Competențe digitale și incluziune digitală

În 2023 se vorbește continuu despre competențe digitale și integrare digitală în mare măsură datorită finanțărilor PNRR  linia pentru biblioteci publice.

Părăsind formulările generale , Fundația EOS , face o ofertă de  sondare a acestor competențe digitale, de clarificare de noțiuni și pune la dispoziție o platformă online.

Pentru Fundația EOS România demararea unui amplu proiect național de incluziune digitală vine cumva ca un pas firesc, după o experiență de peste 10 ani de campanii și proiecte ce au vizat educația digitală.


”Eforturile noastre de până acum, tot ce am construit deja prin inițiativele noastre, toată experiența și conexiunile realizate le vom folosi la maxim pentru succesul unui proiect care să unească energiile tuturor celor implicați în digitalizare, pentru o strategie coerentă de incluziune digitală, asumată la nivel guvernamental și implementată corespunzător.”


Ne invită  să testăm platforma și resursele pentru alfabetizare digitală disponibile în mod gratuit!

Platforma Competent Digital  conține  cursuri și materiale, foarte ușor de urmărit, care vă ajută să învățați cum să folosiți internetul, cum să navigați în siguranță, cum să faceți o programare online, sau cum să găsiți un job online.   competentdigital.ro

Pentru mai multe amănunte consultați site-ul Împreună în România digitală 

Harta excluziunii sociale de pe site:

BookLand Evolution - conferinte practice

Drumul către succes e pavat cu...povești care te inspiră!

De-a lungul vieții ajungem sa fim suma experiențelor noastre și a celor împărtășite de către cei din jur. Pentru că fiecare om ne modelează în felul său! Fie că avem aceleași opinii sau nu. Unii iți întăresc propriile tale convingeri, alții îți câștigă încrederea și te fac să realizezi că încă ai foarte multe lucruri de învățat. Dincolo de profesionalism, cheia succesului constă în felul în care înțelegem și ne însușim realitatea înconjurătoare. Iar cel mai ușor este să învățăm de la cei pe care îi admirăm, de la cei care nu numai că au găsit cheia, dar au și deschis poarta succesului într-un anumit domeniu. Dacă ți-ai pus în gând să dobândești succesul în cariera ta, ei bine, acum e momentul pentru o porție bună de tips&tricks direct de la sursă, care să te inspire și din care să extragi cele mai relevante învăţăminte pentru tine.



Cel mai amplu proiect cultural - prin seria de 115 zile de conferințe organizate pentru tinerii de 14-24 ani din 23 orașe - oferă liceenilor și studenților o oportunitate excelentă de dezvoltare prin discuții libere, bazate pe experiență personală și interacțiune directă cu peste 500 profesioniști consacrați, care se alătură BookLand Evolution.

Peste 30,000 tineri sunt așteptați să participe şi în acest an!



A 4a ediție a Conferințelor BookLand Evolution își redeschide porțile pentru tinerii din Oradea pe 22 mai 2017 la. Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Șincai". De luni până vineri (22-26 mai ’17), în intervalul orar 14:30–16:00 vor urca pe scenă 15 profesioniști, care îi vor încuraja și motiva, prin exemplul personal, să facă alegerile potrivite, povestindu-le despre provocările care-i așteaptă, dar care nu trebuie să-i oprească din a-și continua drumul sau a-și asculta vocația. Astfel că, tinerii orădeni îi vor avea în fața lor, pregătiți să le raspundă la orice întrebare, pe: Șerban Borda, Zoltan Makai, Smaranda Chișbora, Cosmin Herman, Ionela Demian, Corina Lorincz, Mihai Suciu, Mihaela Tatu – invitat special, Ana si Marius Cernea, Simona Bișboacă, Beatrice Szuhai, Adina Todea, Békési Csaba, Ciprian Roșu si Eugen Antal.

Intrarea la conferințe este LIBERĂ!

Parteneri:  Pladis, NESCAFE 3in1, Himalaya Herbals, Siveco, Deutsche Leasing, Asevi, Alpin57Lux ,Genco’93, Atec, Tractor Proiect Comert, Nikon, Pegas, Cumpana, Magic Fm, Kiss Fm, Kiss TV, Bravo, Super Bravo Girl, Sfatul Păriților, UrbanKid, Iqool, Edu News, BookBlog, Ziare.com, Inspire,  Buzz!Camp, Centrul de parenting, Orasul Meu, Sanatatea.ro, Didactic.ro, Suntparinte.ro, Acasa.ro, Bookaholic, TatiCool, Crestem Oameni, Micile Vedete, Edu Moodle România, Elearning Software, ANOSR, Sykes Enterprises Eastern Europe si Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Șincai".

Coding in bibliotecile publice

Articol Digi 24

Zeci de copii din mediul rural vor învăţa programare pe o platformă online educativă

Copiii fac coding în bibliotecile publice. Este un proiect care a fost lansat astăzi în Bihor, menit să-i ajute pe elevii din mediul rural să-şi dezvolte competenţele digitale. Elevii vor avea şansa să participe la cursuri în afara orelor, în care să înveţe elementele de bază ale programării şi să se familiarizeze cu domeniul IT.


De luna viitoare, în cinci biblioteci din Bihor, copiii vor participa la astfel de cursuri care le vor dezvolta competenţele digitale. Elevii cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani vor învăţa să facă programare cu ajutorul unei platforme pe care vor primi teme online. Vor fi monitorizaţi de către bibliotecari şi de către alţi doi tineri, care vor avea rol de ambasadori ai proiectului.

"Numărul copiilor care ajung la orele de informatică - o oră, două pe săptămână nu este suficient pentru ca ei să deprindă nişte activităţi, iar de cele mai multe ori, orele de informatică nu conţin activităţi de programare", spune Ovidiu Ana, manager de proiect.

"Copiii învaţă noţiuni de bază din programare: de la abstractizare, algoritmi şi până la funcţii, variabile, noţiuni care se învaţă chiar la facultate, cu care ei vor trebui să opereze ca să-şi rezolve joculeţele, să creeze joculeţe, să-şi îndeplinească sarcinile săptămânale", explică Roxana Rugină, coordonatoarea trainerilor.


Proiectul "Coding în bibliotecile publice" se adresează copiiilor din mediul rural care nu au acces suficient la tehnologie şi care ajung să utilizeze internetul mai târziu, cu cel puţin doi ani, faţă de cei de la oraş.

"Proiectul acesta va transforma aceşti utilizatori în creatori de conţinut. Vrem ca aceşti copii să depăşească stadiul de consumator şi să se transforme într-un creator pentru că, la final, ne dorim ca ei să poate să creeze un mic joculeţ pentru telefon, să creeze o mică aplicaţie pentru nevoile lor", susţine Ovidiu Ana.


Specialiţii în IT consideră că este necesar ca elevii să înceapă să deprindă tainele lumii digitale încă din clasele gimnaziale.

"Ar fi necesar de la o vârstă cât mai mică pentru ca şi ei să-şi dea seama dacă au afinitate pentru acest domeniu. O dată să fie şi mai bine pregătiţi, dar să fie şi mai mulţi pentru că ne apropiem de o eră în care tot mai multe joburi vor fi înlocuite de automatisme", spune Alexandru Oancea, programator.

Cursurile vor avea loc cel puţin o dată pe săptămână, iar copiii vor primi instrucţiuni online şi vor avea sarcini de rezolvat.

Proiectul cuprinde 30 de biblioteci din şase judeţe ale ţării: Argeş, Vâlcea, Gorj, Timiş, Sălaj şi Bihor.

Reporter: Anca Deac

Operator: Robert Rezmuves

Bookland- la Oradea 23-27 mai

Lecturi de vară - caiet de bune practici

Este vară ,  vacanță, bibliotecile sunt invadate de copii și tineri.

Anul trecut pe vremea acesta implementam proiectul Lecturi de vară, un proiect  al Fundației Culturale de pe lângă Biblitoeca ”Gheorghe Șincai ”  și Fundația Mereu Aproape.

Dorim să împărtășim cu voi experiența implementării acestui proiect  care, spun eu în calitate de coordonator de proiect a fost unul destul de mare. Estimările de la începutul proiectului au fost depăşite, de la 15 programe de lectură planificate s-a ajuns la 30, derulate în următoarele locaţii: 4 biblioteci municipale şi orăşeneşti, 9 biblioteci comunale, cu 13 proiecte desfăşurate. Biblioteca Judeţeană, cu 7 puncte de împrumut (3 la sediu şi 4 în filiale) a desfăşurat 17 programe în parteneriat cu şcoli, 2 ONG-uri, voluntari sau utilizatorii ai bibliotecii. De la numărul estimat de 700 participanţi înscrişi în programele de lectură, s-a ajuns la 954 elevi şi studenţi și aproximativ 200 adulţi care s-au implicat în activităţi şi în festivităţile de premiere. 

Am incercat pe parcursul proiectului  să identifcăm câteva tipurile de programe de lectură implementate care au avut un format distinct să le grupăm și să le descriem subliniind acele caracteristici care pot fi de folos tuturor celor care vor să aplice acest model. 1. Club de lectură- Biblioteca Comunală Cefa Prietenii cărții din Cefa; 

Cele 5 tipuri pe care le veți găsi descrise sunt :

•  Club de vacanță  
•  Proiect de educație literară  
•  Concurs de lectură  
• Concurs de eseuri  
• Joc și lectură 

În anexe găsiți materialele produse în două din proiectele implementate, găsiți poze, afișe  un tabel de sinteză a tuturor proiectelor.

Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat, care au implementat programele de lectură de vară și care au  contribuit cu materiale.

 Delia Pantea



Format PDF pe slideshare,

Lecturi de vara 2014 from Biblioteci Bihorene

Bookland la Oradea

Luni

Marti

Miercuri

Joi 

Vineri 

Proiecte in retea in bibliotecile publice

Experienta bihoreana (2009-2014)

Lucrăm in reţele. Fiecare Bibliotecă Judeţeană este coordonatoarea unei reţele de biblioteci publice . Statistic se  cunosc  numărul de biblioteci publice dintr-un judet, numărul de bibliotecari, se cunoaşte formarea  profesională a bibliotecarilor,  abilităţile lor şi programele de activitate.   În întâlnirile de specialitate prezentăm materiale teoretice şi încurajăm bibliotecarii să facă activităţi   pentru diferitele grupruri ţintă din comunitate. Lipsa de rezultat şi faptul că în rapoarte numărul de activităţi cu publicul rămânea redus,  ne-a indemnat  să folosim  existenţa unor campanii naţionale, sau a unor evenimente care se pretează lucrului în reţea  pentru experimentarea  practică a   noţiunilor teoretice  prezentate în cursuri,  care altfel ar fi rămas abstracte. Astfel am ajuns să lucrăm în proiecte în reţea, în aceiaşi perioadă concomitent într-un număr definit de locaţii, biblioteci publice orăşeneşti sau comunale.

Acest tip de abordare permite, instituţional vorbind, multiplicarea cunoaşterii în condiţiile minimizării efortului, transmiterea şi schimbul  de idei  creative, adaptarea noilor cunoştinţe teoretice la posibilităţile locale, conturarea de alternative care să ducă la  progres local, eficientizarea acţiunilor, consolidarea imaginii  instituţiei implicate şi a sistemului.

La nivel  individual are loc,  crearea sentimentului de identitate de  apartenentă civică, socială şi profesională, creşterea încrederii în forţele proprii, posibilitatea de a acţiona în limite mai largi la nivel social, cu alt impact.

Pentru a ieşi din sfera teoretică o să prezint experienţa Bibliotecii Judeţene “Gheorghe Şincai” din Bihor, şi a celor 50 de biblioteci publice active în momentul de faţî în regiune.  Se lucrează în reţea prin intermediul compartimentului metodic din anul 2009. Bibliotecarul metodist a propus reţelei intrarea în anumite campanii naţionale sau internaţionale. În fiecare campanie propusă Biblioteca Judeţeană a  avut propriul set de activităţi, în care bibliotecarul metodist a fost implicat,  pentru a  genera modele de activitate şi soluţii pentru problemele şi nelămuririle care  veneau de la  bibliotecile participante.

• In 2009, 2010, 2011 a fost lansată invitaţia de a se înscrie în campaniile naţionale- Hai pe net, Săptămâna Naţională a Bibliotecilor, în campania Letsdoit Romania şi în zilele de activism împotriva violenţei   în perioada 25 noiembrie-10 decembrie. În total au fost implicate 35    de biblioteci, unele în mai multe proiecte alte doar in câte unul, fiecare a ales dacă vrea să participe sau nu.
• In 2012  si 2013  au fost propuse  ca noutate , campania internaţională   - Săptămâna Căsătoriei. Pe parcursul anului 2012 s-a lucrat cel mai intens la proiectul Istoria locală @biblioteca ta unde s-au implicat- 9 biblioteci publice şi au fost publicate 90 de articole pe situl www.istorielocala.ro
• In 2014 am avut in reţea ca noutate proiectul Lecturi de vara care a adus carte noua pentru premii sau pentru colecţii celor  13 biblioteci publice implicate 

Nu facem nici o referire la proiectul Biblionet, cu cei 5 ani de activitati în reţea (2009-2014), şi cu proiectele suplimentare propuse de acesta, deoarece acest proiect a asigurat şi o finanţare consistentă, pe când proiectele propuse  au apelat doar la resursele proprii ale bibliotecilor şi la iniţiativa şi puterea de implicare a bibliotecarului.

Putem împărtăşi din exprerianta acumulată :

La primele apeluri de participare nu a răspuns nimeni. A trebuit contactat fiecare bibliotecar separat şi explicat  individual ce ar trebui să se întâmple: Care ar fi cea mai bună abordare ? Cine ar trebui implicat ? Unde şi când s-ar putea organiza ceva? şi in special De ce este importantă o astfel de campanie pentru bibliotecă şi comunitate.

Foarte repede au ales să se implice bibliotecile comunale, nu au fost   reacţii aşa de  bune de la bibliotecile municipale şi orăşeneşti. Acesta este un semnal- în cazul judeţului meu, legăturile bibliotecilor comunale cu principalii actori locali sunt mai bune decât cele ale bibliotecilor mai mari . Pe de altă parte agendele bibliotecilor orăşeneşti erau suficient de aglomerate ca să mai poată să introducă ceva.

Un alt punct sensibil a fost cel al temei campaniei. Prima reacţie a fost – nu ştim nimic despre asta. Nu am fost niciodată aproape de aşa ceva. Interesul manifestat la inceput  pentru o temă , a scăzut  în funcţie de reuşita primului eveniment. Deci anul următor au trebuit căutate  alte oferte care să se potriveasca mai bine profilului comunităţii sau  abilităţilor bibliotecarilor.

Titlurile proiectelor sau ale campaniilor arată gama problematicii abordate: probleme sociale, de integrare, de educaţie şi de moralitate  care privesc  în mod direct comunitatea.   În unele locuri s-a lucrat doar cu copii sau tineri , în altele au fost  mobilizaţi şi actori locali cum ar fi primăria, şcoala, părinţii, poliţia.  Fiecare bibliotecar implicat  a fost liber să îşi organizeze tipul de eveniment în funcţie de propria viziune şi posibilitate, respectând desigur tematica propusă .

Dacă disctutăm despre impactul acestor 5 ani de proiecte în reţea  putem   trage următoarele concluzii :

-Biblioteca Judeţeană  prin biroul metodic a fost  actorul  principal în asigurarea menţinerii constante a fluxului informaţional, a comunicării şi monitorizării reţelei şi generării de iniţiative. Ca şi metode de comunicare s-au folosit discuţiile între parteneri, comunicarea scrisă (electronică), întâlnirile periodice şi  atelierele de lucru. La cerere au fost trimise materiale de-a gata care să poată fi  doar prezentate, încărcate pe platforme accesibile tuturor http://www.slideshare.net/bibliotecibihorene/edit_my_uploads

- A crescut numărul de biblioteci care şi-au diversificat gama de activităţi pe care le desfăşoară pe teme de interes în comunitate (Mădăras, Cefa, Săcueni,  Husasău de Criş, Sântandrei, Beiuş, Marghita, Chişlaz , Căpâlna, Salonta, Tinca, Dobreşti ,Ştei, Aştileu, Borş)

- A crescut numărul de bibliotecari care au curaj şi aplică cu succes pentru diferite proiecte de finanţare (Nucet, Aleşd, Diosig, Bratca, Valea lui Mihai).

- Avem bibliotecari care au preluat una din teme ca tema de suflet şi au dezvoltat-o în bibliotecă şi în comunitate fără alte imbolduri (Budureasa, Rosia) .

Graficul reprezintă reţeaua bibliotecilor publice bihorene care s-au implicat  şi numărul de proiecte in reţea  din ultimii 5 ani.

-S-a creat obisnuinţa de a scrie şi prezenta activităţile desfăşurate pe blogurile proprii, sau pe blogul bibliotecilor bihorene, www.bibliotecibihorene.blogspot.ro de unde pot fi accesate şi paginile celorlalte biblioteci.

Transformările nu au apărut rapid, nu toate activităţile  derulate au fost un succes, nu toată lumea a fost mulţumită. Ideea este să răspândim microbul , să creştem încrederea în puterile fiecăruia , şi să îl facem pe fiecare biblitoecar să conştientizeze că biblioteca poate fi cu adevărat centrul comunităţii.

                                                                                                Delia Pantea

Bibliotecar metodist, şef birou filiale

Biblioteca “Gheorghe Şincai” Bihor

Adulții și bibliotecile publice din Anglia

 Majoritatea  serviciilor de bibliotecă în bibliotecile publice din România sunt dedicate copiilor , elevilor în special și seniorilor. Adolescenții sunt un  grup țintă dorit, iar grupul țintă al adulților activi profesional  este  ignorat. Probabil studiile de nevoi ale acestui grup  țintă au arătat că cererea este prea mică iar efortul de a proiecta un serviciu pentru un grup țintă atât de mic este prea mare.

În bibliotecile noastre îi vedem pe adulți venind de mână cu copiii lor mici să împrumute carte sau să asiste la activități dedicate copiilor, îi găsim în sălile de împrumut  alegând cărți pentru ei sau pentru copiii lor pentru lectura școlară, mai rar îi vedem la sala de lectură sau la centru Internet la calculatoare . Ne mai întâlnim cu ei la activități diverse  propuse de bibliotecă sau doar găzduite de aceasta. În orice caz statistic sunt o minoritate,  in 2014  in Biblioteca Județeană  Bihor doar 14% din utilizatorii înscriși sunt in categoria de vârsta 26-40 .

Parcurgând materialele aduse din vizita de studiu din Anglia, făcută în septembrie 2014  împreună cu membrii Grupului Impact am văzut ca altfel stă situația acolo. În  broșurile , pliantele, programele  de biblioteca aduse de acolo am avut surpriza sa găsesc foarte multe activități destinate în special adulților  și chiar  activități destinate familiilor.

Ce fac adulții în bibliotecile pe care le-am văzut si noi  in  Londra? Activitățile pe care le voi enumera acoperă un interval de timp relativ restrâns-  din toamna lui 2014 până in februarie 2015 și sunt extrase  din activitatea a 5 biblioteci din  Londra – Barbican Library, City business library, Guildhall Library, Canada Water library , si British library. Am făcut doar o enumerare, cu foarte sumare explicații la anumite titluri care păreau mai interesante. Putem  să ne inspirăm?Ar exista in România în orașele noastre adulți interesați de o ofertă mai largă de activități în bibliotecă? Trebuie testat chiar dacă asta implică eforturi din partea bibliotecilor și bibliotecarilor.

Guildhall Library, biblioteca primăriei din Londra,   depozitară  unor colecții de documente după care poate fi reconstituită istoria Londrei pe diferite domenii a, a organizat o serie de evenimente de comemorare a 100 de ani de la Primul război mondial ( aug. – noi. 2014). Pe rafturile acestei biblioteci am văzut  nenumărate volume cu numele deținuților din turnul Londrei. Iar un bibliotecar ne explica că în condiții speciale este ținut un manuscris al lui William Shakespeare.

Expoziții , workshopuri, discuții,  -  Povești personale din primul război mondial,

Comemorare, proiect in imagini , fotografii si poveștile din spatele lor.

Instrumente manufacturate in primul război mondial.

Scrisori din război.

Poezie si proza feminina inspirată de primul război mondial. Recitări și discuții.

Răsfoind  agenda altor evenimente  menționăm :

Filantropia in Londra in lumina reflectoarelor.( prezentare si recepție cu vin)

Cum să-ți găsești strămoșii  și istoria familiei.

Resurse electronice- Strămoșii , si Găsește-ți trecutul.

Discuții de după amiază.

Adresă: http://www.cityoflondon.gov.uk/things-to-do/visiting-the-city/archives-and-city-history/guildhall-library/Pages/default.aspx

City Business Library(  Biblioteca de afaceri din City) , oferă o gama largă de cursuri la preț redus și informații și resurse  despre: cum sa începi o afacere ;  informații despre companii; informații despre țări; căutare de locuri de muncă; studii de piață;  noutăți despre afaceri și investiții; statistică ; creșterea afacerii.

Cursurile pe care le ofereau in perioada menționată,  sunt în general cursuri cu preț redus. În biblioteci cursurile sunt găzduite  doar, furnizorii de curs fac reduceri de preț pentru membri înscriși ai bibliotecii. 

Curs de Ghid turistic al Londrei.

Cum se fac afacerile în Brazilia.

Cum gândesc milionarii despre taxe.

Introducere in finanțarea, unei afaceri proprii,  cu ajutorul comunității ( crowd funding)

Social media și angajații, despre protejarea afacerilor.

5 secrete ale navigării cu succes pe Internet.

Succesul afacerii prin măiestria limbajului  (mastery of words).

Cum se scrie un plan de afaceri de succes.

Social media și afacerile tale.

Vreau să-mi schimb cariera .Ce să fac?

Baze de date- training-  Informații despre companii.

Baze de date- training  -Cum se face marketingul afacerii.

Adresă : http://www.cityoflondon.gov.uk/business/economic-research-and-information/city-business-library/Pages/default.aspx

Barbican Library este o biblioteca publică in centrul  Londrei , ocupă aproximativ  2 nivele la baza unui bloc de locuințe de câteva zeci de etaje. În oferta bibliotecii m găsit:

Expoziție de picturi din  textile.( Imagine din expoziție.)

Curs de fotografie digitală.

Terapie prin muzica workshop, mărturii despre schimbare și impactul pe care terapia prin muzică îl poate avea. În colaborare cu Asociația de terapie prin muzică.

Expoziție a lucrărilor recente a membrilor unui club fotografic.

Voci de pe front – povesti nespuse.

Exersare la pian.

Cursuri de educația adulților.

Livrare de carte acasă pentru locuitorii din zonă care nu se pot deplasa.

Adresă:  http://www.barbican.org.uk/

Canada Water Library , este o cea mai mare bibliotecă a districtului Southwark.

Cursuri de engleză , pentru emigranți,  de citit si scris pentru a studia sau pentru a găsi un loc de muncă.

Simte-te mai bine cu o carte, club de lectură.  Din invitație cităm : ”Nu e nevoie sa citești nimic, totul e citit cu voce tare. Vii stai jos și te bucuri ascultând o poveste , o poezie. Nu este nevoie să vorbești, să  citești, nici măcar să  bei ceai.”

Adresă: http://www.southwark.gov.uk/info/437/libraries_and_locations/2421/canada_water_library

Exista desigur și prieteni ai bibliotecii, adulți în cazul de față. Ce fac prietenii Bibliotecii Naționale , British Library? 

British Library are în prezent 3000 de prieteni. Sunt organizați din 1989, și susțin  biblioteca cu fonduri și granturi pentru achiziții, pentru  completare de colecții, pentru organizare de expoziții , pentru echipamente  sau alte activități.

Privilegiile de care se bucură Prietenii  Bibliotecii Naționale a Marii Britanii sunt – vizite ghidate personale ; gratuitate la utilizarea serviciilor de  bibliotecă;  o sală pentru întâlniri cu ziare  și reviste; reduceri  de costuri la cursuri, la  magazinul bibliotecii, si la evenimentele culturale din oraș.

Un proiect in derulare  care mi-a atras atenția  a fost  Statuile vorbitoare, Concurs public de scriere.   Privindu-le  spectatorul este invitat să imagineze   un monolog  până în 400 de cuvinte  să spună ce gândește statuia.

Monologurile câștigătoare urmau a fi  înregistrate în interpretarea unor actori londonezi , iar de Crăciunul 2014  statuile din Londra  au  devenit  Statui vorbitoare.

Atenția pentru programele pentru adulți reiese și din planul de activitate al bibliotecii Brighton, sunt unt vizați   adulții cu nevoi speciale ,  familiile,  pentru care sunt programate evenimente. Biblioteca este  punct de acces spre administrația locală. Biblioteca a devenit  în Anglia suport pentru sănătatea și starea de bine având în vedere că  cititul reduce stresul cu 67 %.

Cititul previne demența și activitățile  din biblioteci combat izolarea și singurătatea .

Biblioteca  este locul în care publicul caută informații despre sănătate și  în parteneriat cu medici din întreaga tară derulează   programul național  cărți pe rețetă,  bolnavul pe lângă rețeta care îl trimite la farmacie, mai primește o rețetă care îl trimite la bibliotecă .

Delia Pantea, membrã a Grupului Impact 

Bibliotecar - Metodist Biblioteca Județeanã Gheorghe Sincai - Bihor

Articol apărut și in revista IDEI a Bibliotecii Sălaj, din anul 2014

Legile lui Ranganathan

Shiyali Ramamrita Ranganathan   12  August 1892 – 27 September 1972) was a mathematician and librarian from India. His most notable contributions to the field were his five laws of library science.

1. Books are for use. Cartile sunt pentru a fi folosite.
2. Every reader his [or her] book. Fiecare cititor are cartea lui
3. Every book its reader. Fiecare carte are cititorul ei.
4. Save the time of the reader. Economisește timpul cititorului
5. The library is a growing organism. Biblioteca este un organism în creștere.

Table I1. Ranganathan’s five laws: Original vs. new conceptions

Copii și cărți

 Sfaturi preluate integral de la Diacritca , mulțumim.

Prejudecată :cititul e plictisitor şi mai bine te joci pe calculator.

Ce-i de făcut?

Mai întâi îi cumperi “Pisicile războinice”, i-o laşi la-ndemână şi-l rogi să se uite pe ea, să-ţi zică dacă-i place sau nu (nu-i nimic dacă nu-ţi place, nu tre’ să-ţi placă toate cărţile), ca să ştii mai încolo ce fel de cărţi să-i iei. 

O să se uite, o să zică un “mda” politicos, după care nu va mai ieşi din camera lui până ce n-o termină. A doua zi o să-l sune pe tac-su — “tati, am citit o carte în cinci ore!”. De la şase seara, când s-a întors de la şcoală, până la unşpe noaptea, pentru că nu a fost chip să i se ia cartea din mână. (Încă n-am văzut copil de 10-11 ani căruia să nu-i placă “Pisicile războinice”). Bun, primul pas a fost făcut — a admis că mai sunt şi cărţi mişto pe lumea asta. Atât de mişto că nu mai ceri voie pe laptop, că n-ai nevoie — citeşti!

Apoi îl laşi într-ale lui, iar la începutul vacanţei îi cumperi cadou pentru notele foarte mari de peste an:

Le împachetezi pe toate frumos — cadou! –, cu fundiţă şi dedicaţie şi chestii, ca să nu pară teanc de lecturi suplimentare de citit peste vară. Şi i le trimiţi unde se află şi el, şi anume în vacanţă.

Şi vei avea surpriza să constaţi că le-a citit pe toate trei (patru, de fapt, dacă punem la socoteală că “Şoboraţii” are două volume, iar copilul declara cu şase luni în urmă că el nu citeşte defel şi nici nu are de gând să), că a mai citit una recomandată de profa de română, plus “Coliba unchiului Tom” de pe la bunici. Deci copilul nu era defect, îi trebuiau doar nişte cărţi potrivite.

Care-s cărţile potrivite? Alea fantastice. Sigur îl atrag. Nu citeşte “Cei trei muschetari”, Jules Verne şi ce mai ştii tu din copilăria ta? Citeşte pe rupte Harry Potter şi altele asemenea? Nu-i grav, important e să citească, să descopere că cititul poate să fie funny, să nu mai refuze din start orice carte. Şi-ntr-o bună zi o s-ajungă şi la “De veghe în lanul de secară”.

O chestie, numa':

Când îl bodogăneşti acasă sau îl critici de faţă cu alţii că nu citeşte, think again. Dacă n-ai fost niciodată cu el la librărie, dacă nu te-a văzut niciodată cumpărând cărţi, dacă nu te-a văzut niciodată citind, nu-i cere lui să citească. Cititul, ca şi bunele maniere, nu se învaţă din neant. Se învaţă şi prin imitaţie.

Aşa că:

Când te duci la Auchan, ia-l şi pe el şi treceţi mai întâi pe la librărie. Dă-i măcar un sfert de oră să-şi aleagă el o carte. Şi alege-ţi şi tu una. Cumpăraţi-vă cărţi împreună. Funcţionează la fel ca vacanţele cu părinţii, joaca cu părinţii, biciclitul cu părinţii, prăjituritul cu părinţii: întăreşte legăturile, una, alta, chestii psihopupu. Ok, poate-i cam scump să-i iei cărţi în fiecare săptămână. Dar o dată la două săptămâni sau măcar o dată pe lună faceţi-vă ritualul ăsta: mergem împreună la librărie. Una mişto, unde să-i placă să revină. Eventual o de-aia unde-l răsplăteşti şi cu nişte prăjiturele, să nu citească pe uscat.

Apoi:

Citeşte şi tu. Fă în aşa fel încât să te vadă că citeşti, măcar din când în când. Citeşte măcar cărţile pe care i le iei lui, chit că-ţi par “de copii” (sunt tare mişto!), apoi vorbiţi despre ele. Ce i-a plăcut, ce nu i-a plăcut, chestii de-astea.

Citiţi împreună. Duceţi-vă împreună dumincă dimineaţa în parc, cu câte o carte, o păturică, sandviciuri şi un termos cu ceai şi citiţi. Pur şi simplu. Măcar o oră. Dacă-i frig, mergeţi la cofetărie / cafenea. Câte o prăjitură, un suc şi o carte de citit. O oră. E suficient. Se cheamă că “am citit cu mama / cu tata” când îl va întreba doamna ce-a făcut în week-end.

Încă ceva:

Nu-l asasina cu lecturile obligatorii de la română. Nu există pe lumea asta copil sau student la Litere căruia să-i placă bibliografia obligatorie, pentru simplul motiv că-i obligatorie. Pune-i cărţile la îndemână, mai aminteşte-i de ele din când în când, dar nu-l asasina cu asta! La 10-11-12 ani important e să descopere cititul, să înceapă să-i placă să citească. Lecturile din lista obligatorie au să vină şi ele dup-aia, firesc.

(N-am copii, dar l-am făcut pe tânărul Rareş să treacă de la “Jurnalul unui puşti” la şase cărţi citite în vacanţă — cel mai mare succes pedagogic al meu din toate timpurile, aş zice.)

Grupul de voluntari , entuziasm si sperante

In data de 2 septembrie am avut ocazia sa ne intalnim la Friends’ Meeting House, 173 Euston Road, London NW1 2BJ cu Sharon Markless , Sarah Pavey si cu David Streatfield.  In prima parte a intalnirii s-a prezentat situatia globala a bibliotecilor din Anglia si apoi am facut cunostinta cu reprezentantii  School library development group , un grup de voluntari care lucreaza independent de asociatii si institutii si publica lucrari de specialitate,


Tema "grup de voluntari care lucreaza impreuna pentru o cauza comuna" , pentru biblioteci in cazul de fata, nu este foarte apreciata printre cunoscutii mei. Se uita la mine cu oarecare neincredere si rapid gasesc textul de aparare, "aaaa, e vorba de un grup dintr-o alta tara, ei au alte conditii economice , nu si-au pierdut  idealurile  in grijile zilnice". Deci acest text, nu are pretentia ca va gasi apreciere, este doar un reper ~ se poate si asa~ un model care poate fi urmat de cei care mai au pasiune si entuziasm si doresc sa le materializeze cumva.

Pasiunea impartasita si entuziasmul pentru meserie, nevoia de exprimare si de colaborare, a adus acest grup de bibliotecari din biblioteci scolare impreuna . Lucreaza in institutii diferite, pe pozitii diferite, au idei diferite si nivele de pregatire diferite. S-au definit ca un grup de cercetare, isi impartasesc noutatile din biblioteconomie, invata permanent despre procesul de cercetare. Au deja o vechime de 20 de ani. La inceput se intalneau de 3-4 ori pe an , iar cand au o tema la care lucreaza impreuna se intalnesc de mai multe ori. Mai comunica prin mail pe un grup yahoo. Nu au site, si nici nu isi doresc vizibilitate prea mare. Vizibilitatea si aprecierea e adusa prin rezultatele muncii lor, materialele si studiile pe care le publica.

E grup mic, si pentru a ramane ancorati in mediul profesional   se intalnesc uneori cu alte grupuri sau persoane pentru a face schimb de informatii. Fac planuri anuale, exista o forta conducatoare. Pentru anul acesta fiecare a fost de acord sa faca cate ceva, fiecare are un obiect de activitate. Niciodata nu se implica toata echipa dar se creaza echilibru intre intalnirile de proiect si intalnirile simple. Cuvintele care descriu acest grup sunt- ambitie motivatie, energie, prietenie, distractie, cu un singur tel : activitatea de valoare, publicatii importante pentru mediul profesional.

Lucrul in grup presupune riscuri si aduce capacitatea creatoare a individului la limita. Ii ajuta pe fiecare dintre ei, ca oameni,  si pot progresa asumandu-si riscurile, invatand lucruri noi, testand in spatiul propriu ideile pe care le au. Afirma cu inscredere ~ sa incerci lucruri noi este important ~

Materialele pe care le scriu, le fac in sistem colaborativ , este important deoarece colaborarea acopera lacunele fiecaruia, si participarea este egala.

In grup, fiecare cunoaste punctele slabe si punctele forte ale celorlalti. Grupul e valoros pentru practica individuala , pentru procesul de invatare permanent. Grupul e un mediu sigur din care au fost excluse politica si agendele personale ~E doar practica profesionala.In grup unul in fata celuilalt ne permitem sa devenim vulnerabili, nimeni nu critica cu rautate, e criticat doar rezultatul muncii. Trebuie sa avem incredere unii in altii ca sa construim idei~ ne spunea Sarah Pavey.
Nu isi aduc egourile in grup, toti sunt intr-un proces continuu de reformulare , si atunci se creaza un echilibru intre satisfactia profesionala si ceea ce ofera altora.

Organizatia profesionala a bibliotecarilor din Anglia CILIP i-a invitat sa scie un manual despre alfabetizarea informationala in scolile din Anglia. In loc sa scrie fiecare un capitol au facut cartea impreuna, au criticat-o , s-au distrat. Manualul aparut le-a adus toata investitia inapoi, le-a adus un nume , o reputatie, si acum se pregatesc sa scrie o a doua editie.

Cartea contine materiale bine documentate, studii facute in medii diferite cu metode de cercetare diferite .Au cules date, au discutat, au comparat si evaluat rezultatele Au facut diferite studii din datele pe care le-au cules, manualul lor le spune bibliotecarilor ce sa faca in diferite situatii in care se pot afla la un moment dat. Totul a fost motivat cu date si dovezi . Pentru adunarea materialului de studiu mai folosesc si prietenii si colegii. A trebuit sa fie totdeauna deschisi la comunicare sa nu piarda sustinerea sefilor lor din institutiile in care lucreaza, deoarece mediul de serviciu are propriile reguli si e important ca oamenii sa aiba incredere. Intalnirile lor nu sunt totdeauna vazute cu ochi buni, exista si denigratori dar lucrurile pot sa mearga mai departe. Au ramas permanent independenti financiar, pentru a-si putea pastra independenta de opinie.

Sharon Markless, este coordonatoarea grupului, ea ne spunea ca membrii grupului trebuie sa aiba vointa de a merge mai departe, de a-si dezvolta abilitatile pentru a realiza ceea ce si-au propus. E nevoie sa fie mereu constienti care e imaginea a ceea ce fac si relevanta pentru profesie . Cand lucreaza, toata lumea trebuie sa stie ce are de facut si toata lumea sa contribuie la proces . Coordonatorul nu lucreaza nemijlocit la materiale , evalueaza si isi da cu parerea; face planurile de lucru pe termen scurt , proiecte pe un an sau pe termen lung care pot fi mai multe proiecte care merg paralel.
Sharon recunostea: ~Pentru cresterea generatiei tinere de profesionisti  e nevoie de entuziasm . In Anglia nu e o chestiune importanta si de aceea e nevoie de cineva care face ca lucrurile sa se miste inainte intr-un mod altruist.~

un manual

BookLand Evolution din Oradea

Avem deosebita placere de a va invita atat pe dumneavoastra, cat si pe tinerii pe care ii reprezentati, la prima editie a Conferintelor practice pentru tineri BookLand Evolution din Oradea (Biblioteca Judeteana "Gheorghe Sincai" - strada Armatei Romane, nr.1/A, corp C), in intervalul 26-30 Mai, orele 17:00 - 19:00.



In fiecare seara vor urca pe scena cate trei profesionisti: Ionut Breb (Presedinte Oradea Toastmasters), Daragiu Alexandra (Presedintele CJE Bihor), Serban Borda (actor), Augustin Mihaila (artist Iluzionist), Ianis Vasilatos(set and Costume Designer - Teatrul Regina Maria), Bernadett Dioszegi (Project Manager), Florian Silaghi(director artistic - Teatrul Regina Maria - Trupa Arcadia), Bekesi Csaba (directorul AJOFM Bihor), Simona Bisboaca (cercetator/inventator), Elena Badea (director Marketing si PR @ EY Romania), Dacian Palladi(proprietar @ Dacian Palladi Consultanta in Afaceri), Calin Pacurar (proprietar si Director General @ Euromaidec Touring), Diana Avramut (actrita), Eli Laslean (designer) si Dragos Radu (shooting Guard/Small Forward la LPS CSS Bihorul Oradea Baschet, membru Rotaract).


Timp de 2 ore tinerii vor asculta povestile de succes ale invitatilor si le vor adresa intrebari, descoperind astfel secretul succesului fiecaruia si ce a stat la temelia lui, imbogatindu-si cultura generala! Joi, 29 Mai, reprezentantii Romanian Business Leaders ii vor initia pe tineri in lumea antreprenoriatului.


INTRAREA LIBERA!


Misiunea asumata de Conferintele BookLand Evolution este aceea de a le facilita tinerilor intalniri interactive cu personalitati marcante, care sa le vorbeasca despre importanta culturii generale dobandite prin lectura si, totodata, care sa-i indemne sa aprecieze adevaratele valori de care au nevoie pentru dezvoltarea personala si profesionala.
BENEFICII:
* tinerii isi pot gasi MENTORUL in CARIERA printre speakeri
* tinerii pot castiga 1 loc gratuit in TABARA COOLTURALA BookLand
* afla cum sa devina ANTREPRENOR, direct de la sursa
* PREMII: cartele Vodafone & smartphones, carti si diplome

Despre educatie-

Seminar la Primăria Oradea- joi 13 martie . Educația informală – inovație în formarea profesională şi Educaţia non-formală

Educatia non-formala inseamna orice actiune organizata in afara sistemului scolar, prin care se formeaza o punte intre cunostintele predate de profesori si punerea lor in practica. Acest tip modern de instruire elimina stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse si al temelor obligatorii. Inseamna placerea de a cunoaste si de a te dezvolta.

Obiectivele educatiei non-formale

Obiectivele educatiei non-formale nu urmaresc sa excluda modul traditional de educatie, ci sa completeze instruirea pur teoretica prin activitati atractive, la care sa aiba acces un numar cat mai mare de tineri. Acestea sunt:

- completarea orizontului de cultura din diverse domenii
- crearea de conditii pentru formarea profesionala
- spriijinul alfabetizarii grupurilor sociale defavorizate
- asigurarea unui mediu propice exersarii si cultivarii diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati


 Metode de educatie monformala

- activitati extradidactice: cercuri de discipline, ansambluri sportive si artistice, concursuri, olimpiade etc
- activitati extrascolare: proiecte de ecologie si formare civica, excursii, actiuni social-culturale (in clubul elevilor, la muzeu, la teatru, in biblioteci etc)

-Alte metode -Animatie socio-educativa    Animatie stradala    Biblioteca Vie      Cafenea Publica    Debate

Expozitia vie Facilitare grafica Flashmob Jocuri de societate Jonglerie Open Space Origami Teatru   PhotoVoice  Storytelling (Arta Povestirii)  Teatru de Umbre   Teatru Forum

Educatia non-formala insoteste cu succes formarea educationala a tinerilor si ramane una dintre variantele optime pentru sustinerea placerii de cunoastere si de afirmare profesionala.

Diferente  intre tipuri de educatie:

Context	Nivel de organizare	Cadru	Durata	Intenţionalitatea celui care învaţă	Certificare	Context
Învăţarea în context formal	Este bine organizată şi structurată, presupune proiectare didactică explicită, obiective definite şi alocare de resurse	Se desfăşoară în cadru instituţionalizat	Are o durată determinată	Participarea celui care învaţă la proces (învăţarea în context formal depinde de voinţa acestuia)	Presupune certificarea cunoştinţelor şi competenţelor, în raport cu o serie de criterii clar definite ce ţin de participare şi evaluare	Învăţarea în context formal
Învăţarea în context nonformal	Activităţile sunt bine planificare şi au asociate obiective de învăţare, însă nu urmează în mod explicit un curriculum. Presupune alocarea unor resurse în raport cu caracteristicile, structura şi nevoile grupului ţintă	Adaptat la nevoile grupului ţintă (stabilirea cadrului se face în strânsă legătură cu planificarea activităţilor şi obiectivele asociate acestora)	Durata poate fi variabilă şi determinată de caracteristicile grupului ţintă (nevoi, interese, grad de participare etc.)	Cel care învaţă participă activ la proces.	Nu presupune în mod automat certificarea cunoştinţelor, abilităţilor sau competenţelor dezvoltate/ dobândite	Învăţarea în context nonformal
Învăţarea în context informal	Nu presupune structurare în raport cu anumite obiective, este acel tip de învăţare asociat activităţilor cotidiene ale persoanei	Nu există un cadru predefinit, acesta este raportat la activităţile zilnice ale persoanei	Nu are o durată asociată, „se întâmplă în fiecare zi”	Nu presupune intenţionalitate din partea celui care învaţă	Nu presupune în mod automat certificarea cunoştinţelor, abilităţilor sau competenţelor dezvoltate/ dobândite	Învăţarea în context informal