Astileu- Ora sa STIM - mai

Ora sa STIM la Biblioteca comunală Aștileu-Bihor, unde ne-am întâlnit cu elevii din clase-le I-IV din localitatea Călățea îndrumați de d.na învățătoare Ruge Emilia. Am citit cartea ,,Ce poți face cu o IDEE?" scrisă de Kobi Yamada, realizând ce mult înseamnă ideea la momentul potrivit.

Ora sa STIM la Biblioteca comunală Aștileu-Bihor, unde ne-am întâlnit cu elevii din clase-le I-IV din localitatea Călățea îndrumați de d.na învățătoare Ruge Emilia. Am citit cartea ,,Ce poți face cu o IDEE?" scrisă de Kobi Yamada, realizând ce mult înseamnă ideea la momentul potrivit.

Viitorul bibliotecilor

Serviciile in comunitate (de outreach )ale bibliotecilor americane

Serviciile de outreach– servicii externe  , in comunitate-  ale unei biblioteci americane pot avea foarte multe fatete si conotatii in functie de obiectivele urmarite. 

Din prezentarile la care am asistat in timpul vizitelor se poate trage concluzia ca serviciile pe care bibliotecile le fac  in comunitate  sunt de  doua tipuri, evenimente  organizate de biblioteca in alte spatii decat biblioteca sau produse de promovare  in locuri publice care incurajeaza grupuri  de populatie  sa foloseasca serviciile bibliotecii.

De ce se face acest efort?

Pentru a creste numarul de utilizatorii ai bibliotecilor.
Pentru a prezenta gama de servicii pe care  biblioteca le poate oferi unui segment de populatie care nu utilizeaza biblioteca publica.
Obiectivul final al acestui proces de marketing  este acela de a obtine fonduri de la finantatori , suport, si pentru a fi mentinuta deschisa de catre comunitate. Daca utilizatorii nu constientizeaza valoarea bibliotecii, biblioteca va muri , pentru ca in America finantarea este asigurata din taxa speciala ( pe proprietate) pe care fiecare membru al comunitatii o plateste pentru acest serviciu public. 

Pentru a participa la acest tip de programe externe- nu trebuie neaparat sa fii bibliotecar, personalul care face acest demers este prietenos, dispus sa relationeze, inteligent si bine instruit.

• Partea de promovare a serviciilor bibliotecii urmareste:

Evenimente existente- targuri , conferinte, simpozioane- unde se poate trimite reprezentant sau doar materiale promotionale. 
Posibilitatea de a lasa materiale promotionale in locuri relevante in localitate- sali de asteptare, holurile birourilor, primariei, universitatii, scolilor...

Prezenta la  evenimente unde se poate face propria prezentare despre biblioteca.

Servicii de outreach bazate pe sistemul electronic si web- de exemplu cauta situri care sa gasazduiasca invitatia la evenimentele bibliotecii.

• Partea de servicii efective facute in afara bibliotecii poate fi abordata in mai multe moduri:

-Bibliotecile pot oferi  sesiuni de training acolo unde este nevoie de ele- la facultati, scoli, sau organizatii care au nevoie de asa ceva.  Se cere  flexibilitate si o oferta pe teme de training necesare publicului.

- Expozitii de carte pe panouri expozitionale in alte institutii .

- Sunt biblioteci care ofera

        -servicii in centrele de detentie- cu voluntari si membrii din personal.

                                                  - biblioteca creata din donatii

                                                  - copii dupa carti si materiale cerute de detinuti

                                                  - raspuns la scrisori- cu voluntari

        - servicii  in adaposturi pentru adulti sau copii ( pentru persoane asistate social)

                                      - organizare de biblioteca   - din donatii

                                      -  Program de citit cu voce tare- cu voluntari

                                      -  Citeste-mi- program pentru copii abandonati

                                      -Orientare in biblioteca- vizite ale personalului  are prezinta serviciile bibliotecii si    
                                           vorbesc despre biblioteca.

                                      -Conversatii despre carti- pentru adultii din adaposturi.

                                      -Carti prin posta

          - servicii la domiciliu  pentru abonati ai bibliotecii care solicita acest serviciu (se completeaza un formular, si la biblioteca Oak Park livrarile acasa se fac odata pe saptamana, vinerea.)

 Se pot livra exact cartile solicitate  sau bibliotecarul face selectia doar dupa tema solicitata-  de exemplu trei romane de aventura.Perioada de imprumut este aceiasi ca si pentru cartile imprumutate din biblioteca.

Servicul este gratuit pentru detinatorii de permis de biblioteca.  

            -Biblioteca din Urbana, incurajeaza persoanele care sunt in incapacitate de a se deplasa la biblioteca sa se  adreseze bibliotecii, sa completeze aplicatia pentru livrare acasa a publciatiilor dorite pentru a primi carti la domiciliu. Aici o echipa de voluntari va face selectia cartilor si se va ocupa de livrare.

Acelasi serviciu e oferit si in caminele de batrani sau in centre medicale

 Bibliotecarii  din Urbana sunt prezenti la 2 evenimente anuale majore care au loc in campusul universitar , si acolo dau informatii de spre biblitoeca publica si fac permise de inscriere, ofera materiale promotionale.Cei care deja sunt cititori ai bibliotecii sunt invitati sa caute standul bibliotecii , pentru a li se spune: Multumim ca ati utilizat serviciile bibliotecii din Urbana.

           -Si bilioteca publica din Champaig are servicii mobile de biblioteca  si de livrare la domiciliu Bookmobile Talking Books Home 

 Politica ALA pentru serviciile in  afara bibliotecii- outreach services – este de a oferi materiale educationale si recreationale persoanelor de orice varsta care nu pot veni la biblioteca din motive fizice sau institutionale. Materialele  care pot fi solicitate sunt tiparituri obisnuite, tiparituri cu font mare, carti audio, filme si DVD uri, muzica pe CD, serviciul are o perioada mai mare de imprumut.

Institutille pentru batrani sau sanatoriile  pot beneficia de vizite ale personalului, unde pot alege carti sau face cereri speciale,

Mai exista si serviciul de distributie  a cartilor folosind sistemul  Meals On Wheels, odata cu masa, pentru persoane asistate social,  si  sistemul de carte prin posta.

Toate sistemele functioneaza cu proceduri bine puse la punct.

Biblioteci din Chicago-2-

Biblioteca Publică din Oak Park, suburbie a orașului Chicago, a avut pentru noi dublă relevanță. Directoarea adjunctă a bibliotecii Rebecca Teasdale , în programul de training a fost cea cu care am discutat despre nevoile comunității și modelarea serviciilor bibliotecii în funcție de aceste nevoi.

Dublarea noțiunilor teoretice prin vizitarea bibliotecii ne convinge de efectele unei astfel de abordări.
Biblioteca din Oak Park este membră a consorțiului SWAN, un procent de 11% din publicații fiind trimise la alte solicitări venite prin intermediul consorțiului. Biblioteca  are o medie  650000 vizite pe an, cu un număr de 37000 de utilizatori cu card de bibliotecă valabil. Această cifră reprezintă  69 % din populația zonei servite. Au un nr. de 470000 de vizite pe site /an, 5000 de ieșiri in comunitate, 28000 de participanți la programele culturale pe care le organizează.

Organizarea spațiilor vă invit să o vedeți în albumul foto.

Am mai reținut o parte din serviciile pe care le oferă pentru utilizatorii lor:
Cursuri de căutare în cataloage, toate sortimentele de cursuri de IT care au trecere- cursuri pentru utilizarea - e-reader, ipods, ephone, droid. Întrebați dacă au programe de curs, ne spun că nu - citesc caietele tehnice, învață ei să   utilizeze aparatele și apoi îi învață pe utilizatori.La un astfel de curs, scot aparatele cumpărate de bibliotecă și exersează cu cursanții folosirea lor. ( O sugestie în cazul în care nu le-ar fi avut, ar fi făcut cu parteneriate cu magazinele care livrează astfel de aparate ).Tot pe această temă , bibliotecarii se învață unii pe alții să mânuiască aparatura de ultimă generație.
Alte cursuri - tot de IT, tot făcute în regie proprie sunt cele de inițiere în folosirea PC, de folosire facebook, blogging, gmail...Sunt atenți la întrebările care vin prin biroul de referințe pentru a vedea ce este de interes.

La nivelul comunității nu au diversitate lingvistică ci doar socială și de rasă iar serviciile oferite țin cont de acest fapt.Programe gratuite penru copii- petreceri in pijama, (cu diferite teme- seara pantofilor si sosetelor desperecheate) ;Seara jocurilor de familie- monopoly, șah, bătălie navală...;Gustarea de dupaamiază-activități după  talente și interese; clubul Lego;ateliere diverse- de lucru manual; ore săptămânale de spus povești- pentru utilizatori de la 15 luni in sus pana la 6 ani. Alte servicii va invit să le studiați aici.
Un  capitol remarcabil este cel al ofertei de informare online  aici .

Remarcă că nu au servicii suficient de bune pentru adolescenţi, mai studiază problema.

Cu cine se lucrează?- cu 125 de angajați, 30 cu pregătire de specialitate , mulți angajați cu jumatate de normă și foarte mulți voluntari.(in 2009 ,80 de voluntari cu 4000 de ore pentru a asigura serviciile bibliotecii, 60 de voluntari adolescenti si 30 de ajutoare la programele de vara)

Misiunea lor așa cum o declară este ”să îmbunătățească calitatea vieții prin oferirea de resurse și servicii pentru învățare și distracție, spațiul și posibilitatea de a se duna și a relaționa prin intermediul dragostei pentru lectură.”


Biblioteca Publică din Chicago , ne copleşeşte prin dimensiuni, totul este uriaş ca întindere şi ca volum.
Biblioteca din Oak Park, este desigur mai modernă şi mai elegantă , iar spaţiile  de acolo sunt mult mai animate.
Biblioteca are 70 de filiale în tot oraşul, site-ul central prezintă pe aceiaşi agendă toate activităţile care au loc.
Ce este ramarcabil - secţia pentru adolescenţi un spaţiu mare - în care fiecare poate să facă aproape tot ce doreşte , libertatea adolescenţilor este atent supravegheată de un gardian, şi spaţiul pentru evenimente şi grădina de la etajul 9.

Biblioteci din Chicago -1-

La momentul vizitei în Chicago am încărcat pe facebook toate fotografiile, cum nu toată lumea are cont facebook şi poate să le vadă am ales şi această variantă a prezentării pe blog.

Mai jos sunt toate imaginile luate în a doua zi din Chicago când am vizitat o bibliotecă a unei firme private- Upshot, am vizitat sediul ALA şi am parcurs cele 9 etaje ale uriaşei biblioteci publice din Chicago.

UPSHOT (Upshot Agency)-firmă de marketing şi publicitate , cu o mică bibliotecă
(The awessome Blog - www.theawesomeblog.net )
Rolul unei biblioteci într-o firmă privată este altul decât acela al unei biblioteci obişnuite.

 Munca într-o firmă unde doar profitul asigură supravieţuirea se bazează pe strategie și creativitate, pe un ritm intens de lucru, pe acceptarea unor obligaţii care nu ar intra în fişa de post a unui bibliotecar român. Au câştigat respectul în companie demonstrându-şi utilitatea - biblioteca nefiind o aducătoare de venituri direct. Un bibliotecar fiind un bun manager al informaţiei pune la dispoziţia firmei materiale vitale pentru supravieţuirea ei:

• Analizează ce face concurența (prin parcurgerea articolelor din reviste, ziare, site-uri web)
• Monitorizează tendințele consumatorilor şi realizează un raport al acestora. 
• De curând biblioteca a preluat sarcina pregătirii profesionale a celor din companie, organizând cursuri în funcţie de nevoile firmei.
• Biblioteca propune slogane, verifică să nu mai fi fost utilizate , prioritățile companiei sunt și prioritățile celor care lucrează în bibliotecă.
•  Răspund la cererile de informare ale angajaţilor, şi caută informaţii şi pentru solicitări care vin de la alte companii.
• Ca orice bibliotecă obişnuită au o colecţie de publicaţii constituită după aceleași interese  de informare ale firmei -reviste , ziare, cărţi de marketing, baze de date electronice. Angajaţii sunt foarte tineri cu studii superioare în domeniul biblioteconomic, foarte motivaţi şi entuziaşti în ceea ce fac. 
• Anual fac un plan strategic pe care îl prezintă managerilor firmei. 
• Această bibliotecă şi-a creat propia marcă în firmă şi aminteşte mereu angajaţilor companiei rolul lor acolo. Spre deosebire de biblioteci obişnuite nu sunt conduse cataloage şi nici nu se fac statistici. 
Album Foto-  

 

  Birou central al ALA( American Library Association) e in Chicago, asociația are peste 60.000 de membri şi este de fapt o asociaţie de asociaţii de exemplu ca şi structură Asociația Bibliotecilor Publice Americane este parte din ALA. ALA este cea mai veche organizație din lume care s-a ocupat de dezvoltarea profesională a bibliotecarilor din Statele Unite .


 În clădirea vizitată există foarte multe  birouri a căror destinaţie ne este treptat explicată: 

Jurnalism cetatenesc

Una dintre cele mai interesante prezentari din programul Mortenson a fost cea a lui Martin Wolske, cercetator la departamentul de biblioteconomie, care lucreaza din 1995 in comunitate , community informatics initiative.

Partea cea mai interesanta a fost cea de studiul implicarii cetatenilor in viata comunitatii prin intermediul articolelor de opinie aparute pe diferite forumuri, bloguri, etc.Doar cu 10 ani in urma, a publica era foarte dificil putini reuseau sa publice. Acum odata cu explozia utilizarii internetului, a accesibilitatii comunicarii in retele de socializare si prin intermediul web2, a devenit foarte usor ca toata lumea sa exprime opinii in spatiul virtual.

In ce moduri participa oamenii la procesele decizionale? In general nu comunitatea hotaraste cum vor evolua lucrurile in spatiul lor social si economic, si multe idei se pierd , raman fara nici o reprezentare.Literatura descrie tipurile de participare ale cetatenilor ca fiind urmatoarele:

• Participare manipulativa- individul nu are putere de decizie, e doar invitat sa asiste la evenimente. 
• Participare pasiva- ni se spune ce s-a intamplat si ce se va intampla. 
• Participare prin consultare- se cer raspunsuri la probleme predefinite fara a tine seama de nevoile interlocutorilor; uneori raspunsurile pot fi luate in considerare pentru ajustarea deciziilor. 
• Participare de dragul stimulentelor materiale- 
• Participare functionala-oamenii sunt chestionati dupa ce deciziile au fost luate ( in unele comunitati e in ordine dar in altele este o pierdere uriasa de informatii. 
• Participare interactiva- toata lumea participa la analiza comuna la formularea planurilor de lucru si la formarea si consolidarea institutiilor locale. In acest mod toti pot participa cu idei ,la crearea imaginii comunitatii . Produsele media digitale create de comunitate, atunci cand sunt combinate cu jurnalismul cetatenesc , fotovocea si povestirea digitala pot prezenta mijloace prin care cetatenii se angajeaza activ in cladirea comunitatii prin participare. 
• Mobilizarea individuala-oamenii participa independent de institutiile externe la schimbarea sistemului; lucreaza si la descrierea scopurilor si la realizarea lor. 

Jurnalismul cetatenesc , in opinia distinsului profesor:

• Ajuta comunitatea sa interactioneze cu informatia, sa evalueze sa dea sens, calitate participarii, si sa decida in cunostiinta de cauza. 
• Contribuie la formarea de opinii prin reportaje critice care altfel nu ar exista, 
• Ajuta la directionarea jurnalistilor din media consacrata sper noi stiri si idei de articolele. 
• Ajuta la rezolvarea unor probleme ale comunitatii. 
• Poate acorda mai multa putere alegatorilor. 
• Creste responsabilitatea liderilor municipali. 

Nu este efort inutil, profesionistii urmaresc aceste articole de unde isi culeg informatii , si mai ales detalii care altfel ar fi fost pierdute ( in societatea democratica americana, si poate si la noi)
Cei despre care se povesteste devin mai interesati, discuta mai mult problemele care fac obiectul acelor articole.Candidatii pot aduce din problemele acestea in platformele electorale, iar cei care voteaza pot alege.

Practic cum se poate realizeaza acest lucru?
Jurnalismul cetatenesc apare atunci cand cetatenii aleg sa isi exprime parerile si opiniile prin intermediul canalelor media care le sunt accesibile prin intermediul Internetului.
Cetateni obisnuiti folosesc o multime de instrumente – bloguri , retele de socializare prin care oricine isi face propriile articole de stiri sau contribuie la articolele altora.

• Comentarii la articole principale din media clasica.
• Sondaje de opinie facute de profesionisti.
• Blogging cetatenesc pe un site profesionist sau pe siteuri personale.
• Site de jurnalism cetatenesc , dedicat.( nu stiu daca in Romania avem asa ceva)

In toate aceste interventii cetateanul prezinta doar punctul lui de vedere subiectiv ,care este in relatie cu implicarea emotionala a acestuia. Desigur un astfel de articol nu va schimba o societate, dar poate semnala probleme majore ale comunitatii care vor putea sta la baza unor studii obiective , facute de profesionisti .


Biblioteca si nevoia bibliotecilor de a ajunge intr-un prim plan a vietii culturale este in stransa legatura cu acest tip de comunicare. Din experienta mea am constatat ca bibliotecarii sunt foarte timizi atunci cand e vorba sa-si exprime problemele , reusitele, ideile si orice lucru legat de activitatile lor. Se considera prea neimportanti pentru a face efortul de a-si impartasi ideile in spatiul electronic. O meserie fascinanta, o institutie cu o teribila forta de a influenta educatia si cultura este uitata in umbra pentru ca nu e mai vizibila pe canalele media.

Pentru bibliotecari si nu numai , o forma in care putem sa impartasim experienta este cea a povestilor. Povestile ne definesc ca si comunitati mai mult decat atomii ne definesc ca fiinte.Oamenii inteleg prin intermediul povestilor cine sunt cine pot deveni, cum sa transforme visele in realitati, cum sa faca tranzitia spre alt palier de dezvoltare. Fiecare poveste trebuie spusa pentru un anumit public- cand schimbam publicul schimbam povestea.Unicitatea povestilor este data de modul diferit in care fiecare dintre noi percepe ceea ce se intampla in jur si de faptul ca suntem  fiinte emotionale, iar cand scriem, emotiile noastre si perceptiile sunt cu totul diferite de ale altor martori ai aceluiasi eveniment.

Un mic ghid al Povestirii eficiente in cativa pasi, recomandati tot in cadrul cursului de Martin Wolske:

• Fii stapan pe intuitiile tale, fii stapan pe emotiile tale. 
• Gaseste momentul, construieste povestea in jurul momentului. 
• Trebuie sa poti raspunde la urmatoarele intrebari: De ce vrei sa spui povestea? De ce acum si nu mai tarziu? Ce vrei sa se afle prin aceasta poveste? Unde te vezi in poveste? Esti eroul principal? Ai fost persoana negativa? 

Prin povestire permitem accesul la emotiile noastre. Nu este foarte greu , nici foarte usor, dar merita, ca bibliotecari si biblioteci sa invatam sa spunem povesti, sa invatam pe ceilalti sa perceapa complexitatea vietii bibliotecilor prin intermediul jurnalismului cetatenesc.

Alte referinte si  idei in :

http://www.ghidjurnalism.ro/care-i-treaba-cu-jurnalismul-cetatenesc

Duminica

             E duminica, pornim pe jos sa exploram orasul de campie. Ne luam repere ca sa nu ne ratacim macaralelel, cladirile mai inalte si strazile principale

                                     

                                     

In autogara, ne intalnim cu  ogarul cenusiu care alearga prin toata America . Il cunoastem din filmele de la televizor. 

Pasii se indreapta spre biblioteca care are program si azi. Se deschide la ora 10 si lumea asteapta la soare sa se deschida usile bibliotecii.

Anuntam ca vrem doar sa vizitam si ne plimbam nestingheriti perin biblioteca.

                                          

In sectiunea de hobbyuri:

Cum sa iti construiesti o masina!

Sectiunea de istorie locala, aduna aproape ca o arhiva toate publicatiile care au legatura cu orasul,

de la carti de telefon  la bugete anuale sau  lucrari despre transportul in lioocalitate.

In zona pentru copii totul este modelat pentru cei mici, rafturi jocuri, carti.

Istoria nativilor americani are un raft special.

Testament spiritual, imagini de arhiva , un crampei dintr-o istorie care s-a terminat.

ritual de prosperitate

testament spiritual

                                       

Din nou pe strazile din oras.

Tragem cu ochiul spre curti interioare unde copilasi practica arte martiale.

Pe seara intr-o locatie din campus , cu intrare libera un concert de lieduri de Shubert.