Ziua Iei 2026

De ziua iei in biblioteca

 

De ziua Iei la targ

 

Invitatie - Gala Mihai Eminescu

 

Targul meșterilor populari 2024

                                                       

130 de expozanți au participat la Târgul Meșterilor Populari de la Oradea în perioada 19-21 iulie 2024.   Am putut vedea   meșteri populari din Crișana, Maramureş, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, precum și din Republica Moldova – Basarabia, Serbia și Ungaria.  Parcul muzeului s-a umplut cu standuri pline de obiecte tradiţionale lucrate manual: port popular, sculpturi din lemn, obiecte din os, fier, ceramică, piese textile,podoabe ţărăneşti, icoane şi ouă încondeiate.
 

Viorica Știube, meșter popular, participant și coordonator al șezătorii de la bibliotecă a avut un stand cu port tradițional din Bihor.

 

Târgul s-a încheiat duminică, 21 Iulie, cu o serie de momente artistice populare: Dans popular de Bihor – Ansamblul folcloric „Vetre bihorene”, înființat în cadrul Școlii de Arte ”Francisc Hubic”, clasa de coregrafie dans popular românesc din Bihor, coregraf Dumitru Cora; Grupul Vocal „Moștenitorii Cântecului”, de la Palatul Copiilor Oradea, coordonat de prof. Anamaria Gal-Turc;

 
 Evenimentul ajuns la a 31-a ediție s-a desfășurat în incinta Muzeului Țării Crișurilor din Oradea.
Organizatorii sunt: Muzeul Ţării Crişurilor, Centrul de Cultură al Județului Bihor, Consiliul Județean Bihor în parteneriat cu Primăria Municipiului Oradea, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Oradea, Palatul Copiilor Oradea și Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor” .

__________________________

Cunoscutul Târg al Meșterilor Populari din România  a avut prima ediție în 21 iulie 1994.

Inițiatorul a fost Aurel Chiriac, directorul de atunci al Muzeului Țării Crișurilor. Ideea a fost aceea de a salva și sprijini meșteșugurile tradiționale care începeau să dispară. La primul târg au participat 51 de meșteri populari selectați din diferite regiuni ale țării.

Târgul ca misiune culturală:

„Să arătăm cum lucrau oamenii odinioară și să le oferim meșterilor posibilitatea ca această cunoaștere să continue să existe.”

Prima ediție a avut loc în parcul Palatului Baroc, iar ulterior târgul s-a mutat pentru multi ani în Parcul Bălcescu. În 2024 s-a ajuns deja la cea de-a XXXI-a ediție în curte Muzeului Țării Crișurilor. Asta înseamnă că de mai bine de trei decenii târgul face parte în mod constant din viața culturală a Oradiei.

Găsim în târg standuri cu produse de: ceramică, obiecte din lemn, textile, împletituri, costume populare, bijuterii, icoane, sculpturi în lemn, jucării, turtă dulce, plante medicinale și multe altele.

În multe cazuri, meșterii nu doar își vând obiectele, ci le arată vizitatorilor și cum sunt acestea realizate.

  

Neconvenținal

 Poze in spatii neconvenționale.

Aventura literaturii

Sâmbătă 2 martie 2024 în Aula Magna a Universității din Oradea , Mircea Cărtărescu și Dan-Liviu Boeriu au condus publicul prin „Aventura literaturii” .
„Literatura este singura artă în care există doi autori ai fiecărei cărți: scriitor și cititor. Scriitorul și cititorul sunt la egalitate în crearea unei opere literare. Ea este un cod, în definitiv. Scriitorul pune la dispoziția fiecărui cititor acest cod, ca și cum ar fi un cuier sau un perete cu cârlige, pe care cititorul își așează propriile haine”

Evenimentul a fost organizat de revista „Familia” și Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor.

Dialogul despre literatură a ținut publicul atent până la ultimul minut al întâlnirii.

Mircea Cărtărescu spune că și-a imaginat literatura ca o cetate/ biserică pe vârful unui munte. Cetatea are ca și fundație acea literatură de masă, foarte citită, nu neapărat de calitate, de unde fiecare își începe lecturile, zidurile cetății sunt construite de marii povestitori Balzac, Tolstoi, Sadoveanu... Finisajele interioare le dau scriitorii poeți, ca Joyce sau Woolf, iar spiritul clădirii e dat de autorii pentru care o imagine devine un portal spre altă lume, Franz Kafka a fost exemplul dat de invitat. Cu modestie, Cărtărescu mărturisește că încearcă să surprindă condiția umană, fără a se plasa la vreun etaj al acestei construcții.

S-a vorbit și despre ultima lui carte  „Theodoros” apărută în 2022, o carte despre care Die Zeit scria că este „O scriitură unică la nivel mondial”  . Cartea  povesteşte despre fiul slugilor din Ghergani care ajunge, printr-o ficţiune pseudo-istorică, împărat al Etiopiei. „Este un fel de «O mie şi una de nopţi»”, spune Cărtărescu.

Nu pot să spun că gust proza lui Cărtărescu, dar ca povestitor într-o seară de sâmbătă a fost plin de eleganță, spirit și umor.

Ziua Limbii Române

 Ziua Limbii Române se sărbătorește în România și Republica Moldova în fiecare an pe 31 august. Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011 a fost legiferată ca zi festivă în România prin Legea nr. 53/2013.

Marți, 22 august, copii, cei care sunt cititori permanenți ai Bibliotecii, și adulți deopotrivă au venit în Parcul Muzeului Țării Crișurilor, pentru a sărbători Ziua Limbii Române

Activitatea coordonată de Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, prin reprezentanții ei, Lilia Blaga, Delia Pantea și Mariana Barna, a avut loc în parcul Muzeului Țării Crișurilor, unde este amenajată o bibliotecă în aer liber, un concept menit să atragă cât mai mulți cititori de toate vârstele.

„Anul acesta, profitând de vremea frumoasă, am ales să sărbătorim Ziua Limbii Române în cadrul proiectului multicultural și multietnic - Podul prieteniei interculturale”, au precizat organizatorii.

Întâlnirea inedită a fost despre importanța limbii române și a limbilor materne, bogăția de cuvinte și de sensuri a limbii române, importanța dezvoltării și îmbogățirii vocabularului prin cea mai eficientă metodă cunoscută: cititul! Toți participanții prezenți au citit poezie sau proză axată pe tematica activității. S-a citit din Grigore Vieru, poeziile Răsai și În limba ta, poezii din cartea „Curcubeul”, dedicată celor mici și... celor mari, Tudor Gheorghe „Vara vieții mele”, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Eminescu, poezie atât pentru adulți, cu conotații patriotice, cât și pentru copii.

Podul prieteniei interculturale este un proiect finanțat de Primăria Oradea, coordonat de doamna Miorița Săteanu, inițiatoarea conceptului „Cetățeni activi la puterea a treia”, în parteneriat cu: Forumul Democrat German; Forumul Democrat Slovac; Asociația Pensionarilor Maghiari din „Partium”, Asociația Ucrainenilor din România, Comunitatea Evreilor din Oradea, Asociaţia Romilor.

A consemnat Lilia Blaga