Imposibila pasiune: Rimbaud & Verlaine la Bruxelles

 S-au împlinit, la 10 noiembrie, 125 de ani de la moartea, la vârsta de doar 37 de ani, a poetului Arthur Rimbaud.

Pe lângă explozia sa poetică, spărgând tiparele convenționale, Rimbaud a rămas în istorie și pentru relația specială cu poetul simbolist Paul Verlaine.

Bună parte a acestei relații s-a derulat la Bruxelles, și nu a avut cel mai fericit deznodământ:  într-o zi de iulie a anului 1873, pe rue des Brasseurs, la o aruncătură de băț de Grand Place, buricul capitalei belgiene, Verlaine îl împușca pe Rimbaud cu un revolver, într-o criză de gelozie.

Rimbaud, care abia împlinise 20 de ani, supraviețuiește, dar abandonează voluntar literatura, fără să știe că într-o zi urma să fie considerat unul dintre cei mai importanți poeți de limbă franceză. Verlaine avea să facă pușcărie, dar și să mai scrie încă multe alte armonii muzicale sugestive în versuri.

Unul dintre hotelurile unde cei doi se întâlneau – în epocă, Grand Hôtel de Liège, azi Hotel Siru – a pus în practică ideea generoasă a unor animatori culturali bruxelezi, organizând o serie de evenimente omagiale. Este vorba despre un amplu tablou cronologic al epocii, prezentări bibliofile, expoziții permanente de pictură, o promenadă Rimbaud & Verlaine la Bruxelles și diferite concerte de muzică și recitări de poezie.

Doi artiști plastici francezi ornează holurile hotelului: pictorița Marianne Montchougny, cu o serie de picturi cu teme verlainiene, și Xavier Coste, autor și desenator al benzii desenate Rimbaud, indezirabilul.

Pe 12 noiembrie, în onoarea celor doi poeți, a concertat legendarul Elliot Murphy, compozitor și interpret american care trăiește de peste două decenii la Paris. Acompaniat de chitaristul Olivier Durand, Murphy a prezentat în premieră melodii pe versuri de Rimbaud.

O lectură de poezie spectaculoasă a oferit Olivier Liron, actor, scenarist și romancier, care a lecturat încercând să reproducă vocile poeților omagiați.

Deși prevăzut să se încheie la 20 noiembrie, datorită succesului neprevăzut, evenimentul se prelungește până la 30 decembrie a.c. (L. Blaga)

ÎN CĂUTAREA UTOPIEI

Exemplar original al ediției princeps a Utopiei lui Thomas More

Anul acesta se împlinesc 500 de ani de la tipărirea, la Leuven (în Flandra, Belgia), a Utopiei lui Thomas More (1478-1535). Quincentenarul acestei pietre de hotar a istoriei culturale și intelectuale a Europei este marcat de o amplă expoziție organizată de Primăria orașului Leuven, în colaborare cu Universitatea din Leuven și Biblioteca Universitară, la Muzeul – M, deschisă publicului între 20 octombrie 2016 și 17 ianuarie 2017.

Biblioteca universitară din Leuven

Expoziția, denumită ÎN CĂUTAREA UTOPIEI, îmbină inedit bibliofilia, istoria științei și arta, pentru a explora fascinația medievală europeană pentru o lume ideală, care a îmbrăcat diverse forme literare și artistice. Povestea este spusă de o sumedenie de cărți vechi, hărți și astrolabe, peste o sută de lucrări de artă fabuloase, toate datând din secolele XV-XVI, aranjate în patru acte.

Instalații de la expoziția ÎN CĂUTAREA UTOPIEI

Personalitate reprezentativă a umanismului european, eruditul Thomas More (latinizat Morus), a fost un avocat, scriitor și om de stat englez. Catolic fervent, More a refuzat să-l recunoască pe Henric al VIII-lea drept cap al Bisericii Angliei, refuz care i-a adus nu doar sfârșitul carierei politice (fusese chiar și Lord Cancelar între 1529 – 1532), ci și încarcerarea lui în Turnul Londrei și apoi executarea pentru înaltă trădare.

Thomas More, portret de Hans Holbein cel Tânăr (1527)

Cea mai cunoscută dintre lucrările sale, Utopia, a fost publicată în 1516 la tipografia înființată de Dirk Martens în orașul universitar Leuven, la intervenția unui prieten al lui More, Erasmus, alt celebru umanist, autor al Elogiului nebuniei. 

În Utopia, Thomas More a descris o societate ideală organizată pe baze raționale, unde toate proprietățile erau comune, o societate cu legi puține, care nu avea avocați și nu-și trimitea cetățenii la război.

Utopia nu numai că s-a bucurat de un succes uriaș, ci a avut și o influență enormă asupra timpului său, cuvântul inventat de More și pus ca titlu al cărții (compus din greacă și însemnând „locul de nicăieri”) devenind un echivalent al idealismului.

Una dintre sălile de lectură ale Bibliotecii universitare din Leuven

Corespondent din Belgia, Lilia Blaga



(N.ed . Thomas Morus, în engleză Thomas More  (n. 7 februarie 1478, Londra - d. 6 iulie 1535, Londra) a fost un avocat, scriitor și om de stat englez, personalitate reprezentativă a umanismului din Europa.)