15 decembrie 2014

"Piticii" în vizită la Filiala Decebal

Vineri, 28 noiembrie 2014, filiala noastră a fost vizitată de copii de la Grădiniţa cu program normal nr. 2 din Livada de Bihor (comuna Nojorid), acţiune desfăşurată în cadrul proiectului de parteneriat educaţional numit „Poveştile şi poeziile copilăriei”. Această vizită s-a efectuat sub îndrumarea doamnei profesoare Ioana Potra, ce a fost însoţită şi de câţiva părinţi ai copiilor. Copii fiind pentru prima oară într-o bibliotecă „aşa mare”, după cum ziceau ei, au fost foarte curioşi ce cărţi avem, cum sunt aranjate, apoi au ascultat o poveste pe care le-a citit-o doamna lor profesoară, poveste pe care au şi dramatizat-o. De asemenea au fost foarte atenţi la explicaţiile pe care le-au primit din partea doamnei bibliotecare, explicaţii ce le-au lămurit toate întrebările (nu puţine, de altfel) pe care le-au pus în timpul acestei vizite. În plus, curiozitatea lor a fost captată nu doar de cărţile filialei noastre, ci şi de „tehnica” din dotare, tehnică ce se pare că-i fascinează pe toţi copiii.

Dedesubt, puteţi urmări o prezentare powerpoint a acestei vizite, prezentare realizată de doamna profesoară Ioana Potra.

10 decembrie 2014

RAPORT FINAL BIBLIONET - studiu national

Pentru toate bibliotecile care au fost beneficiare si partenere în cadrul proiectului Biblionet este importanta opinia beneficiarilor proiectului, utilizatori ai bibliotecii dar si a populatiei in general.

Despre  cum a fost facut studiul si cum au fost ales esantionul de populatie care a raspuns la chestionare puteti citi in raport.




Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final from Biblioteci Bihorene

Am extras si putem urmari si interpreta afirmatiile pe care publicul le face despre rolul bibliotecilor publice, ce viziune si ce asteptari au de la noi si cum au  evoluat in timp de 5 ani acestea.

”În opinia subiecţilor eşantionului la nivel naţional, biblioteca ar trebui să devină, în primul rând, un loc unde oamenii să găsească cărţi noi şi interesante (94% în 2009 şi 91%, în 2014). Procentul celor care echivalează spaţiul bibliotecii publice cu locul unde găseşte informaţii despre ceea ce te pasionează a scăzut de la 77%, în 2009 la 66%, în 2014. În schimb, se menţine destul de ridicat interesul populaţiei în privinţa posibilităţii utilizării calculatoarelor şi accesării internetului în cadrul bibliotecii publice (74% în 2009, 71% în 2014). O abatere consistentă de la această ierarhie corespunde anului 2011. 96% dintre intervievaţi şi-ar fi dorit biblioteca ca un spaţiu de socializare, spaţiul unde să se poată întâlni şi să-şi poată împărtăţi experienţa şi informaţiile. Era o nevoie stringentă a societăţii româneşti de spaţii de socializare, de discuţii. 

O a doua abatere consistentă în privinţa aşteptărilor de la biblioteca publică, la nivelul anului 2011, se referă la posibilitatea utilizării calculatorului. Astfel dacă în 2009 aproape 74% vedeau biblioteca ca un loc unde se accesează gratuit internetul, în 2011 ponderea a scăzut la 9%. În altă ordine de idei , tot în acest an scad aşteptările privind posibilitatea dotării cu cărţi noi şi înteresante (57%). 

Îngustarea pieţei muncii conduce la scăderea încrederii că biblioteca publică ar putea oferi un ajutor în cîştigarea unui loc de muncă (doar 5%).  ” 









Cartea poarta spre cunoastere - la Biblioteca Nucet



Proiectul „Cartea – poarta spre cunoastere” doreste sa deschida copiilor interesul pentru lectura, pentru cunoasterea marilor scriitori ai literaturii romane, si ale operelor acestora, prin organizarea si desfasurarea de numeroase activitati culturale, educative, de formare si informare, imbinate cu activitati de muzica si divertisment, prin care sa transmita si celorlalti interesul pentru lectura si cultura.prin desfasurarea de activitati culturale, scoala isi doreste sa atraga copii si populatia locala spre institutiile de cultura. Cartile primite în acest proiect de la Fundatia Mereu Aproape  vor fi oferite   copiilor care participa la aceste activitati.


Activitatile propuse Festivalul Toamnei, Deschide-ti sufletul, crestine!, Eminesciana- un destin cat o lume, La inceput de martie, Un suflet, o floare, o inima mare, Un crampei de buna dispozitie sunt organizate in jurul sarbatorilor religioase, a schimbarilor anotimpurilor, a marilor evenimente care marcheaza literatura romana. Se doreste implicarea tuturor copiilor, a institutiilor locale, parintilor, a comunitatii locale. Au caracter cultural, educativ, formativ, de dezvoltare a personalitatii, sensibilitatii, spiritualitatii.


Ne asteptam la o mai larga implicare a copiilor, tinerilor si parintilor in activitatile organizate de scoala, si in activitatile social-culturale in general. Imbunatatirea imaginii scolii si a celorlalte institutii in comunitate,o mai larga deschidere a comunitatii locale fata de institutiile publice, activitatile culturale. Cresterea performantelor scolare, reducerea abandonului scolar, cresterea interesului pentru lectura, cultura, arta.

 Nucetul este un fost oras minier, care, o data cu epuizarea resurselor se confrunta cu lipsa locurilor de munca, cea mai mare bogatie pe care o detine in prezent sunt copiii si tinerii,i n acest sens scoala si celelalte institutii publice din oras desfasoara o intensa activitate de implicare a copiilor si tinerilor in activitati cu caracter cultural, educational, de formare si informare, socializare si bune practici. 
Beneficiarii carora ne adresam în acest context sunt 400 de persoane, copii si  tineri cu varste cuprinse intre 3-20 de ani, cadre didactice, parteneri implicati in proiect.
    -  0-7 ani  92 de copii
    - 7-14 ani 244 copii
    - 14-18 ani 98 copii
    - 18- 20 ani 60 copii
    - 25 cadre didactice   
     Acestia sunt incadrati  la Scoala Generala Nucet, sunt inscrisi la biblioteca oraseneasca sau participa la evenimentele desfasurate de Casa de Cultura”Ion Davideanu”  Nucet.
     Copiii sunt plini de entuziasm si dornici sa exploateze tot ce le ofera societatea, de aceea ei trebuie indrumati si coordonati spre ceea ce este corect in viata spre a evita plecarea pe o cale gresita in viata si dificil de remediat mai tarziu.
     Beneficiarii indirecti sunt : parintii, autoritatile locale, comunitatea locala, care trebuie sa se implice din ce in ce mai mult in diverse activitati cultural - educationale.
    



Principalii parteneri cu care vom colabora in cadrul proiectului sunt : Biblioteca Oraseneasca Nucet, Casa de Cultura „Ion Davideanu”Nucet, Primaria Orasului Nucet, Consiliul Local al Orasului Nucet, ISJ Bihor, Biblioteca Judeteana „Gheorghe Sincai ”Bihor, Casa Corpului Didactic Bihor, CDI Nucet.

Bibliotecar Bitea Talida


Imagini de la Festivalul Toamnei








9 decembrie 2014

Uniunea Femeilor Bihor: Activitati din campanie


Uniunea Femeilor Bihor: Activitati din campanie: VINERI - 28 Noiembrie Orele 11,00 Actiunea stradala – unitati de invatamant scolare si prescolare difuzeaza pliante, fluturasi si plic...



VINERI - 28 Noiembrie
Orele 11,00 Actiunea stradala – unitati de invatamant scolare si prescolare
difuzeaza pliante, fluturasi si pliculete cu mesaje anti violenta
Locatia: zone aglomerate, statiile mijloacelor de transport in comun, piata agroalimentara, societati comerciale.

Scoala Gimnaziala 11.




Clasa III-a B de la Colegiul National Iosif Vulcan. Strada Primariei si in fata primariei Oradea.

Coord. Rodica Panti și Delia Pantea.









Vineri - 5 Decembrie
Orele 12-13 dialog inter-activ, psihodrama
Tema: Sa exmatriculam violenta din viata noastra”
Locatia : Liceul Tehnologic Transilvania
Participa : elevii si cadre didactice
Moderator : prof. Angela Pop și psiholog dr. Cretu Alin- psihoterapeut












MARTI - 9 Decembrie
Orele 12 Concurs faza finala a echipajelor desene Cu mesaj antiviolenta
Locatia; Biblioteca Judeteana “Gheorghe Sincai”
Tema: Combaterea violentei-“ Nu lasa violenta sa intre in viata ta”
Coordonator : comisar Indries Ioana –Inspectoratul de Politie Judetean Bihor
Decernarea diplomelor pentru echipajele castigatoare si
participante la concursul de desene si colaje
Gazde, Delia Pantea si Miorita Sateanu

Jurizare si montarea expozitiei marti 8 dec. 2014 la Bj Bihor.













































Festivitate de premiere:






25 éve hunyt el Máté Imre költő- 25 de ani de la


Au trecut 25 de ani de la moartea poetului Mate Imre, al carui nume îl poarta azi biblioteca  din Valea lui Mihai.



"Ha a lélek éhes, talán jobban fáj, mint mikor a gyomor korog"
2014. December 9.
A hétfő esti megemlékezést kedden délben követte koszorúzás: 25 éve hunyt el Máté Imre költő.
Kedden délben koszorúzták meg Máté Imre szobrát
Kedden délben koszorúzták meg Máté Imre szobrát
A szervezők a Gödör rendezvényházban pár paravánnal mintegy leszűkítették a teret, ezzel egy kisebb, meghittebb, kávéház-szerű teret alakítottak ki. A résztvevők asztalok mellett foglalhattak helyet - a szervezők tapasztaltaikra támaszkodva ezzel mintegy "be is lőtték" a várható érdeklődők számát. 
Id.Szilágyi Ferenc az esemény moderátoraként emlékezett Máté Imrére, aki éppen 25 évvel korábban, 1989. december 8-án hunyt el, így nem érhette meg azt a politikai-társadalmi változást, melyre olyannyira várt, annak a rendszernek a bukását, mely gátolta tehetsége teljes kibontakozását. Testi fogyatéka miatt a költővel történt kommunikáció teljes embert kívánt, és az odafigyelésre kevesen szántak időt és energiát, ami immár csak sajnálni lehet, fejtette ki a méltató. Úgy vélte: az utókor adóssága, hogy költészetét a magyar irodalomban méltó helyére emelje. Máté Imrét például még Nagyváradon is többre tartották, jobban ismerték mint szülőfalujában, ahol a kezdeményezéskor voltak ellenzői annak, hogy a Progresului nevet viselt utcája az ő nevét vegye fel. (Az utca most Bethlen Gábor nevét viseli, de Máté Imre utca is van, a középiskolával szembeni városvégen). 
A továbbiakban a Móka színjátszó csoport tagjai - Baghiu Mónika, Boros Emőke, Felvinczi Erzsébet,Boros József és Szabó János - nem csak Máté Imre, de kortárs helyi költők - Boros József, Szilágyi Ferenc Hubart, Orosz Otília, Sütő Éva, Erdődi Endre, Szilágyi István, illetve a szintén elhunyt Nyiri Lajos - verseit tolmácsolták, Sillye Judit maga mondta el költeményét. 
Ezután a megjelentek közül többen - Sillye Judit, Csengeri Benjámin, Kiss Imre, Boros József, Nyakó József, Szalai Ilona, Nichita Anikó - felidézték a költőhöz fűződő emlékeiket, melyeket talán a Sillye Judit által megfogalmazott mondattal lehetne legjobban összefoglalni: "Ha a lélek éhes, talán jobban fáj, mint mikor a gyomor korog".
A tervezettől eltérően - tekintettel a sötétedésre és az esőre - Máté Imre szobrának megkoszorúzására már kedden délben került sor. Ezen már csak páran vettek részt, illetve Felvinczi József tanító hozta el tanítványait. A talapzatra a Polgármesteri Hivatal, a költő nevét viselő könyvtár, a kultúrház, illetve az egykori utcabeliek nevében került koszorú.
(Egyik alábbi képünkön Tolnay Tibor nagyváradi festőművésznek Máté Imréről készitett arcképe látható.)
- See more at: http://ermihalyfalva.ro/hirek/Ha-a-lelek-ehes-talan-jobban-faj-mint-mikor-a-gyomor-korog#sthash.OwkB3axl.dpuf

6 decembrie 2014

Parteneriat cu Fundación Grupo Azvi, Spania

 

Biblioteca Judeţeană

 ,,Gheorghe Şincai’’ Oradea    
        
                
în colaborare cu  
are deosebita plăcere de a vă invita la deschiderea programului recreativ destinat copiilor între 3 şi 8 ani,
 „Tărâmul magic al copilăriei”
ce va avea loc marţi, 9 decembrie 2014, ora 1700,
în amfiteatrul bibliotecii, str. Armatei Române 1/A.

În program:
*Cuvânt de bun venit şi prezentarea bibliotecii în imagini: prof. Ligia Antonia Mirişan, director-manager Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea.
*Profilul Secţiei pentru copii şi tineret: bibliotecarTavaszi Hajnal, director adjunct de specialitate, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea.
*Prezentarea proiectului de colaborare dintre Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea şi Fundación Grupo Azvi din Spania: bibliotecar dr. Mariana Barna, şef serviciu Comunicarea Colecţiilor, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea.
*Prezentarea obiectului de activitate al Fundaţiei Grupo Azvi din Spania şi transmiterea mesajului de felicitare din partea doamnei Pilar Kraan, directorul fundatiei – lector univ. dr.Ioana Alexandrescu, voluntar al Fundaţiei Grupo Azvi.
 Lansarea programului multianual Tărâmul magic al copilărieirealizat de Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea în colaborare cu Fundación Grupo Azvi din Spania, cu scopul diversificării activităţii Ludotecii, prin formarea de copetenţe în limbi străine (franceză şi spaniolă), la copii.
 *Vizitarea Centrului recreativ urmată de un bufet.


4 decembrie 2014

Nina Casian 27 noiembrie 90 de ani de la naşterea poetei, prozatoare şi traducătoare


                Nina Cassian (nume real Renée Annie Cassian, n. 27 noiembrie 1924, Galați - d. 15 aprilie 2014, New York) a fost o poetă, eseistă și traducătoare română, de origine evreiască.
                 S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut); avea apoi să se mute pe rând cu familia la Brașov, unde Nina Cassian intră la Liceul Principesa Ileana, și la București, unde urmează cursurile Institutului Pompilian. Frecventează cercuri intelectuale de stânga și intră la vârsta de 16 ani în organizația Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând „să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc.”  În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânara poetă.


                Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste "La scara 1/1" În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa ei, începe să scrie treptat și poezie proletcultistă. "După un ocol de aproximativ opt ani", cum singură avea să mărturisească,  plin de avânturi naive și compromisuri, începând din 1956 se întoarce la poezia autentică. Începe să scrie în paralel și literatură pentru copii, atrasă de posibilitățile estetice ale evadării în fantezie și candoare, precum și două volume de "proză subiectivă", la persoana întâi. Realizează traduceri remarcabile din Shakespeare, Bertolt Brecht, Christian Morgenstern, Iannis Ritsos și Paul Celan. Publică peste 50 de cărți de poezie, eseuri și proză, și inventează o nouă limbă poetică, limba spargă.  I se decernează în 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor din România.   În 1985 Nina Cassian călătorește în Statele Unite ca profesor invitat, cu o bursă Soros,  pentru a susține un curs la New York University. După o lună află de arestarea și uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiați, în al cărui jurnal confiscat de Securitate era menționată "cu părerile mele politice, evident anticeaușiste".


Ia hotărârea de a nu reveni în țară. Imediat, apartamentul său din România este confiscat, iar cărțile îi sunt interzise și retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceaușescu. În Anglia îi apare volumul de versuri Call Yourself Alive și, în Statele Unite, Life Sentence, traduceri ale volumelor din țară, precum și volumele inedite Take My Word for It!, Blue Apple și Lady of Miracles, care se bucură de succes . Susține recitaluri de poezie și publică în reviste americane.




                     În ultimii 30 de ani ai vieții, poeta Nina Cassian a trăit la New York, iar "proiectul major al vârstei și vieții" sale a fost scrierea memoriilor, oglindă a "anilor furați și dăruiți", proiect ale cărui prime două volume, Memoria ca zestre, s-au bucurat de un ecou important în țară și de numeroase cronici.  În anul 1994 i se decernează "Leul literar" de către New York Library.  În 2005 lansează la Institutul Cultural Român din New York al treilea volum memorialistic, Memoria ca zestre. Cartea a III-a. Editura americană Norton îi propune editarea poemelor sale scrise în limba engleză în cadrul seriei Selected Works, o performanță pentru o poetă sosită din Estul Europei.
Poemele sale au apărut în revistele americane The New Yorker, Atlantic Monthly, New England Review și American Poetry Review.






Vasila Voiculescu 27 noiembrie 1884 130 de ani de la nașterea poeului prozator și dramaturg.


                       Vasile Voiculescu (pseudonim literar: V. Voiculescu, n. 27 noiembrie 1884, Pârscov, Buzău - d. 26 aprilie 1963, București) a fost un scriitor și medic român. În domeniul literar s-a distins în principal ca poet și prozator (a fost și dramaturg). VasileVoiculescu.jpg
                      Vasile Voiculescu s-a născut în comuna Pârscov, județul Buzău, ca fiu al lui Costache Voicu (ulterior scriitorul luând numele de Voiculescu), gospodar cu stare, și al Sultanei (născută Hagiu), fiica unui negustor. Școala a început-o în satul Pleșcoi, Buzău în 1890. Cursul primar l-a absolvit la Buzău. A urmat studii liceale la Liceul „Alexandru Hâjdeu” și apoi la Liceul Gheorghe Lazăr din București. Preocupat de materialism, pozitivism și evoluționism, îi citește pe Littré Claude Bernard, Auguste Comte, Darwin și Spencer. Studiază opera lui Wundt, Harald Høffding, Pierre Janet și W. James, fiind atras de psihopatologie și psihofizică.
             Studiile universitare le-a început la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1902 - 1903) și le-a continuat la Facultatea de Medicină, în 1903. Doctoratul în medicină l-a obținut în 1910.
                 S-a căsătorit cu Maria Mittescu, studentă la medicină, cunoscută din satul său natal, Pârscov. I-a dedicat poezii și scrisori de dragoste. Voiculescu a debutat în Convorbiri literare (1912). A practicat medicina la țară. În timpul Primului Război Mondial a fost medic militar la Bârlad, unde a participat la serile culturale ale lui Vlahuță. Editorial, a debutat cu volumul Poezii (1916). Din același an a colaborat la Flacăra lui C. Banu, la recomandarea lui Macedonski. A primit Premiul Academiei pentru volumul Din țara zimbrului și alte poezii (1918).  A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935.
                 El a decedat în anul 1963. La Pârscov există „Casa Memorială Vasile Voiculescu”.
       
   

Poetul, dramaturgul și prozatorul

           Începuturile poetice ale lui Vasile Voiculescu au stat sub influența poeziei lui Vasile Alecsandri, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc. Lirica sa din perioada interbelică se distinge prin puternice accente religioase, generate de convingerea că există Dumnezeu. Ea se înscrie în curentul tradiționalismului interbelic, care se va transforma în poezia gândiristă. Înclinația spre teluric și elementar, spre sentimentul religios, este transpusă în simboluri și alegorii. Apar treptat semnele expresionismului: tumultul vieții pulsând în vegetația din jur, sufletul devine spațiul unor frământări ca în pragul apocalipsului. Temele religioase preferate sunt Nașterea, venirea Magilor, moartea Mântuitorului. În volumul Poeme cu îngeri sunt foarte multe prezențe angelice, întreg universul poetic e cuprins de această hierofanie.
                      
     

  Devine medic și doctor în medicină la București, ține la radio o serie de conferințe de medicină pentru țărani (emisiuni renumite), dar pasiunea pentru scris se amplifică. A scris și povestiri fantastice. În proză îi apar postum Capul de zimbru, Ultimul Berevoi, ambele volume de povestiri; romanul Zahei orbul și Teatru, unele dintre povestiri au fost scrise în perioada când a fost exclus din viața literară, iar din dramaturgie între altele: Duhul pământului, Demiurgul, Gimnastică sentimentală, Pribeaga.   În 1941 i-a fost conferit Premiul Național de poezie.

Maturitatea și bătrânețea

             A fost timp de patru ani deținut politic în închisorile comuniste (1958 - 1962). A fost condamnat din eroare judiciară alături de alți membri sau colaboratori ai Rugului Aprins (Sandu Tudor, Sofian Boghiu, Dumitru Stăniloae, Benedict Ghiuș, Alexandru Mironescu, Adrian Făgețeanu, Roman Braga etc.)

             Poetul român care, după 1948, a suferit cumplit pentru convingerile sale democratice, devenind deținut la vârsta de 74 de ani, și luându-i-se dreptul de a publica, a lăsat o operă literară de mare rafinament artistic, din care fac parte și „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare ...”. Creațiile au fost elaborate între 1954 - 1958. Cele 90 de sonete sunt o monografie închinată "paradisului și infernului iubirii", conform criticului Ovid S. Crohmălniceanu.

              În închisoare s-a îmbolnăvit de cancer și a murit doborât de boală în noaptea de 25 spre 26 aprilie 1963, în locuința sa din București (strada Dr. Staicovici nr. 34).
       
                     În 1993 Vasile Voiculescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.

Dramaturgie                                                                                   

volumul Duhul pământului, conținea piesele Umbra și Fata ursulu
Demiurgul, 1943
             Gimnastică sentimentală, 1972

Pribeaga
            Marius Oprea, Adevărata călătorie a lui Zahei. V. Voiculescu și taina Rugului Aprins, Editura Humanitas, București, 2008, cu o prefață de Andrei Pleșu

Florentin Popescu, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Ed. Vestala, București, 2000


Pe urmele lui Vasile Voiculescu, Florentin Popescu, Editura Sport-Turism, 1984
             Vasile Voiculescu, scriitorul martir și Rugul aprins, Sabina Măduța, Editura Florile Dalbe, 2001

Adevărata călătorie a lui Zahei — Vasile Voiculescu și taina Rugului Aprins, [[Marius Oprea, Editura Humanitas, 2008 - recenzie
        sursa.   Wikipedia, enciclopedia liberă

Prezentari sustinute cu diferite ocazii in bibliotecile bihorene