Evaluarea impactului bibliotecilor asupra comunității

Exercitii profesionale.

Înainte de a planifica o evaluare , primul pas este să decideţi ce anume trebuie evaluat.


Pentru a ne putea forma un punct de vedere referitor la întreaga perspectivă a impactului pe care o bibliotecă îl poate avea asupra utilizatorilor săi, noi recomandăm pregătirea unui model care să reprezinte diferitele servicii adresate diferitelor tipuri de utilizatori ai bibliotecii.

 “Modelul de impact”   reprezintă un instrument util pentru a analiza ce poate oferi un serviciu şi care sunt utilizatorii săi, oferind un cadru prin care este mult mai uşor să identificăm  în ce măsură bibliotecile sunt cel mai bine poziţionate să furnizeze informaţii pentru cetăţeni.

Dupa modelul propus dam un exemplu evaluarea  clubului de poezie al Fililei Dacia 

NECESITĂŢILE	Cartier mare , zonă linistita, departe de centrul orasului si de zona de activitati culturale mari. Imposibilitate a persoanelor de varsata inanitata- 80-90 de ani sa  participe activ la evenimente ,ari din comunitate.
INVESTIŢIILE	0 - totul se desfasoara in cadrul programului  de lucru stabilit al filialei
ACTIVITĂŢILE	Cenaclu, club AS, eveniemtne dedicate persoanelor de varsta ianintat- 75+
REALIZĂRILE	Frecventarea clubului de poezie şi participarea la evenimentele locale a   locuitorilor seniori ai cartierului, Creşterea utilizării bibliotecii de către acestia
REZULTATELE	Dezvoltarea abilităţilor (comunicare, limbă), Atitudini şi valori (încredere sporită, o conştiinţă mai puternică că aparţii comunităţii), Activitate  de socializare
IMPACTUL	Îmbunătăţirea coeziunii sociale, a calităţii vieţii intr-o perioada cand activitatile sociale ale mebrilor sunt diminuate, si posibilitatile de deplasare fizica la fel

Cănd ne gândim la rezultate, trebuie să ne punem întrebări ca:

Cum poate o vizită la bibliotecă să aibă impact asupra cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor, comportamentului şi sentimentelor cetăţenilor?

Care este informaţia nouă pe care cetăţenii o căştigă dacă iau parte la acest program?
În ce măsură pot aceste cunoştinţe să mărească gradul lor de înţelegere a lumii din jurul lor?
În ce măsură poate această experienţă să rezulte într-un nou mod de gândire despre ceilalţi cetăţeni, despre tine însuţi sau despre cum stau lucrurile în realitate?
Cum poate utilizarea bibliotecii să schimbe atitudinea oamenilor vis-a vis de biblioteci şi învăţare?

Aici, proiectul la care ne referim  oferă o listă cuprinzătoare a rezultatelor testate, validate şi relevante pe care bibliotecile le pot avea asupra învăţării, din care poate fi realizată o scurtă listă. Acestea sunt subiectele pe care noi va trebui să le avem în vedere în evaluarea noastră.

De exemplu, să luăm în considerare lecţiile de limbă menţionate mai sus. Dacă ne uităm la lista GLOs pe care o avem, putem observa că o parte din ele pot fi relevante:

Cunoştinţe şi Înţelegere
Aflarea realităţii sau a informaţiei	Învăţarea istoriei locale
Modul în care bibliotecile, muzeele şi arhivele operează	Învăţând cum să te alături bibliotecii
Abilităţi
A şti să faci ceva	A vorbi limba engleză mai fluent
Abilităţi intelectuale	Dezvoltarea abilităţilor lingvistice
Abilităţi sociale	Dezvoltarea abilităţilor de a interacţiona cu ceilalţi membri ai comunităţii
Abilităţi de comunicare	Dezvoltarea abilităţilor de a comunica cu ceilalţi membri ai comunităţii
Atitudini şi Valori
Sentimentele	A simţi că faci parte din comunitate
Percepţiile	A percepe biblioteca ca şi serviciu pentru ei
Opinii despre noi înşine (eg respectul de sine)	Îmbunătăţirea respectului de sine
Opinii sau atitudini vis-a vis de celelalte persoane	Atitudine pozitivă faţă de vecini
Sporirea motivaţiei	A te simţi motivate să continui munca pe plan local
Atitudinea faţă de o organizaţie (eg un muzeu, o bibliotecă sau arhive)	Perceperea bibliotecii ca un spaţiu comunitar
Atitudini positive sau negative în legătură cu o experinţă	Evaluarea acestor întâlniri ca fiind utile
Amuzament, inspiraţie, creativitate
A avea distracţie,	A te bucura la acete întâlniri
A fi inspirat	A găsi idei despre cum şi unde ţi-ai putea găsi un job/ A obţine idei pentru hobby-uri sau în scopuri crative
Activitate, comportament, progres
Ce fac cetăţenii	Căutarea de joburi, Dezvoltarea hobby-urilor, Aţi face noi prieteni
Ceea ce intenţionează să facă cetăţenii	(am menţionat mai sus)
O schimbare a modului în care oamenii îşi manageriază propriile vieţi	A fi proactiv în căutarea unui job, A te angaja în mod activ în planul comunităţii locale

Lista ne reaminteşte de asemenea ceea ce bibliotecile nu au posibilitatea să facă în momentul în care vin în întâmpinarea nevoilor identificate, ca de exemplu, în acest caz, dacă programul nu va fi în stare să rezolve problema creşterii cererilor pentru găzduire  in cazul unui grup mai mare de solicitanti.

asul 3: Selectarea indicatorilor

ndicatorii sunt utilizaţi pentru a măsura, a simplifica, şi a articula rezultatele. Fundaţia Noii Economii (NEF)1 sugerează că indicatorii pot să fie pur şi simplu descriptivi (determinarea situaţiei actuale e.g. modul în care se măreşte rata vorbirii limbii engleze), performanţa de bază (asocierea cu ţintele şi punctele de reper e.g. îmbunătăţire în ceea ce priveşte fluenţa) sau eficienţa de bază (de exemplu, un raport cost-beneficiu). Alegerea indicatorilor depinde de obiectivele şi contextul unui serviciu particular sau proiect care este evaluat, dar orice indicator bun ar fi:


să acorde atenţie acţiunii, relevant/ important, măsurabil şi simplu de implementat şi analizat.

În mod obişnuit vor fi câţiva indicatori care vor măsura investiţiile şi realizările, de exemplu:

Investiţiile: Datele monitorizării bugetului arătând granturile şi cheltuielile
Numărul personalului şi programul
Înregistrări ale perioadei de voluntariat
Realizările:
Numărul persoanelor implicate în activităţi, cu informaţie a profilului demografic
Numărul  de membri ai clubului  şi profilul membrilor
Înregistrări şi note asupra întâlnirilor

SUMAR

Pasul 1

Impactul modelului:

Pregătiţi un rezumat al serviciilor de bibliotecă şi al utilizatorilor asupra cărora ei au impact.

Selectaţi serviciul pe care doriţi să-l evaluaţi.

Pasul 2

Dezvoltarea povestirii:

Definiţi nevoile, investiţiile, realizările, rezulatele şi impactul acelui serviciu.

Explicaţi motivele generale care v-au făcut să căutaţi această evidenţă.

Selectaţi modelul  prin care veţi determina această evidenţă.

Pasul 3

Selectarea indicatorilor:

Decideţi care din indicatori îi veţi utiliza pentru fiecare categorie GLO.

Indicatorii ar trebui să fie aleşi în mod practic, să fie relevanţi pentru rezultate, importanţi pentru posesori şi ar trebui să ofere răspunsuri clare.

Pasul 4

Alegeţi metodele de colectare a datelor:

Decideţi în ce mod şi când veţi colecta aceşti indicatori.

Câţiva indicatori ar putea fi deja disponibili datorită evaluărilor existente şi a altor cercetări.

Pasul 5

Analizaţi rezultatele:

Pentru datele cantitative, aveţi grijă să nu trageţi concluzii din exemple neînsemnate şi pentru datele calitative, asiguraţi-vă că există o aboradre solidă de codificare şi de analiză tematică.

Pasul 6

Interpretarea şi prezentarea rezultatelor:

Feedback-ul triangular din diferite surse.

Asociaţi rezultatele voastre cu ipoteza sau cu povestea iniţială.

Interpretaţi rezultatele astfel încât să aibă sens şi prezentaţi-le mandatarilor.

Utilizaţi evidenţa pentru a îmbunătăţi ceea ce faceţi şi pentru a câştiga sprijin pentru serviciile voastre.

Pasul 7

Mergând mai departe:

Examinaţi posibilitatea capturării rezultatelor pe termen lung.

Observaţi măsurile care au un impact mai mare.

Utilizaţi rezultatele pentru a pleda în favoarea lor pe plan intern şi extern.

Introduceţi învăţarea în organizaţia dumneavoastră.

 

Atractie prin inovatie- biblioteci de impact

În cadrul proiectului Zalăul este de… impact! în perioada26-28 octombrie 2016 a avut loc o conferințî profesională a bibliotecarilor din românia.

 Deschiderea oficială  a avut loc în  Sala Tansilvania  Florica Pop inițiatoarea proiectului  autoritățile locale partenere și fii ai Salajului au rostit obișnuitele  cuvinte de salut  și de regăsire.
A urmat un  moment artistic tradițional  organizat de bibliotecara din comuna. Meseșenii de Jos  .

Proiecte de lectura de impact  

  BRANDI BATES de la  Fundația NOI ORIZONTURI din Lupeni propune un proiect național- Citim împreună, România! proiect pentru  parinți și educatori pentru a crește o generație de copii care să iubească lectura și cărțile.
Material didactic propus:

    

Comunicare și muncă în echipă - Curs susținut de Vlăduț Andreescu, bibliotecar, formator, manager Europe Direct Târgoviște, Consilier comunicare, Metodist Biblioteca Județeană “Ion Heliade Rădulescu” - Dâmbovița.

Echipa de impact a Bibliotecii Metropolitane  care a adus în Sălaj Caravana LECTURII , proiect   finanțat de AFCN. În parcul din fața Secției Copii a BJS au participat  copii însoțiți de educatori, învățători, profesori, tot aici am facut o poza de grup dupa terminarea activitatilor.

Programe de impact ale colegilor din tara  sub  titlu ”Demonstrează că ești de… IMPACT!”

Au prezentat bibliotecarii selectați din România

In

cadrul zilelor au mai avut loc vizitarea sectiilor Bibliotecii Județene Salaj și vineri vizitare a unor obiective turistice vestite :Complexul Arheologic Porolissum - Moigrad, Grădina Botanică – Jibou Grădina Zmeilor (Gîlgău Almașului – comuna Bălan).

Proiectul a fost susținut și finanțat  din bugetul local al Consiliului Municipal Zalău   și de    Asociația Prietenii Bibliotecii Zalău
Parteneri ți colaboratori Casa Municipală de Cultură Zalău, A.D.I. SĂLAJ PLUS,  SĂLĂJEANUL TV, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Editura Caiete Silvane.

Premii ANBPR în anul 2014

La Conferința de la Târgu Jiu, premiile ANBPR pentru anul 2014 au adus Grupului Impact o binemeritată recunoaștere.

Pentru cine doreste să îl revadă: Ghidul de Servicii pentru Comunitate în bibliotecile publice din România.

și: Ghidul activităților de îndrumare metodică pentru Bibliotecile Publice din România

Premianții , profesioniștii care au lucrat la aceste materiale profesionale, sunt:

Vladut Andreescu, Targoviste - B.J. Dambovita
 Corina Ciuraru, Braila - B.J. Braila
Virgil Cojocaru, Piatra Neamt - BJ Neamt
Mihail Grinea, Iasi - Biblioteca Judeteana Iasi
- Mariana Marian- BJ Hunedoara
Constantin Mituca, Tg. Jiu - B.J. Gorj
-Daniel Nazare- Bj Brasov
Ruxandra Nazare, Brasov - B.J. Brasov
Delia Pantea, Oradea - B.J. Bihor
Stefan Plesoianu, Constanta - BJ Constanta
Florica Pop, Salaj - B.J. Salaj
-Sorina Stanca -Bj Cluj
Valentin Smedescu, Rm. Valcea - B.J. Valcea
Nicoleta Trasca, Craiova - B.J. Dolj
Nicoleta Vasi, Timisoara - B.J. Timis

Să ne fie de folos, nouă și tuturor care au nevoie de ele.

“Fundamentele analizei nevoilor comunităților”

Ultima intalnire a Grupului Impact a  avut loc la Predeal, și a fost de fapt un training cu tema  “Fundamentele analizei nevoilor comunităților” - culegerea și procesarea datelor, analiza calitativă si cantitativă

Trainingul este un rezultat al proiectului pilot prin care se încearcă modalități de conștientizare și implicare a administrației publice locale în activitățile de bibliotecă:

“Implică administraţia publică în crearea unor noi servicii de bibliotecă!” S-au implicat în implementarea lui:
Nicoleta Vasi, Biblioteca Județeană Timiș;
Mariana Marian, Biblioteca Județeană "Ovid Densușianu" Hunedoara;
Nicoleta Trașcă, Biblioteca Județeană Aman, Dolj;
Ruxandra Nazare, Biblioteca Județeană ”George Barițiu”;
Corina Ciuraru, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, Brăila  ( a fost prezentă Violeta Eftime)

Stadiul în care a ajuns proiectul- cel de finalizare a rapoartelor de studiu al comunităților implicate, ne-a adus împreună cu specialiștii - Marin Burcea și Bruno Ștefan, pentru a învăța și noi ceilalți principiile de bază în acest tip  evaluare.

  Suportul  de curs a fost   structurat pe 4 părţi:

•  Despre cercetarea socială; premise, clasificări, concepte
•  Proiectarea cercetării ştiinţifice: schema unei cercetării ştiinţifice, schemă operaţională şi formularea ipotezelor
•  Etape în derularea cercetării: consultarea statisticilor, eşantionare, formularea instrumentelor de lucru (ghidurile de interviu, de focus grup şi chestionarul sociologic)

 Documentarea în literatura de specialitate; anailza documentelor sociale,  formularea ipotezelor cercetării

 stabilirea eşantionului (lotului) eşantionare; metode calitative: observaţia, interviul; focus grupul,  fişă de date statistice - surse, analiză b. chestionarul

  

 Prezentarea datelor şi comentarea lor

•   Recoltarea datelor în conformitate cu planul de cercetare unde s-a vorbit despre operatorul de interviu, construire baza de date, etichetare, corectare și  rezultate preliminare

 Interpretarea datelor cercetării

•    Analiza calitativă a datelor
• . Analiza cantitativă a datelor

Concluziile cercetării

Evaluarea utilităţii investigaţiei şi proiectarea cercetării viitoare

În afară de reperele teoretice pe care le-am primit s-au dat exemple din rapoartele finalizate pe cele 5 comunități implicate. 

S-au observat diferențele de rezultate, s-au discutat posibilele motive pentru care aceste diferențe apar.

S-a discutat despre posibilitatea și probabilitatea de a aplica permanent minisondaje la nivelul comunitaților mici , de evaluare a nevoilor de consum cultural, carte, servicii de biblioteca, pentru a putea avea apoi niste repere stiințifice în proiectarea noilor planuri de activitate. 

A consemnat, bibliotecar metodist Delia Pantea 

Prezența Grupului Impact la conferința Future Libraries

Grupul Impact a fost inițial un grup de Coordonatori Judeteni ai Biblionet, cărora li s-au alăturat in ultimul an, 2012 doi dintre directorii a două mari biblioteci din țară, Sorina Stanca și Daniel Nazare.

Suntem un  nucleu de profesionisti entuziasti care doresc sa contribuie la modernizarea bibliotecilor publice din Romania; dorim să  valorificăm  si sa impartășim  propriile experiente, inclusiv in scopul dezvoltarii culturii profesionale si organizaționale a bibliotecarilor de biblioteci publice din Romania.  Lucrăm împreună de la începutul proiectului , iar în GI din 2010 la inițiativa lui Marcel Chiranov  Impact Assessment Manager, Biblionet.




Acum la ora de bilanț a proiectului, la conferința Future Libraries ,  membrii GI au fost prezenți în foarte multe sesiuni dovedind că aria de cuprindere a intereselor profesionale este foarte largă, este abordată cu succes astfel încât să poată deveni model de bună practică pentru bibliotecarii din bibliotecile publice.
Cred că activitatea noastră dovedește că împreună suntem mai puternici.

Proiectele prezentate la conferință de membri ai Grupului Impact , așa cum a fost trecute pe agenda oficială  au fost :


Pe drumul către durabilitate: parteneriate de success cu autorităţile locale şi naţionale
Moderator: Marcel Chiranov, IREX
 APIA - studiu de caz, paşi de urmat.Cele mai bune rezultate au fost raportate de colegele noastre,
 Nicoleta Trașcă, Biblioteca Județeană Aman, Dolj; Florica Pop, Biblioteca Județeană "I.S. Bădescu" Sălaj

Future libraries- Cele doua ghiduri ale Grupului Impact

La conferința de inchidere a proiectului Biblionet au fost lansate două ghiduri profesionale propuse  și elaborate de Grupul Impact.

Aceste  ghiduri profesionale, înglobează în ele experiența profesională a colectivelor de redacție, dorința de a colabora și de a împărtăși experiențe, multă muncă și multe sentimente de toate felurile.

Sunt mîndră că au văzut lumina tiparului și că și eu am făcut parte din povestea fiecăruia .

text integral 

Ghidul activitatilor de indrumare metodologică in bibliotecile publice

Servicii pentru comunitate in bibliotecile publice din Romania

Ghidul activitatilor de indrumare metodica

  Una din cele mai importante atribuții ale fiecărei biblioteci județene este aceea de coordonare metodologică și îndrumare profesională a bibliotecilor publice de pe raza județului, acest aspect nefiind înțeles însă în același mod  de către toți cei responsabili.

  Necesitatea unui instrument de lucru, a unor norme și criterii unitare la nivel național în activitatea de îndrumare metodologică a bibliotecilor publice este mai mult decât stringentă în contextul exploziei informaționale și a dezvoltării rețelelor județene Biblionet, către o rețea națională.

        În multe biblioteci județene bibliotecarul - metodist nu are sarcini clare, concrete, iar colectivul, uneori și managerul bibliotecii nu au o vedere de ansamblu asupra elementelor componente ale activității metodice, fapt care duce la atribuirea de sarcini nespecifice pentru metodist, neglijându-se, în același timp, segmente importante ale acestei activități.

        De asemenea, există biblioteci județene care încă nu au postul de metodist ocupat, sau unde sunt angajați bibliotecari fără experiență, ce au nevoie de o pregătire prealabilă temeinică pentru a putea coordona eficient activitatea compartimentului și pentru a putea asigura aplicarea unitară a normelor biblioteconomice și a legislației în domeniu. În același timp, criteriile de evaluare care se regăsesc în legislație - H.G. 763/2010; Anexa 2, nu sunt măsurabile, în majoritatea lor și pot fi utilizate doar pe baza observației directe, pentru subalternii direcți.

Apariția acestui Ghid reprezintă crearea unei baze pentru profesia de metodist și activitatea bibliotecarilor din compartimentul de coordonare metodică,  precum și un pas înspre certificarea și existența, de sine stătătoare, a acestei profesii și a statutului bibliotecarului-metodist în biblioteca publică.

Grupul Impact

Afis invitaţie from Biblioteci Bihorene

Future Communities şi Grupul Impact în sprijinul bibliotecarilor !

Joi, 31 octombrie 2013, ora 12, la Biblioteca Naţională a României, în Cabinet  bibliologic II  , bibliotecarii Grupului Impact vă invită la prezentarea lucrării „Servicii pentru comunitate în bibliotecile publice din România”

În cadrul atelierului veţi face cunoştinţă cu autorii ei, modul în care au conceput această lucrare, cui îi foloseşte şi câteva suprize, sperăm noi, plăcute.

Nu uitaţi, la evenimentul Future Communities se va vorbi desp re serviciile moderne din bibliotecile publice româneşti, deci, va fi interesant ! Va asteptam!

Prima parte a lucrării prezintă câteva aspecte teoretice de care trebuie să ţinem cont atunci când dorim să creăm un serviciu  de bibliotecă.În bibliotecile publice româneşti nevoile comunităţii,  de cele mai multe ori se intuiesc şi se identifică de prea puţine ori prin metode specifice. De asemenea, adeseori, după implementare, nu se practică analiza impactului real al acelui serviciu, eficienţa lui. Consecinţele sunt deductibile: comunitatea nu simte că primeşte exact ceea ce are nevoie şi, prin urmare, nu percepe biblioteca publică ca pe o instituţie utilă şi necesară.

Partea a doua conţine modele de bune practici şi se bazează pe prelucrarea unor date solicitate pe parcursul anului 2012 tuturor bibliotecilor judeţene româneşti. Majoritatea au acceptat să ne livreze informaţiile solicitate, însă o mică parte a decis să nu o facă, deşi am insistat cu rugămintea de a ne răspunde. Aşa cum este normal, am respectat opţiunea tuturor şi am folosit doar ce am avut la dispoziţie. Cei care au colaborat, au făcut acest lucru, în primul rând, pentru propria promovare şi apoi pentru comunitatea bibliotecilor publice româneşti, iar pentru acest lucru le suntem recunoscători şi le mulţumim!

Exemplele de bune practici au fost selectate după modul relevant în care au fost prezentate în chestionarul completat de biblioteci sau pentru că s-au remarcat din multitudinea de servicii asemănătoare prin nişte particularităţi deosebite, care au făcut ca acele exemple să devină reprezentative sau original aplicate. În niciun caz selecţia nu s-a realizat favorizând vreo bibliotecă sau minimizând meritele alteia şi este bine să precizăm acest lucru foarte clar pentru a reduce probabilitatea apariţiei unor suspiciuni în acest sens. Considerăm că o astfel de abordare ar fi redus calitatea lucrării de faţă, deci am respins-o de la început.

Indexul, existent la final, cuprinde toate bibliotecile care ne-au oferit informaţii indiferent dacă au fost selectate ca exemple de bună practică sau nu. De asemenea, toţi cei interesaţi pot obţine informaţii de contact în cazul în care doresc să realizeze un schimb de experienţă cu bibliotecile pe care le-am amintite în această lucrare.

Bibliotecile creează în permanenţă servicii noi pentru public, renunţă la altele, prin urmare, trebuie să acceptăm ideea că, din momentul primirii datelor din teritoriu şi până la prelucrarea lor finală sub această formă, au mai avut loc modificări, însă cele cuprinse în paginile următoare sunt suficiente pentru a pune în valoare eforturile bibliotecarilor pentru comunităţile lor.

  Grupul Impact

Conferinta Smart Libraries- cum putem schimba lumea

În perioada 10-12 octombrie 2013 a avut loc la Sibiu la Biblioteca Astra conferința anuală a ANBPR SMART Libraries -Biblioteci istețe care doresc să cucerească comunitățile.O sa prezint doar câteva fragmente și câteva idei care pot folosi și altora . 

•   Roberto Corsini – lector finlandez  .

•   Re-branding cultural în bibliotecile publice sibiene – Florinela Anca Vasilescu, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu

•   Biblioteca Judeţeană „I.S. Bădescu” Sălaj – FANCY LIBRARY!

•   Daniel Nazare – directorul Bibliotecii Judeţene ”George Bariţiu” Braşov - Grupul IMPACT – produse noi pentru biblioteci isteţe

        Ce au reușit să transmită aceste prezentări.

•        Anca Vasilescu a vorbit despre brandig, crearea unei marci de bibliotecă, în aspecte  teoretice, și în încercarea de a exersa reformularea gândirii despre biblioteci și serviciile lor.În cadrul atelierului s-a incercat aplicarea noțiunilor teoretice.

Anca ne sfătuia, și aici îi dau dreptate, să abandonăm modestia caracteristică nouă ca bibliotecari , să ne redefinim într-un univers colorat al viselor și pasiunilor noastre, și să transmutăm în activitățile noastre profesionale  toate acestea. A experimentat această teorie și puteți vedea unul dintre rezultatele de marcă înregistrată  aici: Biblioteca Marpod , pentru  că desigur are mai multe reușite...

Din punctul meu de vedere cel mai greu este să  ne definim pe noi înșine.
Dacă acest demers a reușit, munca susținută aduce succesul .

• Florica Pop, directoarea BJ Sălaj a ajuns la momentul în care activitatea culturală intensă desfășurată în cursul ultimilor ani are rezultate -  atrage atenția publicului și  se transformă  în bani și susținere pentru bibliotecă.

Reușita a venit după multă muncă , prezența continuă în mijlocul comunității, scrierea de proiecte aproape continuă, implicarea permanentă a autorităților locale .

Teatrul educă spiritul.Proiect finanțat de Primăria și Consiliul Local Zalău. Scopul declarat al acestui proiect fiind promovarea Festivalului Zilele Romane și prezentarea unor spectacole de teatru cu această ocazie.


MICII MEȘTEȘUGARI.De la tradițional la contemporan. Proiect finanțat de Primăria și Consiliul Local Zalău. Scopul acestul proiect este educarea copiilor în spiritul respectului și dragostei pentru tradiții și   participarea la ateliere de creație, sub îndrumarea artiștilor populari locali. Lucrările realizate au fost  expuse în cadrul Zilelor Zalăului 2013.  Proiectul este derulat de Asociația " PRIETENII BIBLIOTECII" în parteneriat cu Biblioteca Județeană.Mai multe puteți vedea pe http://www.bjs.ro

• Roberto Corsini mi-a atras atenția în timpul celei de a doua intervenții, în care a abordat tema schimbării și a acceptării ideilor noi . Bibliotecar în Finlanda , spunea că schimbările în sistem nu vin foarte repede. Birocrația și sistemul administrativ își pun amprenta și pe activitatea din biblioteci.Mii de idei bune nu ajung să vadă lumina zilei . Chiar o idee inovatoare acceptată își pierde viața în timpul implementării ajungând să nu mai intereseze nici măcar pe cei care au fost promotori.

Probabil , gândesc eu , schimbările vizibile se vor vedea după una sau două generații.

• Daniel Nazare a făcut o prezentare a Grupului Impact și a materialelor de specialitate pe care le-am creat împeună.
• Grupul Impact , din care fac și eu parte ,este constituit din bibliotecari voluntari care colaborează pentru crearea de materiale profesionale (broșuri, ghiduri, proceduri, etc.) destinate uzului bibliotecarilor publici, promovează servicii moderne pe baza nevoilor comunitatilor, ajuta bibliotecile in relationarea cu administratia publica sau alti parteneri . 
• http://impactgrup.blogspot.ro/ 

Concluzii -
 Noi, oamenii din biblioteci , putem schimba lumea visând frumos , muncind foarte mult, colaborând în ciuda tuturor piedicilor, având așteptări foarte mici dar păstrând speranța vie!

A consemnat, Delia Pantea

Intalnirea din septembrie a Grupului Impact

Ultima intalnire a Grupului Impact a avut loc la Predeal in weekendul-14-16 septembrie 2013.  A fost o intalnire in care s-au finalizat doua dintre materialele la care s-a lucrat anul acesta. Aceste doua materiale vor fi prezentate in urmatoarele doua conferinte profesionale.

S-au discutat si modalitatile de functionare ale grupului dupa incehierea proiectului Biblionet, oportunitatea schimbării umbrelei sub care activeaza , cu cea a ANBPR.

O prezentare actualizata a grupului o puteti parcurge mai jos.

Grupul Impact este constituit din bibliotecari voluntari care concep produse (brosuri, ghiduri, proceduri, etc.) destinate uzului bibliotecarilor publici, promoveaza servicii moderne pe baza nevoilor comunitatilor, ajuta bibliotecile in relationarea cu administratia publica sau alti parteneri, militeaza pentru  imbunatatirea legislatiei de functionare a bibliotecilor publice

Obiectivele Grupului Impact

1.       Planifica in termeni strategici sustenabilitatea activitatilor si metodelor de lucru create si utilizate in cadrul programului  Biblionet.

2.       Identifica modele alternative (servicii, metode de lucru, etc.), le promoveaza și disemineaza într-un format  accesibil  bibliotecilor publice din România.

Activitati care pot duce la atingerea obiectivelor:

• Crearea unor produse noi
• Colectarea si diseminarea succeselor
• Proceduri pentru implementarea bunelor practici
• Atragerea surselor de finantare (scrierea si implementarea proiectelor)
• Promovarea activitatii Grupului Impact in fata bibliotecarilor
• Analiza nevoilor cetatenilor/comunitatii
• Analiza nevoilor administratiei/contextului general
• Promovarea bibliotecilor in fata administratiei si in comunitate
• Propuneri pentru crearea si imbunatatirea serviciilor
• Analiza nevoilor/instruire pentru bibliotecari
• Know how pentru promovarea bibliotecarilor
• Evaluarea periodica a activitatii si parteneriatelor
• Parteneriate pentru implementarea proiectelor/programelor

Servicii ale bibliotecilor publice pentru copii

                                                                         

În trecut a existat o practică comună de a ignora spaţiul dedicat pentru copii şi tineret în bibliotecile publice, de a acorda puţină atenţie dorinţelor copiilor. Pe măsură ce  bibliotecile publice au început să-şi  reevalueze priorităţile şi serviciile lor în secolul 21, tot mai multe tind să se adapteze nevoilor copiiilor, pentru a crea spaţii mai atrăgătoare, inovatoare şi chiar neconvenţionale. Această reevaluare a priorităţilor este susţinută de faptul că numeroşi copii sunt clienţi ai bibliotecii, pe care o vizitează frecvent, iar interesul lor este în creştere.  Astfel, din situaţiile statistice anuale întocmite de bibliotecile publice reiese că peste 18% din utilizatori au vârsta sub 14 ani.  În România, în cadrul unui sondaj CURS, efectuat în decembrie 2009-ianuarie 2010, a rezultat de asemenea interesul copiilor şi adolescenţilor faţă de biblioteca publică pe care o frecventează. De pildă, la întrebarea “Ce aţi schimba la biblioteca publică”?, 36% din respondenţi au răspuns “Sediu nou, modernizare”. Or, în ansamblul respondenţilor la chestionarele online generate pe computerele din reţeaua Biblionet, 37% din utilizatori aveau vârsta sub 14 ani. Aşadar, există o categorie de clienţi ai bibliotecii şi este evidentă o nevoie pe care bibliotecile publice trebuie să o ia în considerare. Odată câstigaţi de ideea folosirii bibliotecii publice, aceşti copii vor rămâne printre utilizatorii ei  pe măsura înaintării în vârstă.

Aceste argumente ne-au făcut să ne gândim la o prezentare a ofertei de servicii pentru copii a bibliotecilor publice din România, repertoriate după prezentările disponibile pe paginile de internet ale bibliotecilor judeţene, precum şi din informaţiile culese despre programele lor din mediul virtual – pagina biblionet.ro, conturile de facebook Biblionet, ANBPR, ale bibliotecilor publice. Desigur,

m-am ghidat şi după exemplele şi activităţile filialei braşovene special constituite pentru această categorie şi care poate fi un punct de pornire ce poate inspira şi alte instituţii să creeze servicii noi în sprijinul copiilor.

Grupul Impact intalnire de lucru- februarie 2013

O noua întalnire de lucru a Grupului Impact a avut loc in weekendul 8-11 februarie.
Tema discuțiilor pe parcursul celor 3 zile a fost Ghidul Metodistului  o lucrare care a stârnit mult interes si valuri în zona colegilor care se ocupă de activitatea metodică în  bibliotecile judțene.

In ianuarie a fost aplicat un chestionar care întreba posibilii beneficiari ai ghidului dacă este oportună apariția unei lucrări de acest gen. Toti cei care au răspuns, cam 50% din cei chestionați, au spus că este oportună elaborarea unei astfel de lucrări.

Spre deosebire de un manual de biblioteconomie care descrie în amănunt toate procedurile de lucru  într-o bibliotecă, intrând în amănunte tehnice care nu pot fi neglijate , dar care sunt subiectul cursurilor de biblioteconomie și de atestare în profesie , un ghid al metodistului  dorește să uniformizeze activitatea de teren a bibliotecarului care se ocupă de îndrumarea profesională a bibliotecarilor din bibliotecile publice și aici experiențele de la care pornim și realitățile imediate sunt foarte diferite și necesită clarificări .

Au avut loc discuții aprinse despre  adresabilitatea ghidului, despre structura lui , despre nivelul de abordare a temelor și în final despre conținut . Forma actuală în care este ghidul a fost discutată   în amănunt și urmează o nouă sesiune de lucru la ghid , de astă dată cu implicarea mai multor persoane interesate de subiect , fiecare va lucra  pe părțile pe care și le-a asumat și apoi vom avea o nouă discuție pe conținut la sfârșitul lui martie .

Într-un astfel de material  toți beneficiarii trebuie să găsească elemente cunoscute și elemente care să le fie de ajutor pentru a îmbunătăți activitatea profesională.

 membru Grup Impact, Delia Pantea

Grupul Impact-întâlnirea din octombrie

In zilele imediat următoare conferinței ANBPR de la Brăila, duminica , luni si marți , (21-23  octombrie )  a avut loc Intâlnirea  Grupului Impact.

Grupul Impact este format din coordonatori  județeni ai proiectului Biblionet, iar de o vreme au fost invitați sa se alăture grupului câțiva directori de biblioteci judetene care si-au arătat disponibilitatea.

Grupul  Impact, are ca lozincă – bibliotecari pentru bibliotecari-  și incearca sa gândească in termeni strategici sustenabilitatea proiectului Biblionet după plecarea finanțatorilor. Dorim  ca rezultatele muncii acestui grup să fie  disponibile tuturor bibliotecilor publice din România,  în speranța că se vor putea adapta la noile tendințe economice  astfel încât impactul negativ asupra funcționării acestor  instituții  să fie minim.  

 Întâlnirea din octombrie  s-a desfășurat ca a treia etapă a  instruirii „Dezvoltarea Bibliotecilor Publice din România”  susținută de David Streatfield, Consultantul Fundației Bill și Melinda Gates, și Marcel Chiranov,  Manager pentru Evaluarea Impactului  la IREX.

Obiectivele seminariilor  au fost:

1.    Utilizarea datelor referitoare la impact pentru îmbunătățirea serviciilor de bibliotecă sau pentru crearea unor servicii noi;

2.    Utilizarea datelor referitoare la impact pentru îmbunătățirea colaborării cu administrația publică;

3.    Explorarea modalităților de coordonare și colaborare a grupurilor de voluntari (similar Grupului Impact) la nivel local și național pentru a sprijini dezvoltarea bibliotecilor publice.

Întâlnirea a început cu un moment de sinteză a lucrurilor care se întamplă în bibliotecile publice  în legătură desigur cu programul Biblionet informare susținută de Marcel Chiranov. Poze-1-5