AGNES GRUNWALD-SPIER , Ceilalti Schindleri. De ce unii oameni au ales sa salveze evrei in timpul Holocaustului.
In această carte Agnes Grunwald-Spiel face referire la acele omisiuni importante si inevitabile in recunoașterea faptelor celor "Drepți intre popoare". Au fost sute, poate chiar mii de tentative de salvare care au eșuat, de cele mai multe ori din cauza trădărilor din partea vecinilor sau a colaboratorilor locali, despre care nu a rămas nicio mărturie: indivizi sau chiar familii întregi au fost ucise pentru că au fost prinse salvând evrei. De cele mai multe ori, atunci când erau descoperiți, cei care incercau să salveze si cei pe care incercau sa ii salveze erau uciși de forțele brutale de ocupație, pentru care încercarea de a salva un evreu era o crimă care se pedepsea cu moartea.
Fragment din volumul "Ceilalti Schindleri" de Agnes Grunwald-Spier:
"
In 1943, Madame Hardy a cerut familiei sa aibă grija de două fete evreice din Antwerp, al căror tata era un bijutier. Surorile lor mai mari fuseseră luate de naziști ca sa lucreze intr-un bordel dintr-un lagăr de concentrare. Claire susține ca toate lagărele de concentrare aveau bordeluri, pentru ca germanii considerau ca bărbații lucrează mai bine daca sunt satisfăcuți sexual. Cele doua fete de care aveau grijă erau cunoscute drept Fadette, care avea in jur de 13-14 ani, si Yvette, care avea 17-18 ani. Doar Fadette locuia cu ei, Yvette era plasată in alt loc, dar venea deseori in vizită la sora ei. Nu puteau sa le tina pe amândouă, pentru ca aveau multi aviatori in casă. Toți prietenii lor găzduiau evrei, care erau mutați din loc in loc in eventualitatea unei razii a Gestapo-ului.
Fadette era o fata foarte tăcută. Mânca împreună cu familia, dar vorbea foarte puțin si isi petrecea majoritatea timpului in camera ei. In mod evident, era foarte speriată. Claire crede ca mama acesteia se afla si ea intr-o alta casa, ascunsă. Tatăl lui Claire a aflat numele adevărat al fetelor după razboi. Au fost singurele din familia lor care au supraviețuit. Atât Louis, cat si Madame Hardy au fost într-un final trădați de un om pe care l-au crezut a fi prieten - Prosper De Zitter. Acesta se născuse in Flandra si fusese soldat in Canada. Se pare ca isi oferise serviciile Ambasadei Germane chiar înainte de ocupație. Se estimează ca este responsabil de trădarea a câteva sute de membri ai Rezistenței, aviatori aliați si prizonieri de război. Acesta ii îndruma la ascunzători din Belgia si Franta, de acolo erau trimiși cu trenul la Paris de unde erau imediat arestați după ce părăseau gara. Atat el, cat si complicea lui, Flore Dings, au fost acuzați si împușcați in aceeași zi, 17 septembrie 1948.
Când Claire mi-a povestit prima dată de fratele ei, mi-a spus ca misterioasa Madame Hardy a fost arestată in ianuarie 1944, a fost trimisa la Mauthausen sa fie gazată imediat si inclusă pe lista de eroi ai Belgiei. De pe internet am reușit sa aflu ca Madame Hardy a fost o persoana foarte influenta in organizarea rutelor de evadare, activitatea din Rezistenta si ascunderea evadaților. Cunoscută ca Edith Hardy de catre Rezistență, aceasta s-a născut ca Edith May Bagshaw, in 1899, in Aston, Birmingham. Tatăl ei fusese băcan, iar ea era a patra dintr-o familie cu cinci copii - restul fiind băieți. ...
Următorul lucru cunoscut despre Madame Hardy este acela ca, după invazie, era căsătorită cu un alt belgian, Felix Hardy. Ca urmare a activităților ei, a fost arestată la locuința ei pe 26 ianuarie 1944 pentru ajutor acordat inamicului - era membru al Service de Renseignements d'Action (SRA), nume generic pentru serviciile de informații. A fost trimisa la închisoarea Saint-Gilles din Bruxelles, care era destinația obișnuită pentru membrii Rezistenței, unde a rămas pana pe 21 iulie 1944, când a fost trimisă in Germania. Se pare ca pe 30 decembrie 1944 a ajuns in lagărul Ravensbriick, care era doar pentru femei, iar pe 7 martie 1945 a fost trimisă la Mauthausen, unde a fost gazată opt zile mai târziu."