Omagiu diplomatului dr. Mihai Marina,

sursa

Oradea a găzduit joi, 23 iunie, o manifestare culturală de omagiere a fiului satului Apşa de Jos din Maramureşul istoric, diplomatul dr. Mihai Marina, consul şi consul general al Consulatului Regatului României Mari, unica instituţie a statului român care a funcţionat la Oradea, în clădirea Muzeului Memorial Aurel Lazăr, în perioada iunie 1941-1943, şi în clădirea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei şi Bihorului, în perioada 1943-septembrie 1944.

Evenimentul a avut loc la placa comemorativă amplasată pe clădirea Muzeului Memorial „Aurel Lazăr” din Oradea.

Dezvelită în urmă cu zece ani, placa aminteşte că, în această clădire, a funcţionat, în perioada 6 decembrie 1940 - 1 noiembrie 1943, Consulatul Regatului României, la conducerea căruia s-a aflat dr. Mihai Marina, originar din Apşa de Jos (Maramureşul Istoric), personalitate care s-a distins prin acte umanitare în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Manifestarea a debutat cu o slujbă de parastas, oficiată în memoria diplomatului Mihai Marina de către distinse fețe bisericești, în frunte cu Preasfințitul Părinte Sofronie Drincec, episcopul ortodox al Oradiei.

Printre cei prezenți la eveniment s-au numărat: Călin Gal, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Ancuța Florina Șchiop, directoarea Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor și Cristian Culiciu, muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor Oradea. La eveniment a participat și grupul de elevi și cadre didactice din Maramureșul istoric, aflat la Oradea cu prilejul celei de-a XVIII-a ediții a proiectului cultural-educativ transfrontalier intitulat: „Învăţământ şi generozitate - cunoaşterea, valorificarea şi păstrarea tradiţiilor culturale ale României și Ucrainei prin organizarea de tabere de elevi și cadre didactice”.

Din partea Bibliotecii Județene ”Gheorghe Șincai”  a mai participat și doamna  Mihaela Aurica Roșca .

Cu inima bătând româneşte

Moderatorul acestei întâlniri de suflet a fost preotul Tiberiu Moraru, președintele Asociației Morărița.

„La vremea nopților de Sânziene, un nou grup de fii și fiice ai Patriei ajung la Oradea, în Țara Bihorului. Ei vin din spațiul de taină românească al Maramureșului istoric din dreapta Tisei, din satele românești ale Ucrainei de astăzi, din Apșa de Jos, Apșa de Mijloc, Apșa de Sus, Biserica Albă, Ocna Slatina, Plăiuț, Strâmtura, Bouțu Mic, Bouțu Mare, Peștera, Cărbunești, Valea Malului și toate celelalte..., pietre de hotar românesc, vii și nemuritoare, prin trărirea, dăruirea și jertfa existenței lor. Vin cu gândul lor curat de a trăi pulsul Patriei Mamă, aici, în Țara Bihorului, care, încă din vremea voievozilor, s-a învecinat cu Țara Maramureșului. Ei și-au păstrat identitatea peste timp, trăind toate încercările de desființare a neamului, dincolo de frontiera României. Astăzi, pentru a obține cetățenia română, fiii Maramureșului istoric trimit dosare cu documente și traduceri legalizate, scump plătite, pentru a dovedi statului român că sunt urmașii celor care au făurit România Mare, la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918”, a spus, printre altele, Tiberiu Moraru, președintele Asociației Morărița. Acesta a dat ca exemplu cazul dr. Ion Botoș, preşedintele Uniunii Românilor din Transcarpatia „Dacia”, conducătorul grupului din Maramureșul istoric, care a așteptat 15 ani pentru a primi cetățenia română.

 

Evenimentul s-a încheiat cu depunere de flori, jerbe şi coroane de flori de către cei prezenţi, în semn de amintire şi preţuire a personalităţii celui care a fost dr. Mihai Marina. Cât a fost diplomat la Consulatul Român din Oradea, în perioada 1941-1944, acesta a desfăşurat o activitate neobosită pentru apărarea şi ajutorarea populaţiei româneşti din teritoriul ocupat, bucurându-se de stima şi respectul tuturor celor care l-au cunoscut. De asemenea, a intervenit la autorităţile maghiare pentru îmbunătăţirea condiţiilor din ghetourile în care era internată populaţia evreiască. Acţiunile umanitare ale dr. Mihai Marina pentru ajutorarea şi salvarea evreilor transilvăneni s-au bucurat ulterior de recunoaşterea fruntaşilor comunităţilor evreieşti din ţară şi străinătate, fiind consemnate într-o serie de lucrări consacrate ocupaţiei horthyste a nordului Transilvaniei şi Holocaustului.

ZIUA EROILOR

Eroi au fost , eroi sunt încă

Și-or fi in neamul românesc!

Ziua Eroilor este decretată, sărbătoare naţională şi trebuie să fie celebrată printr-o festivitate deosebit de semnificativa din punct de vedere religios, şcolar, militar şi naţional, în Ziua Înălţării Domnului.

Cu acest prilej, sub genericul *Eroismul si vitejia Armatei Române* prin proiectul *Cetățeni activi la puterea a treia * in parteneriat cu Biblioteca Virtuala *ELIT* a avut loc, un moment festiv-spiritual și un omagiu de aducere amintire a tuturor eroilor țării noastre.

Deschiderea acestei manifestări motivate de Ziua Eroilor, s-a realizat sub acordurile Corului *Traian Moșoiu*   de către ing. Miorita Săteanu.

Au evocat semnificația zilei subliniind înțelepciunea înaintașilor noștri și mai ales sacrificiul celor care și-au jertfit viața prin eroismul și vitejia lor pentru dragostea de țară și de neam, domnul gen. brig în r. Grigore Bartos, si col. r. dr. Constantin Moșincat.

Domnul general de brigadă în rezervă Grigore Bartos, în cuvinte de înalță prețuire a apreciat prezența țăranului român, fără instruirea si fără pregătirea militară care prin participarea sa ,a servit cu arma în mâna, ca un adevărat ostaș , datoria de a-și apăra glia strămoșească în toate luptele, războaiele în care si-a dovedit eroismul si vitejia

Acestea au fost reliefate in documentele si revistele prezentate și editate prin contribuția domnului gen. brig. .r. Grigore Bartos

Domnul col. r. dr. Constantin Moșincat a evocat și a apreciat, dovedind bărbăția și curajul soldatului român în toate evenimentele în care era necesară intervenția armată pentru consolidarea libertății tării, schimbarea regimului de asuprire si subjugarea din partea țărilor străine

Prin volumul *Incursiuni istorice, sub genericul * Pași pe caldarâm , de la PACE LA DIKTAT – VIENA 1815-1940 *- al cărui autor este domnul si col. r. dr. Constantin Moșincat a prezentat și comentat in special in cel de al Doilea Război Mondial și acțiunile militare desfășurate în părțile de Nord-Vest a României,

Deasemenea s-au punctat momente de referință din istoria românilor viețuitori în imperiul habsburgic, austro-ungar, regatul României Mari, și Ungaria sub administrația lui Horty. Încrustările istorice au semnificația unor borne de referință, a luptei continue pentru realizarea idealului național de unitate

Pentru limpezirea trecutul s-au studiat multe documente și informații primare pentru ca înălțarea frontului cultural românesc, la marginea hotarului de apus, să capete dimensiune europeană, așa după cum înaintașii ne-au încadrat pașii pe caldarâm….a spus la incheiere domnul col. r. dr. Constantin Moșincat.

Eroilor noștri, a afirmat părintele protopop Dorel Octavian Rusu, le datorăm veșnica noastră recunoștință, închinare si sentimentul viu de admirație prin simbolurile credinței și al canoanelor dedicate lui Isus Christos în ziua sărbătorii Înălțării Domnului la Ceruri

Cuvinte de apreciere si mai ales de felicitare si încurajatoare pentru primul eveniment organizat in perioada de relaxare al stării de restricții instituit pentru prevenirea înbolnăvirilor pandemiei au fost rostite de doamna Arina Moș -vice primar al Municipiului Oradea, susținând cu multă dăruire,eroismul si vitejia armatei române, prin cuvintele rostite.

Programul dedicat Zilei Eroilor s-a desfășurat sub auspiciile partenerului gazdă, Biblioteca Virtuala *ELIT* repezentată prin domnul av. Herchi Stefan – presedintele Asociației si prin doamna prof. Mirela Silaghi directorul Bibliotecii Biblioteca Virtuala *ELIT* Expunerile prezentate au oferit informații deosebit de valoroase privind motivația și scopul existenței si mai ales al necesității inființării acestei organizații, având invedere creativitățile obiectivelor prevăzute prin progresul tehnic virtual, pentru activitățile de utilizare a cărților din dotarea bibliotecii precum si pentru foarte atractive activității oferite comunității locale si naționale.

In favoarea derulării programului viitor al Bibliotecii, a prezentat disponibilitatea instituției pe care cu onoare o conduce si doamna Anca Sas Grama – director al Directiei Asistență Socială Oradea, care v-a indruma spre activitățile Bibliotecii persoanele din diferite grupe de vârstă pentru a beneficia de cunoașterea celor mai atractive informații din diverse domenii, pentru socializare persoanelor , dar și pentru imbunătățirea cunoștințelor generale

Sentimentul de mândrie națională și dăruirea incontestabilă pentru apărarea avutului național, în fața hoardelor de dusmani, au oferit teme patriotice pentru poeții noștri care prin poeziile lor au descris nemuritoarele evenimente si jertfa eroilor tării noastre

Aceste poezii au fost recitate de prof. Ica Octavia Vesa, ec. Aneta Cozma, prof. Susu Maria, Lucica Horgos

Patriotismul adăpostit cu grijă și har in sufletelor poeților meleagurilor noastre au fost prezentate prin recitările din volumele proprii ale poeților: prof. Aurel Horgos, Ioana Precup, ed. Maria Elvira Vancea, prof. Leontina Costruț, prof. Rodica Denuț și ec. Hetes Pascu

Supremul motiv * eroismul și vitejia armatei române *dedicat festiv Zilei Eroilor, s-a incheiat prin cântecele patriotice interpretate cu deosebită sensibilitate și trăire națională de către doamna prof Maria Matei

 

Date generale:

Sărbătorirea Zilei NAȚIONALE A EROILOR ROMÂNIEI ,sărbătoare naţională a poporului român, este prilej de pezentarea onorului in amintirea și în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate , pentru apărarea ţării şi întregirea neamului oferind astfel siguranța națională

Ziua Eroilor este celebrată în fiecare an odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, care marchează înălţarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile de la Înviere. Astfel, anul acesta Ziua Eroilor este sărbătorită la data de

10 IUNIE 2021.

Încoronarea și măreția Zilei Eroilor prin evocarea evenimentele trecute este marcată în cinstirea eroismului si vitejiei moșilor și strămoșilor neamului nostru românesc prin care recunoaștem si aducem omagiul de jertfă și sacrificiu pentru curajul si dăruirea cu care s-au avântat pentru a învige obstacolele care amenințau integritatea teritoriului țări și viața liberă, nesubjugată a neamului românesc.

După toate momentele dramatice prin care a trecut România, Națiunea română s-a ridicat de fiecare dată mai puternică, mai ambițioasă și cu o neștirbită voință de a-și afirma locul în lume.

În această zi consacrată sărbătoririi Zilei Eroilor , resectiv al zilei Inalțării Domnului, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate eroilor, din ţară şi din străinătate, sunt oficiate slujbe de pomenire.

Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă în anul 1920.

La sfârşitul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, din 1919 semnat de fostele ţări beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora, în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al celor căzuţi la datorie,

Prin Decretul-lege din 4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată ca sărbătoare naţională a poporului român, astfel țara noastră a devenit, primul stat care i-a asimilat pe eroii străini, celor naţionali.
În omagierea eroilor căzuţi la datorie, un rol deosebit de important l-a avut Societatea "Mormintele Eroilor Căzuţi în Război", înfiinţată în 1919, sub înaltul patronaj al Reginei Maria,

În anul 1923, se inaugurează Mormântul Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol
Având în vedere noua conjunctură politică, în anul 1948 s-a menţinut prevederea potrivit căreia Ziua Eroilor era celebrată la 9 mai, cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.
După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, Ziua Eroilor s-a sărbătorit de Ziua Înălţării Domnului astfel se proclamă Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, la cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti - Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos -, potrivit tradiţiei româneşti.
La 24 noiembrie 2018, în Catedrala Mântuirii Neamului, s-a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acest prilej, a fost aşezată "cu evlavie şi recunoştinţă" sub Sfânta Masă a Altarului catedralei, Lista cu Numele Tuturor Eroilor Români, cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războaiele Balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918.

Coordonator proiect * Cetățeni activi la puterea a treia*

Ing. MIORITA SĂTEANU Cetățean de onoare al Municiului Oradea

Guernica

Bombardamentul de la Guernica,  a avut loc la data de 26 aprilie 1937, a fost un atac aerian al  aviației Germaniei Luftwaffe,  divizia „Legion Condor”, asupra orașului basc Guernica. 

Această secvență de istorie rămâne sub mai multe forme în memoria posterității:

Un tablou:

 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/pablo-picasso-guernica-1937-biografia-unui-tablou

Picasso locuia la Paris când guvernul republican spaniol l-a abordat în 1937 pentru a crea  o pictură murală pentru pavilionul lor de la  târgul mondial din acel an. Spania era în război  civil - între  naționaliști și guvern, iar  republicanii au văzut evenimentul internațional ca o oportunitate de a-și afirma legitimitatea și de a condamna armata naționalistă a generalului Franco . Picasso,a acceptat iar câteva luni mai târziu, aeronavele germane, la cererea naționaliștilor, au bombardat puternic orașul Guernica pe 26 aprilie. Bombardamentul de trei ore,a distrus orașul   și a ucis sau rănit o treime din populație. Tragedia l-a determinat pe Picasso să lucreze la comandă și a finalizat pictura enormă (3,49 × 7,77 metri) în aproximativ trei săptămâni.

Când s-a încheiat târgul mondial, Republica Spaniolă a făcut un turneu cu pictura  Guernica în toată Scandinavia și Anglia pentru a crește gradul de conștientizare și a aduna fonduri pentru cauza lor. Cu toate acestea, în 1939, naționaliștii au venit la putere. Picasso a refuzat vehement să permită reședința picturii în Spania în timp ce Franco a condus, declarând că „tabloul va fi predat guvernului Republicii Spaniole în ziua în care Republica va fi restaurată în Spania!”  
 
 În timpul ocupației naziste a Franței, Picasso împrumutat Guernica la Muzeul de Arta Moderna (MoMA) din New York, care a făcut turul  Statelor Unite și în alte părți de aproape 20 de ani de la. Pe măsură ce pictura a călătorit, a crescut în faimă, provocând dezbateri aprinse despre arta și sursele literare ale lui Picasso, procesul de lucru și simbolismul imaginilor.

Picasso a murit în 1973, cu doi ani înainte de Franco și nu a asistat niciodată la revenirea picturii în Spania. După ani de negocieri, MoMA a restaurat Guernica în Spania în 1981, unde a fost găzduit în Casón del Buen Retiro, o anexă a Muzeului Prado din Madrid. În 1992, pictura a fost mutată în Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofía (numit Regina Sofía), noul muzeu național al  Spaniei  dedicat artei din secolul al XX-lea. Mutarea a  sfidat dorința exprimată de Picasso ca pictura să  rămînă la muzeul  Prado.

 
________________________________

Guernica - film si carte

https://www.theguardian.com/film/2015/nov/08/reporter-guernica-inspired-picasso-film-drama

https://www.theguardian.com/books/2003/apr/06/biography.features

Write the good fight/ Scrie despre lupta dreaptă
Biografia lui Nicholas Rankin's  de  George Steer, Telegrame din Guernica , este un omagiu adus corespondentului 

de război a cărui

 mesaje și fotografii l-au inspirat pe Picasso.

Filmul Guernica 

Regizor: Koldo Serra
Scriitor: Barney Cohen, Carlos Clavijo Cobos
Actori: James D'Arcy, María Valverde, Jack Davenport


 

Filmul reușește să surprindă atmosfera secolului și a evenimentelor. Tragedia se construiește în jurul poveștii de dragoste între Henry  un corespondent de război american , cinic,  și Teresa cenzorul  guvernului republican , a cărei misiune era să verifice corespondența care pleca din Spania spre ziarelel internaționale.

 

___________________________

Poeți și poezii

Aveți aici doua linkuri cu poezii inspirate de această tragedie istorică.

http://www.lydiasyson.com/poems-inspired-by-guernica1937/
https://www.bacdefrancais.net/guernica.php

Si o carte din colecțiile noastre a cărei text  semănă cu pictura lui Picasso , frânt  în descrierea durerii.

___________________________

Motivele bombardamentului

Orașul Guernica avea o valoare simbolică, autonomia juridică și fiscală erau reprezentate de arborele din Guernica, unde regii Castiliei și apoi ai Spaniei mergeau să depună jurământ că vor respecta forurile basce.
Potrivit izvoarelor locale arborele din Guernica pe care naționaliștii voiau să-l doboare ar fi fost protejat de carliștii navarezi.

Acest bombardament a fost adesea considerat ca fiind unul dintre primele raiduri din istoria aviației militare moderne asupra unei populații civile fără apărare, și denunțat pentru aceasta drept un act terorist.

_______________________________________

Remarcabilă poveste , adusă în prin plan  de un film difuzat după ora 1 noaptea.

Cei care doresc mai multe  amănunte pot urmări linkurile . 

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este ziua de 27 ianuarie din fiecare an și este prima comemorare universală a victimelor Holocaustului. Această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a ședință plenară. La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei ședințe speciale , Adunarea Generală a Națiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni și a milioane de persoane de alte naționalități de către regimul nazist german.

27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.

Înainte de rezoluția 60/7, se instituiseră zile naționale de comemorare a Holocaustului, cum ar fi Der Tag des Gedenkens an die Opfer des Nationalsozialismus (Ziua Comemorării Victimelor Național-Socialismului) în Germania, stabilită printr-un decret al Președintelui Germaniei Roman Herzog la 3 ianuarie 1996. Din 2001, 27 ianuarie fusese și Ziua Holocaustului în Regatul Unit.

9 octombrie- Ziua nationala de comemorare a Holocaustului din Romania

In cadrul proiectului Beyond words al Liceului Aurel Lazar, prima intalnire a avut loc in data de 9 octombrie- Ziua nationala de comemorare a Holocaustului din Romania


Proiectul initiat de doamna profesor dr. Livia Ghiurcuta, are ca parteneri  Asociatia Tikvah Oradea ( Emilia Teszler), Muzeul de istorie a evreilor din Oradea ( muzeograf Diana Iancu), Biblioteca Judeteana "Gheorghe Sincai ( Delia Pantea) si Inspectoratul Judetean Scolar.

Preluam mesajul doamnei Emilia Teszler

"Am optat pentru a vorbi despre si a transmite mesaje legate nu de cum s-a intamplat Holocaustul ci de cum a fost posibil. Despre complicitatea bystanderilor, despre propaganda si manipulare si ura, prejudecatile si sentimentele de antisemitism provocate, diseminate si intretinute de acestea, despre cum "Holocaustul nu a inceput in camerele de gazare ci a inceput cu cuvinte" ( fraza care apare intr-o motivare a unei sentinte date de Curtea Suprema de Justitie din Canada. Am vorbit despre cum a fost posibil ca inclusiv elite, oameni de cultura sa fie partasi la crime, direct sau indirect. I-am indemnat sa verifice sursele de informare, sa le confrunte, sa fie vigilenti pe cat se poate la fake news si sa fie alerti si nu pasivi cand sunt martori la fenomene de discriminare, la propagarea de prejudecati etc. Si mai ales, sa judece, sa gandeasca cu propriul cap.
Le-am reamintit si citatul din Talmud care spune ca cine salveaza o viata salveaza un univers intreg.
De asemenea ne-am prezentat abordarea personala legata de prezentarea numarului victimelor. Aceasta e necesara pentru a sublinia amploarea tragediei dar nu trebuie sa uitam ca fiecare "unu" din "unu +unu+unu...+unu=sase milioane" a insemnat o persoana, un nume, o viata de om. Am amintit-o pe Lenke Ziszovits Popper, ca un exemplu de "unu" din sase milioane, si bebelusul ei, un alt "unu", cu care a pierit , ca tinerii sa aiba informatii despre aceasta sportiva oradeana de exceptie care a fost multipla campioana nationala si balcanica si in amintirea careia noi am organizat competitii de tenis de camp pentru copii, patru ani la rand. La sfarsit, le-am vorbit putin despre Memorialul "Eva Heyman" in amintirea tuturor copiilor evrei deportati din Oradea in 1944 care acum e al orasului pentru ca l-am donat acestuia, care e aproape de liceul lor si la care , acum, poate se vor opri uneori, cand trec prin fata lui, cu gandul la miile de copii oradeni care au pierit, pentru ca, atunci, ura a invins.

Andrea Brad si Marincas Denis elevi ai liceului au prezentat ,in incheiere o aplicatie proprie cre prezinta cladiri importante executate de sau la comanda unor evrei, contributie semnificativa la arhitectura orasului.

Vasile Voiculescu

Vasile Voiculescu   a fost un scriitor, poet și prozator și dramaturg  și medic român.
Vasile Voiculescu s-a născut în comuna Pârscov, județul Buzău, ca fiu al lui Costache Voicu (ulterior scriitorul luând numele de Voiculescu), gospodar cu stare, și al Sultanei (născută Hagiu), fiica unui negustor. Școala a început-o în satul Pleșcoi, Buzău în 1890.

Studiile universitare le-a început la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1902 - 1903) și le-a continuat la Facultatea de Medicină, în 1903. Doctoratul în medicină l-a obținut în 1910.

 Voiculescu a debutat în Convorbiri literare (1912) si editorial, a debutat cu volumul Poezii (1916).  . A primit Premiul Academiei pentru volumul Din țara zimbrului și alte poezii (1918). A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935.

A practicat medicina la țară. În timpul Primului Război Mondial a fost medic militar la Bârlad, unde a participat la serile culturale ale lui Vlahuță.

 
Lirica sa din perioada interbelică se distinge prin puternice accente religioase, generate de convingerea că există Dumnezeu. Ea se înscrie în curentul tradiționalismului interbelic, care se va transforma în poezia gândiristă. Înclinația spre teluric și elementar, spre sentimentul religios, este transpusă în simboluri și alegorii. Apar treptat semnele expresionismului: tumultul vieții pulsând în vegetația din jur, sufletul devine spațiul unor frământări ca în pragul apocalipsului. Temele religioase preferate sunt Nașterea, venirea Magilor, moartea Mântuitorului. În volumul Poeme cu îngeri sunt foarte multe prezențe angelice, întreg universul poetic e cuprins de această hierofanie.

In calitate de medic  la București, ține la radio o serie de conferințe de medicină pentru țărani (emisiuni renumite), dar pasiunea pentru scris se amplifică.

 A scris și povestiri fantastice. În proză îi apar postum Capul de zimbru, Ultimul Berevoi, ambele volume de povestiri; romanul Zahei orbul și Teatru, unele dintre povestiri au fost scrise în perioada când a fost exclus din viața literară, iar din dramaturgie între altele: Duhul pământului, Demiurgul, Gimnastică sentimentală, Pribeaga. În 1941 i-a fost conferit Premiul Național de poezie.



A fost timp de patru ani deținut politic în închisorile comuniste (1958 - 1962). A fost condamnat din eroare judiciară alături de alți membri sau colaboratori ai Rugului Aprins (Sandu Tudor, Sofian Boghiu, Dumitru Stăniloae, Benedict Ghiuș, Alexandru Mironescu, Adrian Făgețeanu, Roman Braga etc.)


Poetul român care, după 1948, a suferit cumplit pentru convingerile sale democratice, devenind deținut la vârsta de 74 de ani, și luându-i-se dreptul de a publica, a lăsat o operă literară de mare rafinament artistic, din care fac parte și „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare ...”. Creațiile au fost elaborate între 1954 - 1958. Cele 90 de sonete sunt o monografie închinată "paradisului și infernului iubirii", conform criticului Ovid S. Crohmălniceanu.

În închisoare s-a îmbolnăvit de cancer și a murit doborât de boală în noaptea  26 aprilie 1963, în locuința sa din București (strada Dr. Staicovici nr. 34).

În 1993 Vasile Voiculescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.

In biblioteca mai gasim:

Vasile Voiculescu, scriitorul martir și Rugul aprins, Sabina Măduța, Editura Florile Dalbe, 2001

Adevărata călătorie a lui Zahei — Vasile Voiculescu și taina Rugului Aprins, [[Marius Oprea, Editura Humanitas, 2008 - recenzie     

Timpul cărților

Preluat de pe Jurnal de Cercetas, blogul lui Silviu Sana

„Şi-am răsfoit manuscrise-o mulţime; de asemenea acolo, Cărţi tipărite-am citit un noian şi ziua şi noaptea, Ca să pot scrie frumos istoria Daciei noastre”.

(Fragment din Elegia lui Şincai despre cercetările sale făcute în arhivele şi bibliotecile din Vatican)

Există un timp al cărților pentru fiecare dintre noi, așa cum există un timp al jocului sau al muncii.

Astăzi este acel timp al cărților, pentru că îl omagiem pe Gheorghe Șincai, la 200 de ani de la trecerea la Domnul, unul dintre părinții culturii și spiritualității românești. De numele său se leagă celebra ”Hronica românilor și a mai multor neamuri”, ”Învățătură firească pentru surparea superstiției norodului” și ”Elementa Linguae Daco-Romanae Sive Valachica”, cărți de referință pentru întreaga românitate.

Gheorghe Șincai le-a acordat timp cărților și ele l-au inspirat, călăuzit și educat. În ”spatele” filelor îngălbenite, din vechile biblioteci ale Romei, a descoperit frumoasa poveste a poporului său. Însă, nu doar a descoperit-o ci a și adunat-o, așa cum țăranul își adună recolta pentru a o valorifica și pentru a trăi. Da, acest gând binecuvântat l-a pus Șincai să se împrietenească cu cărțile și să noteze tot ce a găsit despre neamul românesc. Și cărțile l-au răsplătit cu multe cunoștințe. Dacii cei viteji, Roma eternă, latinitatea poporului român, micile cnezate, voievodatele, umilirile și suferințele, lupta pentru drepturi, Unirea cu Roma, toate acestea vorbeau din filele cărților asemenea puilor de pasăre care cereau a fi eliberate și descoperite tuturor. Era chemarea neamului românesc care striga din istorie după ajutor.


„Vezi că împăratul Leopold pe nimenea a silit la unirea cu romano-catolicii, fără numai cât au vrut se ajute pe românii cei ticăloşi, carii până astăzi nu-şi cunosc binele şi folosul său, ca se fie povăţuiţi de bărbaţi născuţi din sângele lor, pre carii îi doare de neamul românesc, […]. Vai neamului românesc, de nu-i va da Dumnezeu înţelepciune!”

(Concepţia lui Gheorghe Şincai despre Unirea românilor cu Biserica Romano-Catolică. Detalii în Gheorghe Şincai, Cronica românilor şi a altor neamuri).

A citit zile și nopți la rând, cărțile certându-se care din ele să fie favorita pentru lectură. El însă nu le-a neglijat pe niciuna, semn că vroia să afle de la fiecare câte ceva, după vechiul dicton latinesc ”audiatur et altera pars” (ascultă și altă părere). A devenit slujitorul lor și ele s-au ”hotărât” să-l slujească.

Din această slujire a cărților s-au născut cărțile lui despre trecut, despre credința în Dumnezeu și despre graiul pe care-l vorbea. Din acel timp al cărților s-a născut națiunea română modernă, la care Șincai și-a adus un aport substanțial, țesând în cărțile sale devenirea în timp și spațiu a acestui popor din care el se simțea un vrednic urmaș și slujitor

Despre educatie

Principii de educare a copiilor, recomandate de Janusz Korczak — pedagog polonez, scriitor, doctor și activist social care a refuzat să-și salveze viața de 3 ori .cunoscut și drept Bătrânul Doctor sau Dl. Doctor (n. 22 iulie1878 sau 1879, Varșovia , Polonia - d. 5 sau 6 august 1942 ucis în lagărul de exterminare german de la Treblinka) - a fost un medic pediatru și pedagog polonez, evreu de naționalitate, scriitor publicist și activist social. Korczak a fost un pedagog inovator și autorul unor publicații despre teorie și practică în educație. A fost un precursor al drepturilor copiilor și un apărător al egalității între copii. În calitate de director al unui orfelinat, el a inițiat, printre altele, un tribunal al copiilor, în care ei înșiși să-și rezolve propriile probleme; li se permitea, de asemenea, să depună plângeri la adresa profesorilor.

Principii:

 1. Nu aștepta de la copilul tău să fie ca tine, sau cum îți dorești tu să fie. Ajută-l să devină el însuși.
2. Nu cere de la copil răsplată pentru tot ce ai făcut pentru el. I-ai dăruit viață, cum ar putea să te mulțumească? El va dărui viață altcuiva, iar aceasta este o lege ireversibilă de recunoștință.
3. Nu descărca nemulțumirile tale asupra propriului copil, pentru a nu ți se întoarce  la bătrânețe. Căci, ce semeni aia vei culege.
4. Nu aborda problemele copilului cu superioritate. Viața e oferită fiecăruia după puteri, fii sigur, viața poate fi dificilă pentru el, nu mai puțin decât pentru tine, ba poate și mai mult căci nu are experiență.
5. Nu-l umili!
6. Nu uita, cele mai importante întâlniri sunt întâlnirile cu copiii noștri. Oferă-i atenția maximă — nu știi niciodată pe cine poți întâlni în propriul copil.
7. Nu te chinui, dacă nu poți face totul pentru copilul tău, dar ține minte: pentru copil nu s-a făcut suficient, în cazul în care nu s-a făcut tot posibilul.
8. Copilul nu e tiran care îți monitorizează întreaga viață, nu doar carne și sânge. E cana prețioasă, pe care viața ți-a oferit-o pentru a păstra și dezvolta focul creativ din ea. Această iubire nelimitată a mamei și a tatălui la care va crește nu „al nostru” sau „al meu” copil,   ci  un suflet.
9. Învață să iubești un copil străin. Niciodată nu te comporta cu unul străin cum nu ți-ai dori să se comporte ceilalți cu propriul tău copil.
10. Iubește-ți copilul în orice ipostază — netalentat, ghinionist, adult. Vorbind cu el, fii fericit fiindcă copilul e o sărbătoare, care încă se desfășoară în viața ta.

Ziua Holocaustului în România este marcată, începând cu anul 2004, la 9 octombrie, fiind instituită printr-o hotărâre de guvern.

Comemorare Viorel Horj la Dragănești

Articol in Crisana

S-au scurs aproape 12 ani de la plecarea poetului Viorel Horj, marele fiu spiritual al Comunei   Drăgăneşti Bihor 

 Luni,   25 aprilie 2016, într-o friguroasa zi de aprilie,  în unitatea de învăţământ care îi poartă numele,  in comuna Draganesti  a avut loc o slujba de pomenire în prezenta invitatilor:  primarul comunei Drăgăneşti, Ovidiu Banda, deputatul, Gheorghe Bogdan, directorul Bibliotecii Judeţene, Ligia Mirişan, directorul general al Băncii Izvoru Ştei, Miron Horgiu, președintele acociaţiei Avram Iancu Beiuş,Viorel Ianc, profesor Teodor Rif, prof. Anton Naghiu precum şi autorităţile Consiliului Local Draganeşti, directorul Şcolii din Drăgăneşti Ioana Gudiu. 

Poetul a lăsat în urmă o mare moştenire culturală: cărţi tipărite: Rememorări (1979), O mie de lucruri (1980), Muntele acvilelor (1992), Strigătul de sub rouă (2005),Vestitorul din amurg, asociaţii culturale, edituri, importante programe culturale în derulare. „

 Poetul a venit la Drăgăneşti parcă pentru a aminti de veşnicia de la sat, iar imaginea sa este la fel de vie ca atunci când trăia. Cărţile lui Viorel Horj şi despre Viorel Horj, bustul scriitorului care se află în curtea scolii, publicistul, dascălul, omul de origine rurală, astrul de la Şcoala Gimnazială „Viorel Horj”, dar şi scrierile, acţiunile culturale dedicate lui Viorel Horj de către discipoli, admiratori, prieteni, cititori, vorbesc despre valoarea marelui cărturar, despre urma adâncă lăsată de Viorel Horj în cultura românească şi în sufletele celor care l-au iubit.

Poetul avea o plăcere deosebită de a recita. Avea darul, avea talentul de a remarca şi prezenta tot ce e mai frumos în lumea satului.  

Viorel Horj a fost un om cât o minune, mândru că se trage dintr-o dinastie de ţărani iubitori ai locului şi pământului din care îşi agoniseau viaţa, un blazon pe care îl purta cu mândrie chiar în opera sa literară. Ultimul volum al scriitorului, intitulat “Imposibilul zbor de la cuib”, reda într-o viziune unică, copilăria şi viaţa sa din satul natal Drăgăneşti.

   Sub genericul „Viorel Horj-Strigătul de sub rouă!” elevii de la Şcoala Gimnazială „Viorel Horj” Drăgăneşti, îndrumaţi de d-na profesor, director, Ioana Gudiu l-au omagiat pe poet printr-un moment artistic susţinut de tinerii actori ai şcolii.

Comemorare Anna Marossy

Anna Marossy  fost cunoscută în rândul orădenilor pentru ardoarea cu care iubea natura şi pentru dârjnia cu care o apără. Cutreiera oraşul cu aparatul foto în buzunar şi facea fotografii ori de câte ori observa că natura este călcată în picioare. Nu s-a sfiit să le ceară autorităţilor explicaţii sau să le alarmeze atunci când era cazul.

A luptat o viaţă întreagă doar pentru natură.. A militat pentru un mediu înconjurător curat, în care un singur copac este foarte important pentru fiecare dintre noi. Lecţia pe care Ana Marossy a predat-o de nenumărate ori a fost aceea a arborelui ajuns la maturitate, care produce de-a lungul unui anotimp o cantitate de oxigen care echivalează cu cea inspirată de 10 oameni de-a lungul unui  an.

Intâlnirea de la Biblioteca Judeteană a fost organizată de Fundația Culturală De Pe Lângă Biblitoeca ”Gheorghe Șincai” iar invitațiile au fost făcute de către doamna Miorița Sateanu , prietenă și colaboratoare a doamnnei Marossy.

Au vorbit despre personalitatea doamnei Marossy, doamna profesor Hortenzia Belicciu, colegă de clasă și de cancelarie la liceul din Beiuș. Si-au amintit de calitățile de dirigintă și de formatoare de iubitori ai naturii dl Augustin Dudaș  și dl. Constantin Butișcă.
Au luat cuvântul vecine și prietene , colege doamna Iudita Călușer,  parteneri mai tineri în proiectele ecologice au vorbit dl Pul Iacobaș și dl. Orlando Balaș. Din partea primăriei  și a vorbit doamna Anca Sas .

Chiar dacă au mai fost organizate întâlniri comemorative , prezența doamnei Marossy  a atins foarte multe suflete și chiar și acum cred că s-ar găsi persoane care să-și amintească de prezența ei remarcabilă și să poată povesti ceva despre dânsa cu nostalgie.

Bihari Naplo 

Eminescu redescoprit in parfum de tei

Luni 15 iunie, in parfum de tei , cenaclul de poezie al Filialei Dacia  s-a intalnit in aer liber sa cinstească memoria marelui nostru poet Mihai Eminescu .  Ioana Precup, Ileana Bodi si Miorita Sateanu  au recitat din peziile marelui poet si din poeziile proprii . Nona Tudor Herdean  si  Octavia Vesa   foste profesoare ne-au adus amanunte inedite din reviste ale secolului XIX  despre viată și activitatea poetului.

Nona Tudor Herdean a facut o frumoasa selectie de poezie omagiala scrisă de poeti bihoreni. Printre ei sunt Viorel Horj, Lucian Munteanu si Ion Davideanu si nebihoreanul Adrian Păunescu.

A existat si un moment de aducere aminte a acestui poet bihorean care a decedat la 10 iunie in 2010. 

Ion Davideanu (15 ianuarie 1938 - 10 iunie 2010) - poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Fiu spiritual al orașului Nucet unde și-a petrecut tinerețea romantică, a debutat editorial (1961 - cotidianul „Crișana”) .

15 iunie comemorare Eminescu la Filiala Dacia

Ziua Internationala de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Pentru ca maine este 27 ianuarie este  Ziua Internationala de Comemorare a Victimelor Holocaustului,  semnalăm aparitia  în ultimul număr al ziarului Apșa, a  listei bihorenilor supusi represaliilor pe teritoriul Transcarpatiei în timpul ocupatiei Ungariei hortyste.