"Bibliotecarii Juniori" din Stei

   "Bibliotecarii Juniori" in vizita la Caminul pentru Persoane Varstnice Baita

    Pentru ca sa invigem timiditatea si sa-i obisnuim pe copii sa-si gestioneze emotiile in relatie cu publicul din afara spatiului bibliotecii, am organizat una dintre activitatile noastre cu "Bibliotecarii Juniori"la Caminul pt Persoane Varstnice de la Baita. Obiectivele pe care le-am urmarit au fost: integrarea copilului in mediul de relatii cu publicul de varsta inaintata, socializare si dezvoltarea unui limbaj de comunicare cu categoria de utilizatori mentionata. 

    Fisa noastra de activitate a cuprins urmatoarele puncte: introducerea copiilor "bibliotecari" in spatiul 

centrului si prezentarea lor, formarea de grupe si realizarea unui interviu (varstnicii au fost intrebati: ce 

varsta au, cu ce s-au ocupat in viata, daca au avut timp de citit, ce anume le-a placut sa citeasca?), 

propuneri pentru lectura ( ce ar vrea sa li se citeasca?), discutii si in final, surprize pregatite de copii. 

Interviul acesta a fost foarte hazliu, copiii le-au pus tot felul de intrebari si au raspuns si ei, la randul lor, cand au fost intrebati. S-au legat relatii de prietenie acolo, cu promisiunea ca vom reveni.

    Cu aceasta activitate, am reusit sa ii inveselim putin pe varstnicii de la centru, sa aducem zambete pe chipurile lor brazdate de ani. Tot respectul pentru varsta lor de aur.

  "Ateliere Artistice"

      Am continuat colaborarea cu Caminul pt. Persoane Varstnice de la Baita, realizand in cadrul "Atelierelor Artistice" ale bibliotecii, montaje florale decorative. Scopul urmarit a fost infrumusetarea interioarelor si stimularea simtului artistic si a creativitatii pentru sedintele de ergoterapie organizate cu rezidentii centrului.

     Am organizat o  expozitie cu cateva dintre ele.

Vacanta la Stei

 

     "Activitati casnice"

     Biblioteca de vacanta a functionat anul acesta, cu niste activitati mai putin obisnuite. Am organizat cateva grupe de copii, care se plictiseau in vacanta si i-am provocat sa se joace acasa de-a gospodarii si gospodinele. I-am intrebat, pe fiecare, ce anume fac ei toata ziua. I-am sfatuit, pe unii dintre ei, ca trebuie sa-si ajute parintii la diferite indeletniciri casnice (asta pt ca am constatat ca, cei mai multi dintre ei asteapta ca mama sau cineva din casa, sa le faca patul, sa le stranga lucrurile, sa le dea de mancare, sa faca ordine prin sertarele lor, sa le aranjeze hainele, s.a.m.d.) Le-am sugerat sa deschida fiecare cate o agenda de lucru, unde sa scrie toate activitatile casnice pe care le intreprind zilnic si sa vina la biblioteca sa analizam impreuna, fiecare ce a facut. La final, au fost felicitati pentru harnicia lor si le-am acordat premii si diplome.

   Este bine sa obisnuim copiii sa se joace folositor, contribuind astfel, la dezvoltarea unor deprinderi sanatoase si cultivarea gustului pentru ordine si curatenie, de aceea am organizat o astfel de actiune.

   "Sa invingem frica"

      Din discutiile purtate cu copiii de 7-10 ani, analizand lecturile citite din Casuta cu povesti a bibliotecii, am constatat cu regret ca, unora dintre ei le este frica de intuneric. De ce? Ne-au marturisit ca, se joaca pe jocuri de groaza si ca se uita la filme pentru adulti. Astfel ca, ne-am hotarat sa organizam cu ei sedinte de psihoterapie, pentru combaterea fricii (ca o consecinta grava a utilizarii necorespunzatoare varstei, a jocurilor de groaza si a vizionarii necontrolate a filmelor cu acelasi caracter). Folosindu-ne de informatii de specialitate, am programat grupe de cate 3 sau 4 copii cu care 

dezbatem problema ca i-a adus in acea stare de teama. Ne bucuram ca am reusit, chiar daca mai putin,

sa invingem intr-un fel sau altul, frica. Sedintele de psihoterapie continua.

Citim cu voce tare lecturi din Casuta cu Povesti a bibliotecii. Eu m-am gandit mai demult la faptul ca, ascultandu-ne pe noi bibliotecarii cum  citim, urmarindu-ne cum gesticulam si cum interpretam ceea ce citim, copiii vor fi tentati sa ne imite si sa trasmita mai departe ce au vazut la noi.  Consider ca, este foarte important sa ne prezentam in fatza lor ca povestitori, inainte de toate, si apoi, bibliotecari.

    Nu toti sunt interesati de lectura, din pacate lectura pentru unii este o obligatie impusa de scoala. Degeaba le oferim carti de citit(adica jucam rol de bibliotecari), daca nu le aratam cum sa citeasca(aici sa spune ca intram in rolul povestitorului). Pentru asta am realizat acea Casuta cu Povesti, despre care am mai amintit. Asa ca , noi am inregistrat succese in ce ne priveste cititul cu voce tare.

Marina Petrila