Cum alegem cărți pentru cititori începători

 

Fundatia Noi Orizonturi propune in data de 25 noiembrie de la 18.00   un nou atelier de descâlcit literația. 

Invitați : profesorii de învățământ primar, părinții micilor cititori  alături de moderatoare , Marinela Scripcariu și Maria Kovacs,  lectori:

• Daniela Stoicescu, președinta Asociației InfinitEdu;
• Catalina Adam, doctorandă la litere la Universitatea Babeș-Bolyai cu interes academic în domeniul literaturii pentru copii, dar și practiciană, fiind învățătoare asistentă Montessori la Școala Primară Montessori Cluj;
• Laura Pamfiloiu, autoare de cărți pentru copii , care este și profesor la Liceul Teoretic ELF din Cluj-Napoca.

O atenție sporită este acordată „cum”-ului: cum alegem aceste cărți pentru cititori începători, ce înseamnă o carte potrivită, ce elemente esențiale are ea? Cum reușim să găsim și să facem accesibile astfel de cărți pentru copii la început de drum în lumea celor care citesc, cresc șansele ca ei să chiar învețe să citească, să dorească să citească, să perceapă cititul ca pe o activitate distractivă, plăcută.

video 

cărți cu sclipici

The Impact of AI on Media Literacy

 

AI= artificial inteligence

De ce cred oamenii în teorii ale conspirației ?

Carrie Rogers-Whitehead , fostă bibliotecară, este fondatorul Digital Respons-Ability, o companie care lucrează cu educatori, părinți și studenți pentru a preda cetățenia digitală. A condus și a colaborat la nivel guvernamental, academic, nonprofit și de afaceri și aduce abordarea multidisciplinară a activității sale în cetățenia digitală. Ea vorbește despre tehnologie, siguranță online, educație și parenting. Carrie este, de asemenea, autoarea cărții Digital Citizenship . Este o mamă care aplică ceea ce predă cu propria ei familie acasă, în Utah.

Tematica seminarului din data de 9 noiembrie 2021  a fost:

1. De ce credem ceea ce credem, în acest caz in teoriile conspirației 
2. Triburi și fandomuri ( comportamente tribale și între fanii acelorasi teorii) despre identitate și apartenență.
3. cum ajutăm oamenii să iasă din găurile de iepure (eng: folosit pentru a se referi la o situație sau un mediu bizar, confuz sau fără sens, de obicei unul din care este dificil să te desprinzi.  )
4. Tehnologia și teoriile conspirației.

1. De ce credem ceea ce credem, în acest caz in teoriile conspiraționiste 

Convingerile morale sunt raportate ca generatoare de adevăruri valabile imune la  influența altor argumente  științifice. Credința puternică predispune la distanțare socială, prejudecăți, evitarea social media, furie, evitare, antagonism față de alte grupuri partizane. În general teoriile conspirației răspund la toate intrebarile

 Fiecare persoană are nevoie de siguranță și de securitate, de  integrarea într-un  grup , are nevoie de validare externă.

Sociologii au creionat profilul   persoanelor care cred in teoria conspirației:

• Sunt persoane singure , marginalizate , care nu au relații strânse cu familiile lor, sunt un grup care riscă sa fie prinși in teoriile conspirației
• pot avea poziții politice extreme și totodată sunt nesigure pe statutul lor social
• oameni siguri pe ei ,  se bazează adesea pe intuiția personală, convinși ca au totdeauna dreptate , ca părerile lor sunt cele mai bune si nu sunt dispuși să învețe de la alții pentru că se simt superiori.
• nu sunt deschiși la dialog,  acești oameni nu au incredere in sistem
• personalități narcisitse, au răspuns la toate intrebarile
•  posibil depresivi sau anxioși , au trecut prin traume
•  

În RO

Oamenii în vârstă tind mai repede să creadă în teoriile conspirației, poate datorită faptului că au fost expuși la perioada comunistă, în care au existat teorii ale conspirației, pentru că versiunile oficiale nu erau crezute, pentru că totul era  propagandă.

Poate simt în momentul de față că ceea ce văd  este propagandă. Există multe surse de informații contradictorii venite de la oameni cu grade profesionale respectabile. În cine poți  să ai încredere?

De aceea este foarte important ca oamenii să aibă încredere în autorități. 

3  cum ajutăm oamenii să iasă din găurile de iepure

• Soluția este comunicarea cu bune intenții și informativă. Trebuie să le creștem încrederea in sine
  , să fim atenți la cum se simt , fiți atenți la răspunsurile emoționale, nu putem controla pandemia, dar putem controla pe noi înșine.
  
  

Cum trebuie vorbit  cu cei care cred în teoriile conspirației

• Vorbeste ,discuta fără patimă,  învinovățire, fără injurii și fără etichetare.
•  Cere, sa iti explice aceste teorii ale conspiratiei
• abordează o informație specifică în loc să  vorbești despre întreaga teorie, teoriile conspirației generează povești simple si puternice ușor de procesat.
• discută fără grabă, arată contradicțiile între credințe si detalii specifice
• amintește despre celelalte roluri ale lor din afara teoriei conspirației.( frate, prieten , student)

 4 . Tehnologia si teoriile conspirației

Teoriile conspirației  există din cele mai vechi timpuri  dar tehnologia le ajută să se răspândească foarte repede , au devenit o industrie online, făcută pentru profit nu pentru a ajuta.

Dacă apar opinii divergente  în epoca social media , nu e ca și cum le-ai citi dintr-un ziar stând singur acasă ci ca și cum le-ai fi auzit fiind  în mijlocul comunității tale. Rămânem conectați la ideile echipei noastre , țipând la cei din echipa adversă.

Nu propagarea adevărului este cea care motivează distribuția știrilor online.

Doar 16% din informațiile distribuite sunt adevărate. totuși dacă întrebi cititorii dacă le vor distribui, 15% vor spune că da, le vor distribui.

                             

• S-a observat nevoia  constantă de confirmare, care face ca oamenii să caute și să creadă datele care susțin opiniile lor, in timp ce reduc accesul la informații care nu le confirmă credințele..

De exemplu, studiile au arătat ca mesajele de informare publica destinate reducerii consumului de alcool și droguri au avut efect invers.
Deci, dacă nu te poți baza pe fapte, cum ii faci pe oameni sa-si schimbe teoriile legate de conspirații sau alte idei iraționale?

• „De obicei, ne schimbăm percepțiile, opiniile greșite când ne sunt prezentate argumente bune, care vin din partea cuiva în care avem încredere că este competent și mai ales binevoitor .”

Toți avem frici, semne de întrebare avem nevoie de răspunsuri mai bune decât cele pe care le oferă teoriile conspirației.

• E nevoie de dezvoltarea gândirii critice care se face doar prin educație.

Studiile arata ca respingerea teoriilor conspirației sunt asociate cu o gîndire analitică. Chiar dacă nu suntem absolvenți de cursuri științifice , noi ne intâlnim și folosim zilnic efectele științei , astfel încât avem nevoie de cunoștințe generale din acest domeniu pentru a evalua critic mesajele legate de știință.
De exemplu, cei care nu cred în efectul schimbărilor climatice au mult mai multe șanse să-și schimbe punctul de vedere daca le sunt prezentate si cu oportunități de afaceri legate de această problemă.

• Un alt pas necesar pentru demontarea acestor teorii este verificarea informațiilor și verificarea surselor informațiilor.

                           

Săptămâna Internationala a Educatiei Media

În săptămâna Educației Media , Biblioteca Națională a României a  susținut o discuție pe tema - pandemiei dezinformării . Ce ar trebui să știe să facă bibliotecarii români.

Dezbaterea se înscrie în seria evenimentelor prin care se celebrează, sub egida UNESCO,începând din anul 2016, Global Media and Information Literacy Week – Săptămâna Culturii Informaționale și media.
Evenimentul este indicat, de asemenea, pe harta acțiunilor organizate în cadrul Global Media and Information Literacy Week:

Inregistrare Video  pe pagina de facebook a Bibliotecii Nationale.

La întâlnire au participat online aproape 200 de bibliotecari, iar pe acestă temă au vorbit 

Carmen Mihaiu, Directorul General al Bibliotecii Naționale 

Prof. univ. dr. Angela Repanovici, Universitatea „Transilvania” din Brașov, președintele Secțiunii Cultura Informației a ABR;
 

Dr. Sorina Stanca, directorul Bibliotecii Județene „Octavian Goga”Cluj-Napoca, președintele ANBPR;
Drd. Lenuța Ursachi, bibliotecar universitar, Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați;
Dr. Claudia Șerbănuță, specialist biblioteci publice, Fundația Progress.
moderator de lector univ. dr. Robert Coravu (Universitatea din București),

Instruirea bibliotecarilor în cultura informației - politici și acțiuni ale asociațiilor profesionale din România;

Experiențe actuale de predare a culturii media și informaționale pentru utilizatorii bibliotecilor românești;
Rolul bibliotecarilor în lupta împotriva dezinformării.

Remarcabilă intervenția doamnei Lenuța Ursachi, bibliotecar universitar, Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați;

In rest multă teorie inutilă , amintiri din anii Biblionet , care au generat primul pachet reprezentativ național  de bibliotecari instruiți pentru a folosi echipamentele IT în bibliotecile publice.

S-au amintit cursuri de formare pe tema culturii informației oferite atât de ANBPR cât și de ABR.

Rolul bibliotecarului român este să lupte pentru a rămâne la un nivel acceptabil de profesionalism în condițiile în care dezvoltarea tehnologică avansează  iar el rămâne undeva între un finanțator analfabet funcțional  și calculatoarele primite pe vremea Biblionet. (parerea mea)

Saptamana Educatiei Media 26-30 0ctombrie 2020

Carrie Rogers-Whitehead este fondatorul Digital Respons-Ability,  o   companie   care lucrează cu educatori, părinți și studenți pentru a preda cetățenia digitală. A condus și a colaborat la nivel guvernamental, academic, nonprofit și de afaceri și aduce  abordarea multidisciplinară a activității sale în cetățenia digitală.  

Căutăm adesea informații , dar atunci când suntem supraîncărcați cu informații din toate direcțiile, poate fi dificil să selectăm informațiile false de cele   adevărate . În acest webinar s-au  subliniat niște  moduri prin care putem  să facem diferența dintre fapt și ficțiune în mass-media și modurile de identificare a știrilor false.

Vedem zilnic titluri senzaționale, fotografii, link-uri. Câte dintre ele reflectă o informație corectă , de care avem nevoie, cum recunosc o știre corect construită ?
.

Ce este alfabetizarea media și de ce este importantă? 

 Cuvântul „alfabetizare” descrie de obicei capacitatea de a citi și de a scrie. Alfabetizarea în citire și alfabetizarea în mass-media au multe în comun. Citirea începe cu recunoașterea literelor,  identificarea cuvintelor și  cel mai important, urmează  înțelegerea semnificației acestor cuvinte.  Cititorii pot deveni apoi scriitori, creatori de conținut.

 Alfabetizarea media este capacitatea de a identifica diferite tipuri de media și de a înțelege mesajele pe care le transmit.

În jungla media există mesaje text, meme, videoclipuri virale, rețele sociale, jocuri video, publicitate și multe altele și fiecare mesaj are un creator și un motiv pentru care se află acolo.  

Seminarul încearcă să ne dea câteva repere prin care putem  să le ”citim” și să le descompunem mergând către sursă.

1.Să intelegem algoritmul din spatele cautarii:

    Nu totdeauna primul rezultat al cautarii dat de un motor de căutare   ( browser) este cel corect,- folositi browsere diferite pentru aceiasi căutare.

    Să  intelegem SEO  si cum algoritmii de căutare creaza continut pe baza SEO (Search Engine Optimization), de exemplu  căutarile  personale din trecut afecteaza căutarile mele de azi.

2. Când intri pe un site a unei companii sau fundatii  Urmareste banii- cine sponsorizeaza situl, este informatia la vedere, sunt rapoarte financiare la vedere,care este  raportul dintre continut si reclame pe site ,   exista foarte multe linkuri?

3. S-a povestit despre deepfake  despre  stiri ,imagini și articole generate sintetic.S-au pomenit nume de mari creatiori de conținut   si există linkuri spre ziare care au înlocuit  ziariștii cu boți/programe care generează știri.

4. S-a povestit despre verificarea conturilor  dubioase de pe rețelele de socializare ( Twiter aici) Cum recunoști că acel cont e gestionat de un robot sau de un om.

Materiale complexe pot fi consultate = AICI 

Aici despre fotografii trucate pentru a transmite anumite mesaje.

5. Revenim la titlurile de articole de presă  și conținutul lor , de ele ne ciocnim zilnic, ne afectează chiar fără să ne dăm seama, în efortul de a fi conectați cu ceea ce se întâmplă în lume.

Știre reală  versus știre de dezinformare , cum ne dezvoltăm gândirea critică în evaluarea lor?

 Putem da câteva repere   teoretice.

 Știrea este un gen jurnalistic care prezintă informații actuale, transmise prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. 

”Știrile se angajează să ne pună în fața ochilor tot ceea ce se presupune că este mai neobișnuit și mai important în lume.”

 – Este genul jurnalistic de bază;

 – Este formată din lead( idee de bază) + dezvoltare + context; 

– Relatează pe scurt un fapt sau eveniment; 

– Expune fapte și exclude opiniile jurnalistului.

  

Informații esențiale:

 a. Știrea expune informații factuale, ce pot fi observate și dovedite ușor, iar jurnalistul evită să își exprime opiniile în conținutul său.

 b. Știrea respectă principiul piramidei inversate și răspunde la 6 întrebări principale: cine? (a făcut), ce? (a făcut), de ce? (a făcut), unde? (a făcut), când? (a făcut) și cum? (a făcut). Fără aceste răspunsuri, nu putem vorbi de o știre completă. 

c. Importanța și noutatea evenimentului relatat dau valoarea de știre unei informații

Pentru mesajele  repostate pe rețelele de socializare câteva criterii de evaluare:

a.Urmăriți și emoția pe care o trezește știrea în voi.

b. Verificați cînd a fost creat mesajul, mai este actual?

c. Care este sursa originală a mesajului?

d. Care este starea mea când văd mesajul? obosit/odihnit, flămând/sătul, vesel /depresiv...

e. Puteti verifica veridicitatea pozei de profil cu  Google Image.

 

Literatie si gandire critica - seminar international

La Cluj-Napoca în data de 21 septembrie 2019 a avut loc Seminarul Internațional Literație și gândire critică pentru învățare/ Literacy and Critical Thinking for Learning adresat cadrelor didactice și formatorilor din domeniul educației.

Scopul urmarit a fost promovarea conceptului de literație în și prin toate disciplinele (disciplinary literacy); reliefarea relevanței literației pentru dezvoltarea gândirii critice și a competențelor de învățare; formularea unor propuneri de intervenție sistemică pentru creșterea nivelului de literație al absolvenților de învățământ obligatoriu din România

Prezentatori:

- Patricia Schillings, Universitatea din Liège (Belgia)
- Sari Sulkunen, Universitatea din Jyväskylä (Finlanda)
- Daiva Penkauskiene, Universitatea Mykolas Romeris Vilnius (Lithuania)
- Cristian Voica, Universitatea București
- Liliana Preoteasa, UMFP/ MEN

In cursul zilei au avut loc ateliere pe tema conexe:

- Literația și dezvoltarea competenței de învățare în învățământul primar – Marinela Scripcariu și Ovidiu Chinan
- Literația și gândirea critică în disciplinele STEM – Ariana-Stanca Văcărețu
- Literația și gândirea critică pentru învățare în serviciul comunității – Sorana Pogăceanu
- Evaluarea gândirii critice, a competențelor de literație și de învățare – Maria Kovacs

M-am intors cu bucurie in mediul academic Clujean, si am intrat in amfiteatrul in care am audiat nenumarate cursuri  acum 20 de ani, sa ma intalnesc cu o noua o serie de concepte relativ noi care se infiltreaza in zona educatiei formale si nonformale.

Literatia- 

Gandirea critica

Competente de invatare...

Din prezentarile remarcabile care au fost sustinute pot sa sintetizez.

Ultimii ani au dovedit ca metodele pedagogice   bazate pe rutinele didactice standard, focalizarea pe rezultat , în detrimentul procesului de ajungere la rezultat, schematizarea, constatarea greșelilor, în detrimentul analizei acestora și a fructificării greșelilor în procesul didactic, sunt rutine greu de depasit in contextul programelor din ce in ce mai incarcate si greoaie.

 Acestea nu mai sunt suficiente pentru a te forma ca o persoana sociala adaptata sau ca profesionist intr-un domeniu.

In societatea secolului nostru saturata de informatie, pentru a reusi, este nevoie de abilitati/ competente ca gandirea creativa, analitica si critica in acelasi timp, de abilitatea de a rezolva probleme , de initiativa, de sociabilitate , in detrimentul informatiilor memorate la scoala.

Literația, o competență cheie pentru învățare si pentru dezvoltarea gandirii critice.
Ca definitie- literatia este considerata capacitatea de a citi si a ințelege textul citit.

Doua prezentari au pus accentul pe invatarea din greseli.

”Învățarea, drumul spre dobândirea unui nou comportament trec prin greșeli și eșecuri. (...)
”A plasa greșeala și eșecul, la modul general, în sfera infracțiunii sau/ și păcatului denotă o confuzie gravă, pe care totuși o comite mereu practica educațională.”Solomon Marcus


In domeniul matematicii prezentarea domnului  profesor Cristian Voica dept. de Matematică, Univ. din București, a fost edificatoare. Recomandarea dansului este ca greseala trebuie exploatata.
"Există ”ceva” în trecutul fiecărui elev care generează aceste greșeli: este posibil ca abordarea didactică să fi fost deficitară ."

O alta prezentare ne-a aratat cum se poate ajunge de la o reprezentare gresita a unui concept la reprezentarea reala a acestuia la clase mici- Patricia Schillings, Universitatea din Liège (Belgia)

La lectia despre sistemul digestiv, fiecare copil a fost lasat sa deseneze propria lui reprezentare a acestuia.
Apoi au lucrat  in grupuri si au pus in comun experienta lor, apoi au facut un pic de cercetare documentara, iar ultima imagine este iar cea individuala rezultata in urma procesului de invatare.
Elevii nostri sunt blocati in a-si exprima propriile idei de teama de a nu fi ridicoli... daca un elev ar incerca sa reprezinte un concept asa cum il simte si il percepe  ar fi luat imediat in ras de cei care cunosc deja subiectul.

Sistemul nostru de invatamant e unul bazat pe performanta, exclusiv.

Intr-un alt cadru se studia autoevaluarea profesorilor -
Profesorii din Romania se autoevalueaza ca fiind  99,8% ® competenti in legatura cu  conținutul materiei predate si  competenti in proportie de 98,5% ®  in legatura cu sistemul pedagogic folosit ( didactica disciplinei)
Intr-un fel au dreptate, sunt supraspecializati, trecuti prin nenumarate formari profesionale formale si nonformale, care ii ajuta la mentinerea unor dosare impecabile. Au un limbaj de specialitate elevat si completeaza mii de hartii necesare in procesul birocratic din invatamant.

Aceiasi evaluare a profesorilor  din alte tari , arata asa : 93,2% / continut ; 88,9%/ didactica disciplinei, in conditile in care rezultatele la testele internationale arata o proportie inversa de succes a elevilor. Elevii nostri arata un grad mai mic de literatie si gandire critica in abordarea subiectelor prin urmare  avem rezultate scazute la teste in comparatie cu media internationala.

Grseli tipice si sterotipii didactice:pot fi evitate? from Biblioteci Bihorene

A consemnat , Delia Pantea bibliotecar metodist