Semințele schimbării - EPALE 2024

EPALE - Electronic Platform for Adult Learning in Europe, Platforma Electronică Europeană pentru Educația Adulților ne invită să răsfoim  paginile Cărții de povești comunitare EPALE 2024, Semințele schimbării, care conține   peste 80 de povești remarcabile de la educatori de adulți din toată Europa. 

 Aceste povești de transformare, creștere și descoperire se desfășoară ca niște flori presate între pagini, creând un document viu despre modul în care educația adulților continuă să planteze și să cultive semințele schimbării în Europa.

De la centrele orașelor pline de viață la comunitățile rurale îndepărtate, de la săli de clasă digitale la spațiile tradiționale de învățare, ei cartografiază terenul divers al învățării adulților de pe continentul nostru. Fiecare poveste povestește despre momente în care cunoașterea a prins rădăcini, înțelegerea a înflorit și transformarea a dat roade.

Unele arată rezistența elevilor, altele evidențiază abordări inovatoare de predare. Mai mult decât o colecție de scene și povești, este un ghid despre   puterea de transformare prin învățare a  adulților.  

Vă invităm să explorați aceste pagini  cu a bucuria descoperirii, fiorul înțelegerii și satisfacția profundă de a împărtăși cunoștințe care pot schimba vieți.

Fiecare voce vorbește despre victorii personale și revelații profesionale, despre bariere depășite și punți construite.

Cartea cu o grafică deosebită poate fi descărcată aici. 

Workshop de educație nonformală

 În data de 31 octombrie 2023, între orele 10-15 la sediul Asociației Cătunul Verde, a avut loc Workshopul  Metode nonformale utile în campaniile de prevenție.

Metodele de educație nonformale sunt instrumente care pot fi folosite cu ușurință și impact în campanii de educație și prevenție în rândul tinerilor!
Au participat  profesori, membri ai  ONG-urilor și persoane care lucrează cu copii și tineri vulnerabili. 

Biblioteca nu are un grup țintă atât de specific dar participăm și ne implică sau organizăm campanii de  prevenție la nivel instituțional cu parteneri din comunitate. S-a lucrat pe trei metode care în timp și-au dovedit eficiența în astfel de situații :Teatru Forum, Foto Voice și Biblioteca vie,  în așa fel încât participanții pot să vadă practic cum pot organiza astfel de intervenții.

Facilitator  a fost președinta asociației, Geta Szabo.

 

Mai multe informații si exemple:

Biblioteca vie

Teatru Forum 

Foto voice

 

Cum și de ce (mai) educăm

 

Cum și de ce (mai) educăm? 11 texte despre școală, creștere și formare,

Autor Doru Căstăian

Editura Ratio et Revelatio

An de apariție 2018

Despre autor:

Profesor, traducător, publicist, scenarist de softuri educaţionale, om fascinat de tineri şi de educaţie. Născut la Galaţi, la 16 februarie 1979, a absolvit Facultatea de Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, în anul 2001. Master în filosofie franceză contemporană în 2002, doctor în filosofie al Universităţii de Vest din Timişoara în 2008, cu o teză despre conceptul de diferenţă în filosofia franceză post-structuralistă. Profesor de filosofie şi ştiinţe socio-umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galaţi, începînd cu anul 2003. Interesat profund de problemele educaţiei în general şi ale şcolii româneşti în special, Doru Căstăian a avut intervenţii nu foarte dese, dar limpezi şi provocatoare, pe marginea unor subiecte de actualitate privind educaţia şi tendinţele pedagogice contemporane, aducînd în spaţiul public românesc contribuţii substanţiale şi informate.

Din prefață

O spun cu mînă pe inimă: nu e un singur rînd din cele scrise de el asupra educaţiei româneşti la care să nu subscriu întru totul. Şi asta nu doar pentru dreapta cumpănă a gîndului şi eleganţa exprimării, ci – mai ales – pentru că fiecare rînd al acestor texte mă (şi ne) îndeamnă la meditaţie. Dincolo de orice altceva, e în aceste texte o teribilă sinceritate. Vorbind despre şcoală, Doru Căstăian vorbeşte despre sine şi despre elevii săi, despre perplexităţile şi incertitudinile sale, despre mirarea – deopotrivă uimire fascinată şi spaimă a – felului în care ideile se articulează în lume. Aceasta mi se pare a fi măsura paginilor ce urmează: exerciţiul de sinceritate al unui profesor adevărat. (Mihai Maci)

Cum și de ce (mai) educăm  Doru Căstăian

 La nivelul cel mai general, educaţia este şi trebuie să rămână ceea ce a fost mereu: o cale care să dea educabilului posibilitatea de a face faţă compexităţii lumii în care trăieşte.

https://bookhub.ro/propozitia-compusa-a-invatamantului-romanesc-sau-mic-ghid-de-utilizare-a-logicii-cand-vorbim-despre-scoala/

Între dogma sistemului plin de imbecili corupţi care distrug minţile copiilor şi dogma dascălului ales de Dumnezeu, nerecunoscut şi ostracizat de societatea ireverenţioasă, am încercat să pledez mereu pentru bemoluri, să nuanţez generalizările colţuroase, nu să îndulcesc, ci să fac o pledoarie pentru onestitate şi luciditate, să redau pe cât posibil complexitatea unei structuri socio-politico-economice pentru uzul celor care vor să înţeleagă, să schimbe şi să amelioreze, nu să dea cu pietre sau să se autovictimizeze. Am găsit puţini oameni dispuşi să facă asta.

 https://www.contributors.ro/educatia-si-gandirea-critica-a-gandirii-critice/

Nu ştiu când am început să am îndoieli şi nu mai ştiu exact când am început să mă gândesc critic la gândirea critică. Nu ştiu când mi-am schimbat idealul educaţional de la a şti cu orice preţ în a fi mai bun şi mai uman. Nu mai privesc cu ochi atât de critici nici măcar birocraţia sistemului (deloc peste media altor ţări europene) şi nici oamenii care-şi citesc, în pauze, liniştit, horoscopul. Nu ştiu nici măcar când a început să mă intereseze filosofia scolastică medievală. Dar da, acum mă interesează.

Evaluarea impactului bibliotecilor asupra comunității

Exercitii profesionale.

Înainte de a planifica o evaluare , primul pas este să decideţi ce anume trebuie evaluat.


Pentru a ne putea forma un punct de vedere referitor la întreaga perspectivă a impactului pe care o bibliotecă îl poate avea asupra utilizatorilor săi, noi recomandăm pregătirea unui model care să reprezinte diferitele servicii adresate diferitelor tipuri de utilizatori ai bibliotecii.

 “Modelul de impact”   reprezintă un instrument util pentru a analiza ce poate oferi un serviciu şi care sunt utilizatorii săi, oferind un cadru prin care este mult mai uşor să identificăm  în ce măsură bibliotecile sunt cel mai bine poziţionate să furnizeze informaţii pentru cetăţeni.

Dupa modelul propus dam un exemplu evaluarea  clubului de poezie al Fililei Dacia 

NECESITĂŢILE	Cartier mare , zonă linistita, departe de centrul orasului si de zona de activitati culturale mari. Imposibilitate a persoanelor de varsata inanitata- 80-90 de ani sa  participe activ la evenimente ,ari din comunitate.
INVESTIŢIILE	0 - totul se desfasoara in cadrul programului  de lucru stabilit al filialei
ACTIVITĂŢILE	Cenaclu, club AS, eveniemtne dedicate persoanelor de varsta ianintat- 75+
REALIZĂRILE	Frecventarea clubului de poezie şi participarea la evenimentele locale a   locuitorilor seniori ai cartierului, Creşterea utilizării bibliotecii de către acestia
REZULTATELE	Dezvoltarea abilităţilor (comunicare, limbă), Atitudini şi valori (încredere sporită, o conştiinţă mai puternică că aparţii comunităţii), Activitate  de socializare
IMPACTUL	Îmbunătăţirea coeziunii sociale, a calităţii vieţii intr-o perioada cand activitatile sociale ale mebrilor sunt diminuate, si posibilitatile de deplasare fizica la fel

Cănd ne gândim la rezultate, trebuie să ne punem întrebări ca:

Cum poate o vizită la bibliotecă să aibă impact asupra cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor, comportamentului şi sentimentelor cetăţenilor?

Care este informaţia nouă pe care cetăţenii o căştigă dacă iau parte la acest program?
În ce măsură pot aceste cunoştinţe să mărească gradul lor de înţelegere a lumii din jurul lor?
În ce măsură poate această experienţă să rezulte într-un nou mod de gândire despre ceilalţi cetăţeni, despre tine însuţi sau despre cum stau lucrurile în realitate?
Cum poate utilizarea bibliotecii să schimbe atitudinea oamenilor vis-a vis de biblioteci şi învăţare?

Aici, proiectul la care ne referim  oferă o listă cuprinzătoare a rezultatelor testate, validate şi relevante pe care bibliotecile le pot avea asupra învăţării, din care poate fi realizată o scurtă listă. Acestea sunt subiectele pe care noi va trebui să le avem în vedere în evaluarea noastră.

De exemplu, să luăm în considerare lecţiile de limbă menţionate mai sus. Dacă ne uităm la lista GLOs pe care o avem, putem observa că o parte din ele pot fi relevante:

Cunoştinţe şi Înţelegere
Aflarea realităţii sau a informaţiei	Învăţarea istoriei locale
Modul în care bibliotecile, muzeele şi arhivele operează	Învăţând cum să te alături bibliotecii
Abilităţi
A şti să faci ceva	A vorbi limba engleză mai fluent
Abilităţi intelectuale	Dezvoltarea abilităţilor lingvistice
Abilităţi sociale	Dezvoltarea abilităţilor de a interacţiona cu ceilalţi membri ai comunităţii
Abilităţi de comunicare	Dezvoltarea abilităţilor de a comunica cu ceilalţi membri ai comunităţii
Atitudini şi Valori
Sentimentele	A simţi că faci parte din comunitate
Percepţiile	A percepe biblioteca ca şi serviciu pentru ei
Opinii despre noi înşine (eg respectul de sine)	Îmbunătăţirea respectului de sine
Opinii sau atitudini vis-a vis de celelalte persoane	Atitudine pozitivă faţă de vecini
Sporirea motivaţiei	A te simţi motivate să continui munca pe plan local
Atitudinea faţă de o organizaţie (eg un muzeu, o bibliotecă sau arhive)	Perceperea bibliotecii ca un spaţiu comunitar
Atitudini positive sau negative în legătură cu o experinţă	Evaluarea acestor întâlniri ca fiind utile
Amuzament, inspiraţie, creativitate
A avea distracţie,	A te bucura la acete întâlniri
A fi inspirat	A găsi idei despre cum şi unde ţi-ai putea găsi un job/ A obţine idei pentru hobby-uri sau în scopuri crative
Activitate, comportament, progres
Ce fac cetăţenii	Căutarea de joburi, Dezvoltarea hobby-urilor, Aţi face noi prieteni
Ceea ce intenţionează să facă cetăţenii	(am menţionat mai sus)
O schimbare a modului în care oamenii îşi manageriază propriile vieţi	A fi proactiv în căutarea unui job, A te angaja în mod activ în planul comunităţii locale

Lista ne reaminteşte de asemenea ceea ce bibliotecile nu au posibilitatea să facă în momentul în care vin în întâmpinarea nevoilor identificate, ca de exemplu, în acest caz, dacă programul nu va fi în stare să rezolve problema creşterii cererilor pentru găzduire  in cazul unui grup mai mare de solicitanti.

asul 3: Selectarea indicatorilor

ndicatorii sunt utilizaţi pentru a măsura, a simplifica, şi a articula rezultatele. Fundaţia Noii Economii (NEF)1 sugerează că indicatorii pot să fie pur şi simplu descriptivi (determinarea situaţiei actuale e.g. modul în care se măreşte rata vorbirii limbii engleze), performanţa de bază (asocierea cu ţintele şi punctele de reper e.g. îmbunătăţire în ceea ce priveşte fluenţa) sau eficienţa de bază (de exemplu, un raport cost-beneficiu). Alegerea indicatorilor depinde de obiectivele şi contextul unui serviciu particular sau proiect care este evaluat, dar orice indicator bun ar fi:


să acorde atenţie acţiunii, relevant/ important, măsurabil şi simplu de implementat şi analizat.

În mod obişnuit vor fi câţiva indicatori care vor măsura investiţiile şi realizările, de exemplu:

Investiţiile: Datele monitorizării bugetului arătând granturile şi cheltuielile
Numărul personalului şi programul
Înregistrări ale perioadei de voluntariat
Realizările:
Numărul persoanelor implicate în activităţi, cu informaţie a profilului demografic
Numărul  de membri ai clubului  şi profilul membrilor
Înregistrări şi note asupra întâlnirilor

SUMAR

Pasul 1

Impactul modelului:

Pregătiţi un rezumat al serviciilor de bibliotecă şi al utilizatorilor asupra cărora ei au impact.

Selectaţi serviciul pe care doriţi să-l evaluaţi.

Pasul 2

Dezvoltarea povestirii:

Definiţi nevoile, investiţiile, realizările, rezulatele şi impactul acelui serviciu.

Explicaţi motivele generale care v-au făcut să căutaţi această evidenţă.

Selectaţi modelul  prin care veţi determina această evidenţă.

Pasul 3

Selectarea indicatorilor:

Decideţi care din indicatori îi veţi utiliza pentru fiecare categorie GLO.

Indicatorii ar trebui să fie aleşi în mod practic, să fie relevanţi pentru rezultate, importanţi pentru posesori şi ar trebui să ofere răspunsuri clare.

Pasul 4

Alegeţi metodele de colectare a datelor:

Decideţi în ce mod şi când veţi colecta aceşti indicatori.

Câţiva indicatori ar putea fi deja disponibili datorită evaluărilor existente şi a altor cercetări.

Pasul 5

Analizaţi rezultatele:

Pentru datele cantitative, aveţi grijă să nu trageţi concluzii din exemple neînsemnate şi pentru datele calitative, asiguraţi-vă că există o aboradre solidă de codificare şi de analiză tematică.

Pasul 6

Interpretarea şi prezentarea rezultatelor:

Feedback-ul triangular din diferite surse.

Asociaţi rezultatele voastre cu ipoteza sau cu povestea iniţială.

Interpretaţi rezultatele astfel încât să aibă sens şi prezentaţi-le mandatarilor.

Utilizaţi evidenţa pentru a îmbunătăţi ceea ce faceţi şi pentru a câştiga sprijin pentru serviciile voastre.

Pasul 7

Mergând mai departe:

Examinaţi posibilitatea capturării rezultatelor pe termen lung.

Observaţi măsurile care au un impact mai mare.

Utilizaţi rezultatele pentru a pleda în favoarea lor pe plan intern şi extern.

Introduceţi învăţarea în organizaţia dumneavoastră.

 

Despre comunitatea ASOKA

 

Ultimul webinar propus de  Fundatia Progress prin intemediul initiativei Occupy Library  a adus în prin plan comunitatea ASOKA.  Gazda a fost  Ovidiu Hristu Condurache, Venture Representative at Ashoka Romania, si reprezentanti ai Fundatiei Progress initiatori ai evenimentului .

 Ovidiu a dat câteva exemple de proiecte spijinite de ASOKA si a invitat participanții la webinar sa gândească problemele comunității locale  într-un anume mod pentru a  încerca să găseacă soluții , și poate , de ce nu să devină membri ai acestei comunități mondiale.

Am selectat câteva exemple de proiecte  care au fost susținute de comunitatea ASOKA in 2018 si 2019  pentru a vă putea face o imagine.

                                                                 _______________

Motoul  - Oricine poate aduce schimbarea!

Paul Radu reinventează jurnalismul de investigație global pentru secolul XXI pentru a se asigura că mass-media își poate îndeplini rolul central ca cel mai mare câine de pază al democrației. El a construit cea mai mare rețea transnațională de raportare a investigațiilor, oferind în același timp tehnologie open source pe care cetățenii și jurnaliștii o pot folosi pentru a expune crima organizată și corupția la nivel mondial.

NOUA IDEE

Imitând rețelele criminale sofisticate și organizate care ignoră frontierele internaționale, Paul își construiește propria rețea globală de jurnaliști de investigație, activiști, bibliotecari și hackeri civici care lucrează împreună pentru a micșora întinderea și influența crimei organizate. Prin intermediul organizației sale, Proiectul de raportare a criminalității organizate și corupției (OCCRP), Paul îi învață pe jurnaliștii de investigație cum să urmeze fluxurile ilegale de bani, oferind în același timp cetățenilor instrumentele și datele gratuite, astfel încât să poată înțelege și expune corupția și criminalitatea.

Extinzând procesul tradițional de investigație, ideea lui Paul folosește matematica, știința și oamenii pentru a expune toate tipurile de infracțiuni - de la traficul de droguri la spălarea banilor și de la corupția politică la furt și crimă. Lucrând cu programatori și oameni de știință a datelor, el a dezvoltat algoritmi și a construit o infrastructură tehnologică care detectează și analizează tiparele activităților infracționale - tipare care pot fi aplicate în întreaga lume. Paul colaborează, de asemenea, cu instituții de aplicare a legii, bănci și agenții de informații pentru a spori eficiența muncii lor, permițând, în același timp, ca datele de informații să fie partajate la nivel global și cu surse deschise.

Nu oricine fi un jurnalist de investigație, dar toată lumea poate contribui la o investigație efectuând cercetări online sau folosind un aparat de fotografiat. Implicarea cetățenilor poate descuraja criminalitatea .

___________________________

Printre cei prinși în vasta industrie sexuală comercială din Coreea de Sud sunt numeroase fete minore. Exploatați de proxeneți și traficanți, sunt adesea pedepsiți și de sistemul juridic. Jin-Kyeong Cho face posibil ca polițiștii, judecătorii și cetățenii să protejeze, mai degrabă decât să-i judece, pe aceste tinere și să le sprijine reabilitarea.

NOUA IDEE

După ce a aflat că mulți adulți din comerțul sexual din Coreea de Sud au început ca adolescenți fugari cu puține opțiuni sau sprijin familial, Jin-Kyeong și-a început organizația pentru a opri exploatarea sexuală la rădăcină. Revoltat de tratamentul dur aplicat acestor tinere fete de către fiecare persoană pe care o întâlnesc de la proxeneți și avocați la poliție și judecători, Jin-Kyeong dota societatea coreeană cu un nou principiu când vine vorba de minori implicați în comerțul sexual: „protejați, nu pedepsi. ” În loc să-i trateze ca pe niște criminali, ar trebui înțelese ca persoane exploatate.

_________________________

Într-o țară cu una dintre cele mai ridicate rate de brutalitate împotriva femeilor din America Latină, avocatul Daniela Valdivia reduce violența bazată pe gen, ajutând băieții și bărbații din întreaga societate - de la școlari la armată - să redefinească masculinitatea din Bolivia.

NOUA IDEE

Daniela conduce o schimbare culturală în modul în care societatea boliviană tratează femeile, cu scopul de a pune capăt epidemiei de violență bazată pe gen. Prin organizația sa, Huellas y Futuro, sau Footprints and Future, Daniela folosește strategii creative pentru a recruta grupuri țintă cheie pentru a reduce violența. A început cu băieți tineri, polițiști și militari.

Munca lui Huellas y Futuro în școli se concentrează pe intervenția și schimbarea atitudinii băieților înainte de a intra în relații. Acest lucru este important, deoarece violența este firească pentru ei. De exemplu, un tânăr nu a avut probleme să-i spună Danielei că nu poate participa la un atelier, deoarece tatăl său i-a rupt brațul mamei, iar ea nu l-a putut duce la școală.

______________________

După ce și-a pierdut tatăl din cauza complicațiilor AVC, Dr. Nneka Mobisson a construit o platformă mobilă care ajută oamenii din Africa să prevină și să trateze bolile netransmisibile (NCD), cum ar fi hipertensiunea și diabetul. 

NOUA IDEE

 Nneka a creat mDoc, o platformă digitală care conectează persoanele care au o boală cronică cu o echipă multidisciplinară de medici, inclusiv nutriționiști și antrenori de fitness. Pacienții primesc sprijin personalizat prin educație și instrumente care încurajează comportamente sănătoase, inclusiv sprijin de la egal la egal. mDoc oferă două servicii principale: „Găsiți o unitate” este o listă interactivă, geocodificată, a unităților și serviciilor de îngrijire a sănătății; iar „Telehealth Suite” include accesul la o rețea de furnizori calificați, în timp ce stochează, de asemenea, dosarele pacienților, care pot fi accesate și actualizate atât de pacienți, cât și de echipa de furnizori. mDoc dezvoltă, de asemenea, capacitățile clinice ale furnizorilor, utilizând platforma pentru a conecta medici africani experimentați din diaspora, pentru a-i învăța pe medicii locali despre îngrijirea și educația potrivită pentru pacienții cu boală  cardiacă.

_________________

Sebastian Groh aduce electricitate în satele rurale din Bangladesh, oferind gospodăriilor posibilitatea de a cumpăra și vinde electricitate prin intermediul platformei sale de schimb de energie, de la egal la egal. Soluția sa digitală, descentralizată și decarbonizată împuternicește oamenii să își ia nevoile de energie în propriile lor mâini.

NOUA IDEE

Sebastian a creat o nouă economie energetică aducând electricitate solară la prețuri accesibile oamenilor din Bangladesh, permițându-le să cumpere și să vândă energie prin „nano-rețele” auto-funcționale. Prin conectarea sistemelor solare de acasă în rețelele de la egal la egal, oamenii pot acum câștiga venituri suplimentare prin vânzarea surplusului de energie electrică; în același timp, noii utilizatori au acces la electricitate pentru prima dată în viața lor - fără o rețea centralizată mare.

Cunoscută sub numele de „electrificare a roiului”, fiecare gospodărie trebuie să achiziționeze un „SOLbox”, care este un contor de putere bidirecțional cu curent continuu care permite tranzacționarea electricității peer-to-peer, monitorizarea de la distanță și plățile cu bani mobili. Gospodăriile pot alege să fie vânzător sau cumpărător al energiei produse. Datele sunt stocate în rețea și plățile sunt procesate printr-o aplicație mobilă prin credit sau debit. Prin conectarea caselor cu sisteme solare la casele fără electricitate, nano-rețeaua poate furniza energie consistentă pentru un întreg sat.

___________________

Ashoka lucrează din greu pentru a sprijini, accelera și amplifica schimbări esențiale în diferite domenii la nivel mondial. Încurajăm colaborări, deschidem porți către noi parteneriate și construim poduri peste granițe și către noi sectoare.

Factorii de schimbare voluntari pot fi găsiți la fiecare pas al drumului și în fiecare etapă a traiectoriei unui Ashoka Fellow. Încă de la procesul de nominalizare și selecție, prin diferite niveluri de creștere organizațională și cu sprijin operațional practic și la fața locului, voluntarii sunt esențiali pentru a maximiza amploarea și impactul. De asemenea, împrumută cunoștințele și abilitățile lor specifice birourilor noastre globale și de țară din întreaga lume, ajutând personalul și partenerii Ashoka să dezvolte o varietate de inițiative care stau la baza unei lumi „toată lumea schimbătoare”.

Un parteneriat cu LinkedIn ne-a permis să ajungem la o audiență globală largă de profesioniști care doresc să-și contribuie timpul și talentele pentru a ne ajuta să propulsăm munca noastră și cea a Fellows. Prin Piața de voluntari Ashoka-LinkedIn, postăm nevoile curente și oferim o scurtă aplicație care merge direct către personalul sau colegul care a postat pe piață. În acest fel, facilităm rapid și eficient legăturile directe și fructuoase dintre voluntari, personalul Ashoka și Fellows. Aproape fiecare birou Ashoka are oportunități.

Nevoile variază foarte mult și se schimbă regulat. Unele necesită asistență la fața locului, iar altele pot fi îndeplinite practic. Oportunitățile recente de voluntariat au inclus:

• Dezvoltarea planurilor de afaceri și strategice

• Crearea de strategii de comunicare și marketing

• Construirea sau îmbunătățirea site-urilor web și a conținutului acestora

• Editarea cărților și videoclipurilor

• Filmarea documentarelor despre munca Fellows

• Ajutarea tinerilor și a adulților să învețe

• Inițiative de gestionare a proiectelor în cadrul unei varietăți de organizații

• Realizarea de evaluări de impact

• Documentarea condițiilor și nevoilor din zonele rurale

• Cercetarea piețelor și lanțurile eficiente de aprovizionare pentru zonele rurale

• Furnizarea de sprijin pentru birouri, resurse umane și branding în Canada •

Gestionarea campaniilor de crowdfunding

• Scrierea de granturi și cercetarea sprijin potențial al donatorilor

• Redactarea rapoartelor jurnalistice pentru lucrări și buletine informative

• Traducerea documentelor și transcrierea interviurilor colegilor

Nu lipsesc modalitățile prin care voluntarii dedicați se pot alătura ecosistemului de schimbare al Ashoka. În cuvintele lui Peggy Carr, voluntar din 1987 care a gestionat rețeaua de comunicații virtuale a Ashoka din biroul nostru global:

„Lucrul cu Bursele Ashoka mi-a dat ocazia să-i ajut pe membri într-un mod direct și personal. Fie că cercetăm o cerere de informații, fie că ajutăm bursierii să facă o rețea între ei, obiectivul este întotdeauna același - să generăm legături puternice în întreaga comunitate Ashoka, din care mă bucur că sunt o mică parte ”.

În calitate de voluntar Ashoka, puteți să vă folosiți propria putere de schimbare folosind talentele dvs. unice pentru a contribui la intensificarea impactului Ashoka Fellows, Ashoka Young Changemakers și a altor persoane din rețeaua Ashoka.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați https: //www.ashoka. org / engagement /

Intrebări  sau idei   pe care le aveți pentru a contribui la munca noastră sau pentru extinderea parteneriatelor noastre la voluntari@ashoka.or

Everyone a Changemaker

Model de lucru pentru formularea unui proiect si definirea unor caracteristici ale imaginii de ansamblu ale problemei.

	Resources Resurse	Roles Roluri	Rules Reguli	Relationships Relatii
Where do I already innovate? Unde am adus deja schimbare/inovatie?
Where can I innovate? Unde pot aduce schimbare prin inovatie?

Tema de casa pentru bibliotecari, ONG uri sau persoane care au energia / capacitatea de gandi solutii pentru a construi o lume mai buna.

Săptămâna Internationala a Educatiei Media

În săptămâna Educației Media , Biblioteca Națională a României a  susținut o discuție pe tema - pandemiei dezinformării . Ce ar trebui să știe să facă bibliotecarii români.

Dezbaterea se înscrie în seria evenimentelor prin care se celebrează, sub egida UNESCO,începând din anul 2016, Global Media and Information Literacy Week – Săptămâna Culturii Informaționale și media.
Evenimentul este indicat, de asemenea, pe harta acțiunilor organizate în cadrul Global Media and Information Literacy Week:

Inregistrare Video  pe pagina de facebook a Bibliotecii Nationale.

La întâlnire au participat online aproape 200 de bibliotecari, iar pe acestă temă au vorbit 

Carmen Mihaiu, Directorul General al Bibliotecii Naționale 

Prof. univ. dr. Angela Repanovici, Universitatea „Transilvania” din Brașov, președintele Secțiunii Cultura Informației a ABR;
 

Dr. Sorina Stanca, directorul Bibliotecii Județene „Octavian Goga”Cluj-Napoca, președintele ANBPR;
Drd. Lenuța Ursachi, bibliotecar universitar, Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați;
Dr. Claudia Șerbănuță, specialist biblioteci publice, Fundația Progress.
moderator de lector univ. dr. Robert Coravu (Universitatea din București),

Instruirea bibliotecarilor în cultura informației - politici și acțiuni ale asociațiilor profesionale din România;

Experiențe actuale de predare a culturii media și informaționale pentru utilizatorii bibliotecilor românești;
Rolul bibliotecarilor în lupta împotriva dezinformării.

Remarcabilă intervenția doamnei Lenuța Ursachi, bibliotecar universitar, Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați;

In rest multă teorie inutilă , amintiri din anii Biblionet , care au generat primul pachet reprezentativ național  de bibliotecari instruiți pentru a folosi echipamentele IT în bibliotecile publice.

S-au amintit cursuri de formare pe tema culturii informației oferite atât de ANBPR cât și de ABR.

Rolul bibliotecarului român este să lupte pentru a rămâne la un nivel acceptabil de profesionalism în condițiile în care dezvoltarea tehnologică avansează  iar el rămâne undeva între un finanțator analfabet funcțional  și calculatoarele primite pe vremea Biblionet. (parerea mea)

Saptamana Educatiei Media 26-30 0ctombrie 2020

Carrie Rogers-Whitehead este fondatorul Digital Respons-Ability,  o   companie   care lucrează cu educatori, părinți și studenți pentru a preda cetățenia digitală. A condus și a colaborat la nivel guvernamental, academic, nonprofit și de afaceri și aduce  abordarea multidisciplinară a activității sale în cetățenia digitală.  

Căutăm adesea informații , dar atunci când suntem supraîncărcați cu informații din toate direcțiile, poate fi dificil să selectăm informațiile false de cele   adevărate . În acest webinar s-au  subliniat niște  moduri prin care putem  să facem diferența dintre fapt și ficțiune în mass-media și modurile de identificare a știrilor false.

Vedem zilnic titluri senzaționale, fotografii, link-uri. Câte dintre ele reflectă o informație corectă , de care avem nevoie, cum recunosc o știre corect construită ?
.

Ce este alfabetizarea media și de ce este importantă? 

 Cuvântul „alfabetizare” descrie de obicei capacitatea de a citi și de a scrie. Alfabetizarea în citire și alfabetizarea în mass-media au multe în comun. Citirea începe cu recunoașterea literelor,  identificarea cuvintelor și  cel mai important, urmează  înțelegerea semnificației acestor cuvinte.  Cititorii pot deveni apoi scriitori, creatori de conținut.

 Alfabetizarea media este capacitatea de a identifica diferite tipuri de media și de a înțelege mesajele pe care le transmit.

În jungla media există mesaje text, meme, videoclipuri virale, rețele sociale, jocuri video, publicitate și multe altele și fiecare mesaj are un creator și un motiv pentru care se află acolo.  

Seminarul încearcă să ne dea câteva repere prin care putem  să le ”citim” și să le descompunem mergând către sursă.

1.Să intelegem algoritmul din spatele cautarii:

    Nu totdeauna primul rezultat al cautarii dat de un motor de căutare   ( browser) este cel corect,- folositi browsere diferite pentru aceiasi căutare.

    Să  intelegem SEO  si cum algoritmii de căutare creaza continut pe baza SEO (Search Engine Optimization), de exemplu  căutarile  personale din trecut afecteaza căutarile mele de azi.

2. Când intri pe un site a unei companii sau fundatii  Urmareste banii- cine sponsorizeaza situl, este informatia la vedere, sunt rapoarte financiare la vedere,care este  raportul dintre continut si reclame pe site ,   exista foarte multe linkuri?

3. S-a povestit despre deepfake  despre  stiri ,imagini și articole generate sintetic.S-au pomenit nume de mari creatiori de conținut   si există linkuri spre ziare care au înlocuit  ziariștii cu boți/programe care generează știri.

4. S-a povestit despre verificarea conturilor  dubioase de pe rețelele de socializare ( Twiter aici) Cum recunoști că acel cont e gestionat de un robot sau de un om.

Materiale complexe pot fi consultate = AICI 

Aici despre fotografii trucate pentru a transmite anumite mesaje.

5. Revenim la titlurile de articole de presă  și conținutul lor , de ele ne ciocnim zilnic, ne afectează chiar fără să ne dăm seama, în efortul de a fi conectați cu ceea ce se întâmplă în lume.

Știre reală  versus știre de dezinformare , cum ne dezvoltăm gândirea critică în evaluarea lor?

 Putem da câteva repere   teoretice.

 Știrea este un gen jurnalistic care prezintă informații actuale, transmise prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. 

”Știrile se angajează să ne pună în fața ochilor tot ceea ce se presupune că este mai neobișnuit și mai important în lume.”

 – Este genul jurnalistic de bază;

 – Este formată din lead( idee de bază) + dezvoltare + context; 

– Relatează pe scurt un fapt sau eveniment; 

– Expune fapte și exclude opiniile jurnalistului.

  

Informații esențiale:

 a. Știrea expune informații factuale, ce pot fi observate și dovedite ușor, iar jurnalistul evită să își exprime opiniile în conținutul său.

 b. Știrea respectă principiul piramidei inversate și răspunde la 6 întrebări principale: cine? (a făcut), ce? (a făcut), de ce? (a făcut), unde? (a făcut), când? (a făcut) și cum? (a făcut). Fără aceste răspunsuri, nu putem vorbi de o știre completă. 

c. Importanța și noutatea evenimentului relatat dau valoarea de știre unei informații

Pentru mesajele  repostate pe rețelele de socializare câteva criterii de evaluare:

a.Urmăriți și emoția pe care o trezește știrea în voi.

b. Verificați cînd a fost creat mesajul, mai este actual?

c. Care este sursa originală a mesajului?

d. Care este starea mea când văd mesajul? obosit/odihnit, flămând/sătul, vesel /depresiv...

e. Puteti verifica veridicitatea pozei de profil cu  Google Image.

 

Europa Creativă: bune practici în domeniul editorial- webinar

 Europa Creativă: bune practici în domeniul editorial

Webinar | 22 octombrie 2020 | 10:00 – 12:00

Scopul webinarului este prezentarea unor bune practici din industria cărții sprijinite de programul Europa Creativă. Beneficiari români ai acestei finanțări vor prezenta experiența lor în cadrul unor proiecte de traduceri literare și de cooperare europeană și vor discuta despre impactul pandemiei de coronavirus asupra pieței de carte. De asemenea, vor fi oferite informații despre rezultatele și viitorul programului Europa Creativă.

Agenda evenimentului online a fost:

Europa Creativă 2014-2020: bilanțul participării României la proiecte din domeniul editorial (Biroul Europa Creativă România)

Prezentări de bune practici

 Proiectul „Women Love with Their Soul” (Carmen Radu, Editura Darclée)

 Proiectul „A Literary Feast in Europe: 10 Contemporary Writers in Romanian Translation” (Ana Diana Munteanu, Editura Minerva) )

 Proiectul „Aramis Romania Reads with Europe” (Cristina Poterășoiu, Editura Aramis)

 Proiectul „L'Europe des librairies indépendantes” (Elena Gheorghica, Librăria Kyralina)

 Proiectele „CELA – Connecting Emerging Literary Artists” și „ALDUS – European Bookfairs' Network” (Mihai Mitrică, Asociația Editorilor din România)

Dezbatere cu invitații și sesiune Q&A | Moderator: Mihai Mitrică, AER

Piața europeană și piața românească a cărții în contextul pandemiei de coronavirus, probleme întâmpinate de edituri și librării, măsuri de susținere posibile

Finanțările Europa Creativă (Cultura) după 2020. Recomandări pentru viitorii aplicanți (Biroul Europa Creativă România)

_________________________

• Federația Editorilor Europeni a publicat un studiu care arată cum au scăzut cifrele de afaceri ale editorilor și a crescut pirateria online
• E nevoie de politici publice curajoase pentru revigorarea domeniului cărții, transmite Asociația Editorilor din România

Asociația Editorilor din România anunță apariția unui studiu despre impactul pandemiei de Covid-19 asupra pieței de carte din Europa. 

Raportul elaborat de Federația Editorilor Europeni descrie, pe baza informațiilor colectate din statele UE, modul în care această criză a afectat fiecare element al lanțului editorial.

Odată cu închiderea tuturor activităților și magazinelor considerate neesențiale, la începutul primăverii acestui an, au avut de suferit și editurile și librăriile și bibliotecile. În doar câteva săptămâni, vânzările s-au prăbușit și, cu ele, un întreg lanț de producție a cărții.

Librăriile fizice sunt peste tot în lume principalul canal de vânzare al cărților, de aceea închiderea acestora a dus la scăderea dramatică a vânzărilor cu 75 și 95%. Până la sfârșitul lunii martie, în Italia, o țară afectată profund de pandemie, vânzările au scăzut cu 75% echivalând cu o pierdere de 20 de milioane de euro, Portugalia a înregistrat scăderi de 78%, Spania 80%, iar în România s-au înregistrat scăderi și de 85%. În Franța, vânzările au scăzut cu 66%, iar unul dintre cele mai mari grupuri editoriale a înregistrat o scădere a vânzărilor de 90% la începutul lunii aprilie. Întregul ecosistem estimează pierderi de 500 de milioane de euro pe lună în Germania și de 200 de milioane pe lună în Spania.

Un alt inconvenient major al crizei provocate de pandemia de Covid-19 a fost imposibilitatea organizării târgurilor de carte. Acest lucru a afectat negativ autorii, editorii și librarii; târgurile de carte sunt ocazii de schimb de drepturi, de prezentare de noi titluri și, în unele cazuri, de a genera vânzări mari către public. Târgurile afectate până acum sunt cele din Paris, Londra, Bologna, Praga, Anvers, Tallinn, Salonic, Budapesta, Torino, Goteborg, Lisabona, Roma, București și alte câteva.

_______________________________________

Vorbitorii au prezentat proiectele aflate in derulare marea majoritate proiecte de traduceri literare  a unor carti din limbi mai putin prezente in limbi de circulatie mai restransa( islandeza, olandeza, sarba , croata, maghiara , bulgara...)

Temele cartilor traduse si publicul tinta variaza  si el de la un proeict la altul.

Am participat la seminar in ideea ca voi vedea si proiecte propuse de biblioteci,  dar  temele propuse de linii de finantare se areseaza doar- artelor spectacolului, patrimoniului cultural, literaturii / editurilor  pentru traduceri si publicare si artelor vizuale.

Cum am putea fi prezenti in perioada de pandemie in aceste proiecte? Ma gandeam la lansarile de carte ,  mediul virtual ar permite autorilor europeni  sa fie vazuti  si de un public de la periferia tarii.

Pe site in lista proiectelor care au fost implementate din 2014 incoace se gasesc si proeicte in care au fost implicate biblioteci .

Webinar dedicat bibliotecarilor

Webinarul “Building networks of allies” este primul dintr-o serie de intalniri dedicate conectarii  dintre bibliotecari si profesionisti din Europa Centrala si de Est, Caucaz, si regiunea Marii negre si a Marii Caspice . Gazda a fost Ovidiu Hristu Condurache, Venture Representative at Ashoka Romania, si reprezentanti ai Fundatiei Progress initiatori ai evenimentului .


Succesul bibliotecilor va depinde in viitor de modul în care acestea înțeleg și folosesc pozitia   in ecosistemul  local și regional al instituțiilor și inițiativelor care susțin procesele semnificative de învățare pe tot parcursul vieții .
Rolul bibliotecii este de a sustine accesul egal la informație și educație promovand o democrație participativă.
In numeroase biblioteci din lume avem exemplele de abordări inovatoare care conectează nevoile comunității cu noile servicii de bibliotecă . În comunitățile lor, bibliotecile sprijină în mod activ atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU 2030 și prin programe și servicii ajută la accesul la educație de calitate, la combaterea sărăciei, a sănătății și a bunăstării etc. Prin crearea unei rețele regionale de profesioniști în domeniul bibliotecilor și al organizațiilor societății civile, Occupy Libraries Innovators Hub va reuni ideile inovatoare care sunt puse în aplicare în bibliotecile din regiunea centrală, est-europeană și din regiunea Caucazului și a regiunii Caspice și, astfel, contribuie la consolidarea capacităților OSC care activează în domeniile culturii, educației și cetățeniei active, în special asociațiilor profesionale ale bibliotecarilor.

Invitat  Cynthia Ong Gaik Suan din Borneo Malaesia,  partener Asoka din 2018, membru al fundatiei  Forever Sabah

 
Noua idee a Cynthiei : Prin organizația sa, Forever Sabah, Cynthia folosește puterea conducerii distributive - un procesp care ia în considerare expertiza oamenilor de la toate nivelurile, pentru a aborda o situație , pentru a dezvolta soluții pentru o dezvoltare durabilă în Sabah. Acest proces desfiinteaza barierele dintre guvern, întreprinderi private și cetățean și le permite oamenilor cu priorități aparent concurente să-și recunoască puterea de influenta in luarea de decizii pentru comunitate. Ascultarea vocilor nemaiauzite sau marginalizate anterior - cum ar fi fermierii, indigeni mici sau oamenii care sunt supărați pe standardele pentru producția de ulei de palmier - și apoi includerea acestor voci în discuțiilecu factorio dedecizie oferă soluții mai puternice și cuprinzătoare.

Pe măsură ce acest stil de abordare a problemelor câștigă din ce în ce mai multă incredere ,  Cynthia aplică această abordare incluzivă pentru rezolvarea provocărilor cu care se confruntă o întreagă regiune; ea facilitează discuțiile dintre rezidenți, reprezentanți ai guvernului, companii private și conservatori pentru a construi o coaliție de parteneri.In acest proces fluid, opinia tuturor este căutată și luată în considerare cu maxima deschidere - Forever Sabah nu încearcă să convingă oamenii de o soluție preconcepută sau de o idee.

Cynthia crede în procesul de a genera cele mai bune rezultate pentru persoanele implicate in proces.

 Într-un sens mai larg, mișcarea întărește capacitatea de conservare a comunității din Sabah . Pentru a ajunge la rezultate a cost nevoie de doi ani de discutii.

Webinarele  sunt parte a proiectului   Occupy Library Innovators Hub organizat de  Progress Foundatia(Romania), in parteneriat cu  Center for Cultural Management (Ukraine), Ukrainian Library Association (Ukraine), EduAct (Greece), Library Association of Moldova (Moldova), National Library of Moldova (Moldova), Ashoka România (Romania) and National Library of Romania (Romania) In cadrul grantului   "Black Sea NGO Forum Sub-granting Scheme For Activities That Support The Development Of CSO Regional Networks", in proiectul   „Building CSO Capacity for Regional Cooperation within the Black Sea Region” , implementat in Romania de  NGDO Platform – FOND cu suportul financiar al  European Union.

a consemnat, Delia Pantea 

Webinar -bune practici de cooperare în artele spectacolului

 Europa Creativă: bune practici de cooperare în artele spectacolului 

Webinar | 6 octombrie 2020 | 10:00 – 12:00 Agenda evenimentului  

Europa Creativă 2014-2020: bilanțul participării României la proiecte din domeniul artelor spectacolului (Sorin Enuș, Biroul Europa Creativă România)  

Studii de caz  

 Proiectele „JR Circus” și  „Between Arts and Creativity” (Ionuț Jugureanu, Fundația Parada)   

 Arta instrument de interventie sociala.

 Proiectul „SPARSE – Supporting and Promoting Arts in Rural Settlements of Europe” (Köllő Csongor, Asociația Teatrală SHOSHIN)  

•  Parteneri din 7 tari. 
• Teatru, teatru de papusi, circ, organizate de ONG urile partenere in sate.
• O  oganizatie lucreaza  si cu 40 de sate.
• In Romania se lucreaza in  5 sate, organizare de turnee, si au ca obiectiv dezvoltare publicului.
• Au de facut 3 turnee rurale.
• www.sparse.eu

Agenda romaneasca- 

 Proiectul „Poetic Invasions of the Cities” (Dan Bartha, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu)  

 Invazia poetica a oraselor promoveaza artele spectacolului   in spatii nonformale / stradale .4  parteneri europeni.

• Spectacole in aer liber, concursuri - audience makes the festival, 
• Spatii- urbane neconventionale in aer liber, locatii in jurul sibiului, piete atipice, sali de repetitii sau shopping center
• Grupuri tinta-  persoane care nu frecventeaza teatrele, grupuri sociale dezavantajate
• Rezultate cresterea mobilitatii artistilor/ creare de public nou, public numeros, 

 Proiectul „Be Spectative!” (Vicențiu Rahău, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu)  

• Parteneriat  intre 19 parteneri din  15 tari.
• Training- manager de comunitate, evaluari calitative interne, cercetare stiintifica
• Evenimente-222 spectacole
• Spectatorii selecteaza spectacolele  / orasele comanda spectacolele, conform cu problematicile comunitatilor.
• Studierea si cercetarea subiectului spectacolului 
• 
  

Finanțările Europa Creativă (Cultura) după 2020. Recomandări pentru viitorii aplicanți (Bianca Floarea, Biroul Europa Creativă România)  

Am asistat la acesta expunere de bune practici care demonstreaza cum artele spectacolului, au iesit din zona de confort si  dezvolta programe la cererea spectatorului, in mediul spectatorului, pentru educatia spectatorului.

Cu siguranta si bibliotecile pot  evolua in aceasta directie , spre public, pentru educarea lui in mediul lui.

Resurse pe care le puteti accesa:

-      Website-urile proiectelor prezentate și ale organizațiilor din România care le implementează:

§  proiectele ”JR Circus” și ”Between Arts and Creativity”, în care este parteneră Fundația Parada;

§  proiectul ”SPARSE – Supporting and Promoting Arts in Rural Settlements in Europe”, în care este parteneră Asociația Teatrală Shoshin;

§  proiectele ”PIC – Poetic Invasion (of the Cities)” și ”Be SpectACTive!” în care este partener Teatrul Național Radu Stanca Sibiu.

 

-      Broșura Studii de caz Europa Creativă – Proiecte de cooperare culturală cu lideri din România, care include prezentarea a 3 proiecte de cooperare culturală europeană finanțate prin Subprogramul Cultura: ”Cu Tenda”, implementat de Muzeul Național al Țăranului Român, ”ARTEC”, coordonat de Fundația Transilvania Trust și ”Tele-Encounters”, implementat de Teatrul „George Ciprian” din Buzău.

 

-      Platforma Comisiei Europene cu toate proiectele Europa Creativă selectate din 2014 până în prezent, unde puteți căuta exemple care vă interesează după mai multe criterii și cuvinte-cheie.

 

-      Rezultatele selecțiilor din proiecte 2014-2020, inclusiv cele cu organizații din România.