20 iulie 2019

Lecturi de weekend 111

De unde vine iubirea
An aparitie: 2015
Autor: Lorna Byrne                         
Categoria: Dezv Spirituala
Editura: RAO
Titlu Original: Love from Heaven
Traducator: Andra Agafitei





Iubirea are nenumărate fațete,  pentru prieteni, pentru străini, părinţi, animale, copii, viaţă, planetă, dușmani... 
Cartea de față le abordează pe fiecare atent și le ilustrează cu exemple din cotidian pentru a face ușoară recunoașterea lor.
Perspectiva este alta decât cea științifica, sau psihologică  este cea intermediată de îngeri prin ființa care este Lorna Byrne.

Sunt câteva capitole care ar trebui studiate cu atenție- 

Așteptările noastre nerealiste față de iubirea romantică, 
Iubește-ți dușmanii și pe cei pe care îți vine greu să-i iubești.
Iubirea față de planetă
Luați decizia să vă iubiți viața


La finalul lecturii am aflat de unde vine iubirea: Dumnezeu ne-a dat, fiecăruia dintre noi, o parte din El însuşi, acea scânteie de lumină dumnezeiască, sufletul nostru.   

17 iulie 2019

Lectura si bibliotecile personale in secolul 21


Update 2019

90% din cele scrise mai jos sunt valabile si astazi!
Va rugam aduceti la biblioteca si sa donati  cărțile pe care le iubiti  cel mai mult, ca să devină surse de iubire pentru alții.


Publicat la 31 05.2013
 In ultimele doua săptămâni am avut de-a face cu 4-5 biblioteci personale aruncate.Se pare ca lumea a făcut curat în beciuri, au nevoie de spațiul pe care cărtile ingălbenite de umezeală și inegrite de mucegai le ocupă pe nedrept.
 Cum in teorie acest volum de carte este o valoare, bineinteles ca nu este directionat catre DCA ci la Biblioteci, care cica le-ar mai putea folosi. Găsim in gramezile de carti- in functie de profilul proprietarului, manuale din anii 1950, carti roase de soareci, umede, mucegaite, temeinica literatura a anilor 80 , si desigur lucrari de specialitate in domeniul in care a activat proprietarul. Din ultima serie am pastrat doar 20% si acelea doar in momentul in care viitorul proprietar a confirmat ca are nevoie de ele, ca vine dupa ele...

 Intr-un fel resimt aceste intalniri cu cartile de aruncat ca pe o tragedie. Ar fi bine ca cei care le dau sa le ofere inainte de a le fi tinut 10 ani in beci , sau pod, ar fi bine sa faca selectia obiectiv si manualele de liceu ale anilor 1950, 1960 sa plece direct la DCA... 

Ar fi bine ca acei proprietari sa nu se simta mandrii ca au facut ”un bine unei biblioteci comunale” bibliotecile comunale sunt , cele care mai functioneaza , suprsaturate cu carte a anilor 70 si 80. ...

Pe de altă parte am fost tot zilele astea fata in fata cu disprețul adultului de la sat pentru carte, pentru litera tiparită. Inițiativa de a amenaja o biblioteca este luată in derâdere de locuitorii de vârsta medie- 40-50 de ani, părinții generației care se dezvolta acum...
Plutesc în aer câteva idei prefabricate de o isterie a tehnologizării  ” cartea nu mai contează” nimeni nu mai citește ” ”totul se întâmplă pe calculator, copii abia născuți știu sa folosească computerul, să vezi cum știu să-l manevreze.”- Aceste idei se insinuează nu numai în discursul oamenilor simpli , ci și în a acelora cu educație, care după calculele mele și-au făcut studiile  răsfoind  cărți normale în biblioteci mai mici sau mai mari, și care acum ocupă chiar funcții importante.

Multi dintre copiii și tinerii care cică știu utiliza calculatoare o fac doar pentru jocuri, folosind 4, maxim 5 taste are îi ajută să treacă de la un nivel la altul în diferite jocuri.Adultul părinte este hipnotizat de admirație fața unei astfel de performanțe, care devine subiect de discuție și mândrie în orice grup întâlnit.

În relația copil - internet - adult este nevoie de alte repere.
În relația adult - carte-   biblioteci este nevoie să ne amintim și să parafrazăm cuvintele lui Ștefan cel Mare ” căci biblioteca nu este a mea, nu este a voastră ci este a urmașilor - urmașilor voștri” ca păstrătoare a cunoașterii și a înțelepciunii într-o formă nediluată de posibilitatea de copy paste a Internetului.

Să avem grijă ce cărți oferim bibliotecilor- să oferim cărțile pe care noi le iubim cel mai mult, ca să devină surse de iubire pentru alții.

Delia Pantea

12 iulie 2019

Ora să ŞTIM la Palatul Cotroceni

Marţi, 25 iunie 2019, în sala Cerchez a Muzeului Naţional Cotroceni, din palatul omonim, din Bucureşti, s-a desfăşurat activitatea de încheiere a proiectului "Ora să ŞTIM/Volunteer readers" – Educaţie şi tehnologie în mediul rural românesc. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Progress şi Deutsche Telekom Stiftung (Fundaţia Progress fiind cea care a implementat proiectul în România, iar Deutsche Telekom Stiftung l-a finanţat), la această frumoasă activitate participând bibliotecari şi copii din cele 12 judeţeArgeş, Bihor, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Prahova, Sălaj, Vâlcea, Vrancea - ce au activat în acest proiect. Proiectul  "Ora să ŞTIM" este o iniţiativă naţională ce a urmărit - prin activităţile derulate în biblioteci, şcoli, grădiniţe şi chiar în natură – stimularea interesului copiilor din mediul rural pentru lectură şi alte subiecte din aria ŞTIM (Ştiinţă, Inginerie, Tehnologie, Matematică). Această activitate s-a derulat în peste 150 de localităţi din cele 12 judeţe participante la proiect.
După realizarea verificărilor de securitate necesare accesului oricărui participant la un eveniment găzduit de Palatul Cotroceni (ce e printre altele şi sediul Administraţiei Prezidenţiale, adică locul de muncă oficial al preşedintelui României din 1990 încoace), verificări desfăşurate aproximativ între orele 9.00 şi 9.30, participanţii la acest eveniment au ajuns în sala Cerchez a Muzeului Naţional Cotroceni, şi după o mică pauză de reîmprospătare cu apă, cafea şi printre altele vizitarea facilităţilor igienico-sanitare (asta ca să ne exprimăm aşa, un pic eufemistic), la ora 10 (cum ar zice Caragiale "trecute fix") a început activitatea propriu-zisă, printr-o prezentare introductivă de 10 minute. În cadrul acestei introduceri, a vorbit mai întâi doamna dr. Camelia Crişan din partea Fundaţiei Progress, urmată de consilierul de stat al Administraţiei Prezidenţiale – doamna dr. Ligia Deca. Tot în cadrul acestei prezentări introductive, a fost proiectat pe un ecran video, mesajul trimis de directorul executiv al Deutsche Telekom Stiftung, domnul dr. Ekkehard Winter, ce a folosit această facilitate video pentru că nu a putut participa personal la eveniment.
Între orele 10.10 şi 11.00 s-a desfăşurat o discuţie liberă pe tema: Educaţie şi tehnologie în România rurală – paşi mici sau salturi uriaşe? În cadrul acestei discuţii, au vorbit pe rând, poate nu chiar în această ordine, doamna dr. Ligia Deca – consilier prezidenţial, doamna Olimpia Bratu – manager al Bibliotecii Judeţene "Christian Tell" Gorj, domnul prof. Univ. dr. Lucian Ciolan – decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Universitatea Bucureşti, doamna Stefanie Thate – manager pe probleme de comunicare al Deutsche Telekom Stiftung (ce a vorbit, ca norocul, în engleză), doamna Roxana Vitan – preşedintele Romanian-American Foundation, domnul Vlad Măcelaru – cofondator şi preşedinte al companiei tehnologice ClarK şi doamna dr. Camelia Crişan ce a moderat discuţia din partea Fundaţiei Progress.
Între orele 11.00 şi 11.30 s-a desfăşurat o prezentare interactivă moderată de doamna dr. Claudia Şerbănuţă şi au fost decernate diplomele Ora să ŞTIM bibliotecarilor şi copiilor ce au reprezentat bibliotecile judeţene şi comunale din cele 12 judeţe participante la proiect.
Între orele 11.30 şi 11.35 toţi participanţii prezenţi la această acţiune culturală, bibliotecari şi copii deopotrivă s-au deplasat în ordine, bineînţeles, pentru realizarea fotografiei oficiale, fotografie realizată pe scările ce urcă din holul de la intrarea în Muzeul Naţional Cotroceni spre salonul Cerchez.
Poza oficială de grup
Odată realizată fotografia oficială, toţi participanţii la acest eveniment au fost invitaţi de organizatori, pentru a lua prânzul, ce era deja gata "amenajat", pe mai multe platouri, în holul muzeului.
După servirea prânzului şi diversele discuţii dintre participanţi (în diferite limbi: română, engleză, germană), plus o nouă pauză de "hidratare" (a fost destul de cald în acea zi la Cotroceni), de la ora 12.50 şi până la ora 13.50 s-a efectuat vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni. Astfel, împreună cu reprezentanţii celorlalte biblioteci participante la eveniment, plus invitaţii străini şi reprezentaţii fundaţiei Progress, am vizitat: salonul de vânătoare, salonul florilor, biblioteca regelui Ferdinand I,  salonul Cerchez (unde în perioada regalităţii se desfăşurau balurile de la Palatul Cotroceni), living-ul familiei regale, sufrageria regală, camerele regilor Carol I şi Ferdinand I, dormitoarele reginelor Elisabeta şi Maria.
Holul şi scara principală din Muzeul Cotroceni

Salonul de vânătoare

Salonul Cerchez

Biblioteca regelui  Ferdinand I

Sufrageria regală

Dormitorul reginei Maria
De la ora 13.50, când s-a încheiat vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni, bibliotecarii şi copiii participanţi la acest eveniment au plecat, înapoi, cu autocarul (ce ne adusese dimineaţă de la hotel), spre locul de cazare din Bucureşti, adică hotelul Hello, ce e situat la aproximativ 3 minute de mers, de Gara de Nord (pe Calea Griviţei, la dreapta cum se iese din Gara de Nord).
În încheiere, vă voi da câteva mici detalii istorice legate de Palatul Cotroceni.
În 1679, domnitorul Ţării Româneşti, de la acea vreme, Şerban Cantacuzino,  a început construirea unei mănăstiri pe dealul Cotrocenilor, construcţie terminată doi ani mai târziu. Următorul domnitor, Constantin Brâncoveanu, a continuat construirea altor case, în care, de multe ori se stabilea chiar domnitorul, mai ales vara.
În anul 1862, Alexandru Ioan Cuza hotărăşte să utilizeze mănăstirea Cotroceni ca reşedinţă domnească de vară.
După 1866, când pe tronul României ajunge Carol I, noul principe primeşte şi el ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni. Carol I se hotărăşte să construiască un nou palat în incinta mănăstirii, pentru că vechile case domneşti erau cam mici pentru noul principe, şi în plus aici urmau să locuiască şi alţi viitori membri ai familiei regale. Construcţia Palatului Regal de la Cotroceni a început în anul 1888 şi a durat până în 1895 (planurile palatului au fost realizate de arhitectul francez Paul Gottereau), când regele Carol I şi regina Elisabeta s-au mutat deja în noul palat. Anul următor, în luna martie, în palat s-au mutat şi principele Ferdinand şi principesa Maria.
Palatul Cotroceni, a rămas principalul palat al familiei regale până la abdicarea forţată a regelui Mihai I, din 30 decembrie 1947. După izgonirea familiei regale, regimul comunist a folosit palatul în alte scopuri, din 1949, aici fiind sediul unei noi organizaţii, cea a "Pionierilor", palatul fiind rebotezat Palatul Pionierilor. În urma cutremurului din 4 martie 1977 palatul a fost avariat serios, iar lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul bucureştean Nicolae Vlădescu.
În anul 1984, la ordinul preşedintelui Nicolae Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ce fusese construită încă din timpul lui Şerban Cantacuzino.
Din 1990, Palatul Cotroceni a devenit reşedinţa oficială a Preşedintelui României.
Din 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor devenind Muzeul Naţional Cotroceni. Între anii 2003 – 2009 a fost reconstruită biserica Cotroceni, pe baza planurilor iniţiale, şi a fost introdusă şi ea în traseul muzeal.

Prof., bibliotecar Florin Miheş.


10 iulie 2019

Tabara de mici mestesugari la Santaul Mare

In perioada 8-12 iulie 2019 la Caminul Cultural din santaul Mare comuna Bors are loc tabara de vara pentru copii. Este a 15-a editie a acestei tabere in care peste 100 de copii invata de la 10 mesteri populari maghiari si romani, bibliotecari , sau pensionari diferite mestesuguri casnice.
Voluntarii sunt veniti din Ungaria si din Romania si sunt cazati in caminul cultural pe durata taberei.

10 ateliere se desfasoara concomitent cu cate 10 , 12 copii, fiecare copil va trece pe la fiecare atelier invatand sa coasa, sa teasa, sa ciopleasca sa gateasca...

In data de 9 iulie 9 bibliotecari din  Valea lui Mihai, Salonta, Curtuiseni si Oradea  au vizitat tabara pentru a se inspira din experienta colegei lor doamna Batori Iudit, bibliotecara in comuna Bors, initiatorarea proiectului.


Am trecut pe la fiecare atelier afland amanunte despre organizarea unei astfel  de tabere.
In primul rand locatia- caminul cultural al uni sat din Comuna Bors- corespunde ca loc , organizare si locatie pentru desfasurarea a nenumarate evenimente din comunitate.
Cuptorul  grill din curte poate fi folosit de oricare din membrii comunitatii.

Pe scena un grup de copii canta la citera- un instrument muzical maghiar.


 In poze se pot recunoaste atelierele la care lucreaza copiii.
Atelier de tesut, de pitura pe sticla 9 se doreste folosira doar a modelelor populare maghiare care sunt in principal florale), atelier de lucru cu panusi si alte fibre naturale,  atelier de pictat turta dulce ( turta se coace chiar acolo intr-un cuptor electric, copiii intind aluatul), un atelier de lucru pe pasla,  atelier de cusut motive populare maghiare specifice zonei din Ungaria de unde a venit doamna voluntara- ( broderia este alba pe material alb si doar doua puncte se folosesc punctul lantisor si cel de umplutura, transferul modelului pe bucatile de material se face cu petrol si un fel de tus), atelier de cioplit in lemn condus de un vestit artizan local, atelier de facut papusi , atelier de pictat pe tricouri si desigur lucrul la bucatarie unde se pregatesc tot felul de bunatati din care am gustat si noi.


Costurile sunt acoperite din mai multe surse, sponsori, donatii ale localnicilor si contributia primariei.
La sfarsitul saptamanii are loc un eveniment final in care parintii vin sa vada  ce au lucrat copii, iar la final fiecare isi ia acasa lucrursoarele  pe care le-a creat.

























4 iulie 2019

Hobby-urile copiilor de la Filiala Decebal


Cam cu aproximativ o lună înainte de încheierea cursurilor şcolare, am început să chestionăm copiii legat de pasiunile şi hobby-urile lor. Ideea a prins rapid la majoritatea copiilor, ştiind că nu mai au de învăţat şi începe vacanţa i-am rugat să ne aducă o parte din „operele” lor. Aşa că au apărut la orizont doi cititori, Iulia Tărău (5 ani) de la Grădiniţa Micul Prinţ şi Cristiana Croitoru (12 ani) de la Liceul Don Orione. Dedesubt, puteţi vedea lucrările lor, afişate „în vitrina” filialei noastre.
Desene realizate de Iulia Tărău:

Desene realizate de Cristiana Croitoru:




3 iulie 2019

Ora să ȘTIM/ Volunteer readers

In  25 iunie la Muzeul Național Cotroceni, Fundatia Progress a organizat la Palatul Cotroceni evenimentul: „ Ora să ȘTIM/ Volunteer readers”, Educație și tehnologie în mediul rural românesc”.
Au fost prezenti :
 Dr. Ligia Deca, Consilier de Stat – Administrația Prezidențială
 Olimpia Bratu, Manager – Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj
Prof. univ. dr. Lucian Ciolan – Universitatea București
 Stefanie Thate, Manager Comunicare - Deutsche Telekom Stiftung, Germania
 Roxana Vitan, Președinte Romanian-American Foundation
Vlad Măcelaru, CEO ClarK & Ambasador CODE Kids
Moderator: Dr. Camelia Crișan
Participanti in sala au fost  bibliotecari din bibliotecile cuprinse in proiect impreuna cu copii  , reprezentanti ai bibliotecilor județene   și  ai partenerilor Deutsche Telekom Stiftung, Asociația Ovidiu RO, Goethe Institut București pentru implicarea și interesul pentru STEM.
Copiii au umplut sala cu energia și entuziasmul lor și ne-au arătat cum văd ei sesiunile de lectură și activitățile Ora să ȘTIM



Din Bihor au fost prezenti reprezentanti ai judetenei si ai biblitoecii din sanmartin .









Sezatoare

Ultima sezatoare a sezonului a avut loc in 27 iunie .
Fetele au venit in numar mare, s-au discutat amanunte care sa le ajute sa se descurce pe timpul verii daca mai doresc sa coasa.

S-a croit din nou, s-au modificat unele bucati de panza care nu corespundeau ideii initiale.
Luci si Elena au terminat bluzele la care lucrau.




Lucia G. ne-a prezentat sticlele ei imbracate cu ajutorul crosetei.
Tabloul de pe masa este un goblen facut dupa o poza de nunta.
 




In toamana vom relua  sezatoarea noastra. Intre timp  cele care mai doriti ajutor , sau o persoana cu care sa va sfatuiti ne gasiti la biblioteca.

Vacanta placuta!










8 aprilie - Ziua romilor

Activități și povești de Ziua romilor și Săptămâna verde la biblioteca comunală din Sântandrei. Ramona Durdeu a fost gazdă și ne-a implicat ...

Wikipedia

Rezultatele căutării