În
trecut a existat o practică comună de a ignora spaţiul dedicat pentru copii şi
tineret în bibliotecile publice, de a acorda puţină atenţie dorinţelor
copiilor. Pe măsură ce bibliotecile
publice au început să-şi reevalueze
priorităţile şi serviciile lor în secolul 21, tot mai multe tind să se adapteze
nevoilor copiiilor, pentru a crea spaţii mai atrăgătoare, inovatoare şi chiar
neconvenţionale. Această reevaluare a priorităţilor este susţinută de faptul că
numeroşi copii sunt clienţi ai bibliotecii, pe care o vizitează frecvent, iar
interesul lor este în creştere. Astfel,
din situaţiile statistice anuale întocmite de bibliotecile publice reiese că
peste 18% din utilizatori au vârsta sub 14 ani.
În România, în cadrul unui sondaj CURS, efectuat în decembrie
2009-ianuarie 2010, a rezultat de asemenea interesul copiilor şi adolescenţilor
faţă de biblioteca publică pe care o frecventează. De pildă, la întrebarea “Ce
aţi schimba la biblioteca publică”?, 36% din respondenţi au răspuns “Sediu nou,
modernizare”. Or, în ansamblul respondenţilor la chestionarele online generate
pe computerele din reţeaua Biblionet, 37% din utilizatori aveau vârsta sub 14
ani. Aşadar, există o categorie de clienţi ai bibliotecii şi este evidentă o
nevoie pe care bibliotecile publice trebuie să o ia în considerare. Odată
câstigaţi de ideea folosirii bibliotecii publice, aceşti copii vor rămâne
printre utilizatorii ei pe măsura
înaintării în vârstă.
Aceste
argumente ne-au făcut să ne gândim la o prezentare a ofertei de servicii pentru
copii a bibliotecilor publice din România, repertoriate după prezentările disponibile
pe paginile de internet ale bibliotecilor judeţene, precum şi din informaţiile
culese despre programele lor din mediul virtual – pagina biblionet.ro,
conturile de facebook Biblionet, ANBPR, ale bibliotecilor publice. Desigur,
m-am
ghidat şi după exemplele şi activităţile filialei braşovene special constituite
pentru această categorie şi care poate fi un punct de pornire ce poate inspira
şi alte instituţii să creeze servicii noi în sprijinul copiilor.
Se
cuvine aici să fac o diferenţă: în unanimitate bibliotecile publice au secţii
pentru copii – sală de lectură, secţie de împrumut, dar mai puţine au spaţii anume
amenajate de joc – jucăriotecă sau ludotecă, îmbinând serviciile pentru şcolari
cu cele pentru preşcolari. Printre acestea se numără bibliotecile judeţene din
Arad, Bihor, Botoşani, Brăila, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Maramureş,
Sălaj, Tulcea, Vrancea (miniludotecă). Desigur şi Biblioteca Judeţeană “George
Bariţiu” Braşov unde lucrez eu. Mai jos am sistematizat serviciile generale
oferite de Filiala nr. 6 pentru copii, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu”
Braşov pentru a da o idee de cât de variate pot fi acestea:
Tipul serviciului
|
Descriere activităţi
|
Utilizatori
lunar
|
Resurse alocate (nr. aproximativ de
cărţi, CD-uri, jucării etc)
|
Bibliotecă
|
cărţi
pentru preşcolari, bibliografie şcolară, dicţionare, enciclopedii, atlase,
reviste, înregistrari muzicale şi video - casete audio, video, CD, DVD
în regim de sală de lectură şi împrumut la domiciliu
bibliotecă digitală, bibliotecă
digitală internaţională a copiilor
|
1205
la nivelul
lunii mai 2011
|
49 746 volume
54 audiobook-uri
815 CD-uri
315 DVD-uri
1996 discuri
vinil
|
Spaţiu
alternativ de activităţi
(holul de primire de la intrare)
|
spaţiu pentru expoziţii şi desene, aniversări,
carnavaluri şi serbări şcolare, ateliere, concursuri, spectacole de teatru,
vernisaje, club origami şi de lego, filme, jocuri de strategie
|
-
|
Rafturi mobile
expoziţionale, panouri de plută, din zăpadă artificială, carton, piueneze
etc.
|
Jucărioteca
|
activităţi instructiv-educative şi distractiv- recreative - individuale şi de grup
|
992
la nivelul lunii
mai 2011
(aici sunt
incluşi utilizatorii jucăriotecii şi clubului de internet)
|
304 jucării
|
Club
de vacanţă
|
lecţii, lecturi de vacanţă, ateliere de
creativitate, jocuri, confecţionarea de felicitări de sezon, concursuri, selecţii
de audiţii muzicale, filme
|
-
|
Cărţi,
înregistrări audio, filme, hârtie de desenat, desene printate pentru colorat,
creioane colorate, carioci, materiale pentru ateliere de creativitate, lipici
etc.
|
Club de internet
|
activităţi legate de referate, jocuri,
informaţii utile şi recreative
|
180 sesiuni,
227 ore
mai 2011
|
7 computere
|
Blog
|
Posturi,
informaţii, comentarii
|
1452 vizualizări
mai 2011
|
|
Galerie foto
|
Realizarea
fotografiilor şi a albumelor
|
93 vizualizări
mai 2011
|
145 albume
foto create
|
Proiecte
|
Realizarea
activităţilor prevăzute, a produselor vizate, scanarea, descărcarea, crearea
de situri, prezentări, înregistrări etc
|
360 utilizatori
|
7 proiecte
vara 2010-vara 2011
|
Condiţiile
de spaţiu şi personal
În funcţie de fiecare instituţie, secţia sau filiala
pentru copii se situează în centru ori într-un cartier, deservind populaţia
acestuia. Credem că este necesar să se afle în centrul zonei, aproape de
magazine, şcoli, parcuri, locuri aglomerate şi căi de acces. În cazul
Braşovului, filiala se află în centrul oraşului, aproape de sediul central al
bibliotecii, într-o curte comună pe care o împarte cu Direcţia Generală de
Protecţia Copilului, având în vecinătate parc, şcoli, poştă, magazine, staţii
de transport în comun în apropiere, accesul fiind relativ uşor. Spaţiul
filialei se compartimentează în trei locuri, cu destinaţii diferite, în funcţie
de care se pot concepe diferite activităţi – 1. holul de primire, numit mai sus
în tabel spaţiul alternativ; 2. biblioteca; 3. jucărioteca.
Trebuie să subliniez că această compartimentare nu
înseamnă separarea activităţilor. Cele trei spaţii şi bibliotecarele care le
deservesc comunică între ele, activităţile migrează şi de multe ori se folosesc
pe rând resursele fiecărui spaţiu în cadrul aceleiaşi activităţi. Am făcut
departajarea pentru o mai bună înţelegere, din motive de analiză.
1. La intrare,
holul de primire este spaţios, modern, placat cu gresie, dotat cu
rafturi mobile, panouri de plută şi zăpadă artificială, plasmă, videoproiector,
DVD player. El oferă posibilitatea unor activităţi alternative bibliotecii şi
jucăriotecii: expoziţii, aniversări, ateliere, vizionări de filme etc., care
altfel s-ar organiza mai dificil, întrerupând sau blocând activitatea specifică
de bibliotecă ori jucărioteca. Spaţiul se poate amenaja felurit prin aşezarea
măsuţelor şi scăunelelor colorate, prin modularea şi împărţirea locurilor în
funcţie de nevoi. De asemenea, este uşor de curăţat şi nu există riscul pătării
ori deteriorării cărţilor în situaţia organizării unui atelier de pictură, de
exemplu.
Garderoba şi toaletele pentru copii completează spaţiile
anexe necesare pentru o bună desfăşurare a activităţii.
2. Biblioteca dispune şi de mese de studiu, aparate
pentru audierea CD-urilor, iar în prelungire se află depozitul de carte.
3. Jucărioteca este un spaţiu deschis, luminos,
prietenos, mochetat special pentru amortizarea şocurilor, dotat cu rampă,
mobilier special proiectat pentru copii şi jucării, computere şi birouri pentru
bibliotecarii supraveghetori.
Sigur, în funcţie de caz, fiecare bibliotecă are spaţiul
diferit, mai mare sau mai mic. Foarte probabil, multe biblioteci nu dispun de
asemenea spaţii. Sugerăm doar că se poate valorifica chiar un hol pentru
servicii variate ori se poate aşeza mobilier printre rafturile de bibliotecă,
unde să se facă diverse activităţi, în funcţie de cererile şi nevoile
observate.
Personalul este compus la Braşov din 5 persoane: 2
bibliotecare la jucăriotecă, 2 bibliotecare la bibliotecă şi un coordonator
responsabil de derularea activităţilor. Toate bibliotecarele se implică şi
colaborează în iniţierea şi organizarea activităţilor secţiei, indiferent că
lucrează la bibliotecă sau jucăriotecă. Am observat că asemeni nouă, şi alte
biblioteci judeţene dispun de personal numeros alocat acestor secţii – 4-5 persoane,
precum la Bihor sau Cluj. Am remarcat că la Arad acţiunile pentru copii sunt
organizate de serviciul de marketing, imagine şi animaţie culturală, în sala
Atelier din cadrul Secţiei de împrumut carte copii.
Colecţii
şi resurse
Biblioteca
De regulă, colecţiile acestor secţii special destinate
copiilor sunt structurate identic, de aceea cazul filialei braşovene este cu
titlul de exemplu. De regulă, bibliotecarii au socotit util să grupeze
publicaţiile nu numai pe domenii şi alfabetic în cadrul domeniului, dar şi pe
grupe de vârstă (cazul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea) şi pe
genul cărţilor, cum s-a procedat la Bbilioteca Judeţeană Bacău unde cărţile de
aventuri şi de science-fiction au un loc rezervat anume. Alegerea
bibliotecarilor s-a bazat pe nevoia şi preferinţa, atent observate, ale
copiilor de a citi mai ales aceste cărţi. De asemenea, am remarcat că în multe
locuri din ţară, bibliotecarii au făcut reale eforturi şi au creat resurse
electronice, oferind informaţii şi publicaţii pe suport electronic (Bihor,
Brăila, Constanţa, Galaţi, Vâlcea). În continuare rezumăm conţinutul
colecţiilor Filialei nr. 6 pentru copii şi adolescenţi de la Biblioteca
Judeţeană „George Bariţiu” Braşov:
Alături de cărţi
şi alte publicaţii, enumerate în tabel, filiala oferă şi Biblioteca digitală, accesibilă
din meniul blogului (http://copiibrasov.wordpress.com/),
care include cărţi de poveşti în format electronic, în limba engleză şi
germană, pe care biblioteca nu le are şi Biblioteca
digitală internaţională a copiilor. Bibliotecarii Secţiei de copii şi
tineret Braşov sunt voluntari ai ICDL – International Children’s Digital
Library. Sarcinile pe care şi le-au asumat sunt traducerea metadatelor,
prelucrarea cărţilor scanate pentru creşterea vizibilităţii, încărcarea de
cărţi pentru copii, în limba română. Deocamdată, doar primele două activităţi
au fost realizate, urmează se se aplice şi ultima.
Includem în cadrul serviciilor de bibliotecă şi alte
resurse, create ori colectate de bibliotecari şi accesibile din blogul filialei
Pagina
părinţilor, accesibilă din meniul blogului, cuprinde materiale educaţionale pentru
părinţi şi liste de site-uri, cu rost de îndrumare. Desigur, lista este
deschisă completărilor făcute din iniţiativa bibliotecarilor, cu tot ce
consideră că este necesar şi se cere de către părinţi.
Resurse, accesibile din
meniul blogului, oferă informaţii şi resurse pentru copii, familie şi şcoală,
colectate şi create de bibliotecari – a) tehnici de muncă intelectuală – fişa
de lectură, cerinţele unui rezumat, prezentarea unei cărţi, mnemotehnici; b)
pachete educationale – Micul explorator, Tehnici de muncă intelectuală; raftul
de referinţă – dicţionare, enciclopedii online, cântece, ghicitori, poezii,
poveşti, desene, jocuri.
Spaţiul
alternativ
Spaţiul generos al holului,în cazul Braşovului, rafturile
mobile, panourile oferă loc pentru expoziţii, aniversări, diferite evenimente
enumerate deja mai sus. Detalii mai jos la jucăriotecă
Jucărioteca
La început, în 2000 a funcţionat o jucăriotecă
particulară în cadrul filialei bibliotecii braşovene pentru copii şi tineret. E
vorba de jucărioteca Pummi a fundaţiei Oasis, care împrumuta jucării acasă din
jucăriile aduse din străinătate. Voluntarii fundaţiei lucrau într-un program
redus, cu copiii beneficiari şi la computere. Bibliotecarele ajutau pe
voluntari în activitatea lor. În 2004 s-a deschis jucărioteca la iniţiativa
directoarei de atunci a bibliotecii, care s-a inspirat din modelul bibliotecilor
europene vizitate. Sigur că este nevoie de o analiză a nevoilor comunităţii
pentru a crea o jucăriotecă, bibliotecarii trebuie să fie atenţi la structura
demografică a localităţii, la instituţiile educaţionale – grădiniţe şi şcoli,
să observe necesitatea părinţilor de a avea un asemenea spaţiu de joacă. Numai
în condiţiile în care o asemenea ofertă este binevenită, se poate gândi
organizarea unui spaţiu de joacă. Se poate începe cu paşi mici. În judeţul
Braşov, la Victoria, bibliotecara a observat că mamele îşi doreau un asemenea
loc şi a avut iniţiativa de a colecta jucării de la familie şi prieteni, pe
care le-a pus la dispoziţia publicului într-un spaţiu aparte în bibliotecă. Un
exemplu de bune practici în privinţa creării de noi servicii pentru copii, mai
precis jucărioteci ori ludoteci, la nivelul de biblioteci comunale, au oferit
bibliotecarele din judeţul Iaşi, comunele Popricani, Strunga şi Moşca (vezi http://www.biblionet.ro/upload/documents/librarie/3867/pdf/26280/Print%20produse%20ANBPR%20oct%202011.pdf)
Jucărioteca filialei braşovene este un serviciu
permanent, care se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 0-10 ani
(jucării) şi elevilor între 8-16 ani (internet), părinţilor, bunicilor,
membrilor familiei. Oferă o gamă variată de servicii: activităţi
instructiv-educative, distractiv-recreative, individuale şi de grup, club de
vacanţă, club de internet, atelier de origami, aniversări ale zilelor de
naştere, club de lego, filme pentru copii, jocuri de strategie, cursuri –
Cântecul popular şi costumul tradiţional, Engleză pentru începători, Cursuri de
iniţiere în utilizarea calculatorului
Este un spaţiu special amenajat – mobilier colorat şi
vesel, rampă, tobogan fix, cărţi de colorat, jucării, maşinuţe, tricicletă,
jocuri (puzzle, monopoly, rummy, popice, jocuri de strategie etc.), bancuri de
lucru pentru mecanic auto, cort, căsuţă, toalete de jucărie pentru fetiţe, PC-uri.
Bibliotecarele au sarcini diverse – pregătirea
activităţilor, joaca şi supravegherea jocului copiilor, evidenţa
utilizatorilor, îndrumarea celor ce folosesc computerele. Minim 1 persoană este
necesară pentru supraveghere. În cazul bibliotecilor mici, comunale, unde
lucrează un singur bibliotecar, este profitabilă colaborarea cu educatori,
profesori, voluntari pentru a suplini absenţa personalului specializat. Cât
priveşte nevoia de pregătire specială pentru un serviciu de bibliotecă pentru
copii, o condiţie obligatorie este să îţi placă copiii, să fii spontan, să ai
pătrundere psihologică şi să fii şi un pic actor. Bibliotecarele filialei
braşovenei au fost instruite de cadre didactice specializate în psihologia
copilului. O asemenea instruire este necesară, chiar dacă nu este vorba de o
pregătire de specialitate, recunoscută în învăţământul superior. Ghidul IFLA pentru
servicii de bibliotecă destinate copiilor enumeră abilităţile cerute
personalului, precum şi stăpânirea de cunoştinţe în psihologia şi dezvoltarea
copilului, literatura pentru copii, susţinerea şi promovarea lecturii, animaţie
culturală. Vezi http://www.ifla.org/files/libraries-for-children-and-ya/publications/guidelines-for-childrens-libraries-services-en.pdf
Riscurile sunt prezente: în cazul copiilor sunt posibile
răniri, zgârieturi, căderi, loviri, înghiţirea jucăriilor. De aceea se
recomandă atenţie din partea bibliotecarilor şi a părinţilor. În filiala din
Braşov, însoţirea copiilor de către un părinte sau membru al familiei este
obligatorie. În cazul bibliotecarilor, problemele care se ridică sunt stricarea
jucăriilor, repararea lor, iar când nu se mai pot repara, casarea lor.
Înlocuirea jucăriilor este mai dificilă şi costă. Există o sumă anuală alocată
pentru cumpărarea jucăriilor. Psihic, munca este foarte solicitantă, gălăgia
greu suportabilă, ritmul infernal.
Jucărioteca atrage primii clienţi, iar după vârsta de 7
ani, copiii beneficiari ai jucăriotecii devin utilizatori ai bibliotecii. De
fapt, ei sunt şi înainte utilizatori ai bibliotecii, părinţii putând împrumuta
gratuit cărţi pentru copii şi pe numele copiilor.
Succesul jucăriotecii a fost şi este în continuare
imediat – copiii plâng la plecare, îşi doresc să se întoarcă, revin împreună cu
prietenii; părinţii ajung să îşi cunoască mai bine copilul, comunică mai bine,
se joacă împreună, au un timp şi spaţiu al lor; copiii din familii divorţate se
întâlnesc cu părintele lor aici. Jucărioteca este un spaţiu unde familiile se
întâlnesc şi interacţionează, oferind astfel suport psihic membrilor
comunităţii.
Activităţi
– detalii şi exemple
Activităţi instructiv-educative
Lectura
Indiferent de cum se numeşte această activitate (Ora poveştilor, Dimineaţa de poveste, Maratonul poveştilor etc.), bibliotecile
publice includ obligatoriu lectura colectivă în oferta lor. Aceasta este o
activitate permanentă, pentru preşcolari şi elevii de nivel primar, în general.
Într-o zi anume stabilită în timpul săptămânii, se organizează întâlnirea
dintre povestitori şi public. Bibliotecarele aleg lecturile, le propun
copiilor, care aleg, după care le citesc ori citesc copiii, se comentează, se
desenează personajele. Copiii ajung să îşi cultive abilitatea şi gustul
cititului, îşi dezvoltă vocabularul, capacitatea de a povesti şi comunica.
Activitatea este asemeni unui club de lectură, cu un pronunţat rost didactic.
Perioada optimă de lansare este începutul anului şcolar, iar în perioada
vacanţelor, se poate ataşa programului de activităţi de vacanţă. Se desfăşoară
în bibliotecă, la mesele de studiu aranjate printre rafturi, dar grupurile de
preşcolari pot să se aşeze şi în jucăriotecă ori în hol unde li se va citi povestea.
Desigur, grupuri noi de preşcolari veniţi cu educatoarele lor pot deveni
clienţi ai secţiei şi pot încheia parteneriate cu biblioteca. Credem că o
perioada de 6 luni până la 1 an este necesară pentru promovare şi o bună
desfăşurare. Un loc aparte merită emisiunea Minute
de poveste realizată de Biblioteca Judeţeană Sălaj în parteneriat cu o
televiziune locală în fiecare seară, oferind 30 de minute de lectură a
poveştilor şi contribuind la educaţie prin mesajele morale, o corectă folosire
a limbii române. Emisiunea are impact, atrăgând mulţi copii către carte, motiv
pentru care recomandăm colaborările de acest tip, biblioteca asociindu-şi
sprijinul televiziunii.
La Arad există şi o activitate specială, intitulată Prietena mea, cartea, care se adresează copiilor
instituţionalizaţi, foarte probabil incluzând tehnici de biblioterapie în cazul
acestor copii.
Recent, schimbările legii învăţământului au
inclus ora de lectură săptămânală şi ortografierea după dictare la toate
nivelele învăţământului preuniversitar. Este o excelentă oportunitate pentru
bibliotecile publice să se adreseze şcolilor şi cadrelor didactice şi să
propună colaborări în activităţi de lectură, în acest context, la începutul
acestui an şcolar. Cititul trebuie conceput ca un joc, să se proiecteze ca o
întrecere, concurs de dicţie, comunicare şi retorică, ştiut fiind că elevii
sunt atraşi de spiritul competiţional şi motivaţi de recompense. Trebuie evitat
ca lectura să fie percepută ca o obligaţie. În acest caz ideea unor dramatizări
ale acţiunii şi personajelor poveştilor, cărţilor, pieselor ori folosirea
noilor tehnologii pentru rezumarea în scris sau prezentarea audio a lecturilor
sunt stimulative şi binevenite. De altfel, exemplul de la Dâmboviţa, unde
bibliotecara a cooptat un actor de la teatrul de copii, împreună organizând
spectacole la grădiniţe pornind de la poveşti şi stimulând pe copii să
interpreteze, este mai mult decât ilustrativ. El poate fi folosit drept model
pentru asemenea activităţi. Semnalăm că la Bacău se organizează anual Salonul
de carte pentru copii, eveniment care adună resursele actuale ale genului
destinat acestei categorii şi contribuie la informarea celor interesaţi. Bibliotecarii
din secţiile care lucrează cu copii trebuie să se implice în susţinerea
programelor de încurajare a cititului. Aceasta trebuie să fie o prioritate în
activitatea lor.
Alte mijloace de
stimulare a cititului pentru elevii de nivel gimnazial sunt cercurile de
creaţie, concursuri literare cu premii (Maramureş, Neamţ, Sălaj, Tulcea), competiţii
de scenarii (Bistriţa Năsăud), cenaclurile literare (Cluj, Constanţa, Prahova),
ultimele organizate şi moderate de scriitori. Acestea se adresează unui public
obişnuit cu lectura, urmărind în fapt să cultive talentele precoce ale
tinerilor. Printre recompensele practicate de biblioteci faţă de cititorii
fideli se numără premierea la concursurile de citit de tipul Maratonul
lecturii, Cel mai fidel cititor ori Cel mai talentat povestitor (Oneşti,
Bistriţa Năsăud, Maramureş,Tulcea). Premiile pot fi simbolice, cărţi ori
insigne, ţinând cont că la această vârstă nu valoarea lor materială contează,
ci recunoaşterea eforturilor proprii şi vizibilitatea dobândită datorită
competiţiei. Uneori, bibliotecarii au publicat creaţiile în reviste sau volume
aparte ale copiilor.
Ajutor
la lecţii este o activitate permanentă,
constând în asistenţa acordată elevilor care apelează la resursele bibliotecii
şi bibliotecarului, pentru referate speciale. Acest serviciu al bibliotecii
este bine să fie cunoscut de la începutul anului şcolar, dar şi în vacanţe se
poate acorda asistenţa pentru efectuarea sarcinilor. Trebuie insistat pe
învăţarea găsirii resurselor – cărţi şi date online -, pe folosirea selectivă a
informaţiilor, evaluarea lor, formarea spiritului critic şi de discernământ
pentru a evita riscul plagierii. În acest sens, clubul de internet oferă un bun
ajutor, deoarece bibliotecarele sunt instruite să selecteze informaţia corectă
şi verificată. Va fi considerat un succes atunci când utilizatorii reuşesc să
aibă deprinderi de muncă intelectuală independentă şi vor avea performanţe
şcolare. Toate acestea sunt făcute la Braşov de bibliotecare, cu o frecvenţă
săptămânală. Nevoile nu sunt zilnice, ci periodice, în funcţie de repartizarea
sarcinilor şcolare. Nu există un program anume, dar bibliotecarele au observat
că se cer anumite teme şi au întocmit bibliografii tematice. Desigur, există
pachetul educaţional Tehnici de muncă intelectuală. Cunosc exemple de
prezentări cum se întocmeşte o lucrare ştiinţifică, cu etapa de documentare,
realizată de bibliotecara de la Biblioteca Universităţii Dunărea de Jos din
Galaţi, în colaborare cu o şcoală. Bibliotecile publice pot face asemenea
îndrumare în colaborare cu profesorii.
After
School există la Braşov într-o formulă restrânsă deocamdată – se oferă copiilor
dintr-o comună din judeţul Braşov, care se află sub supravegherea şi
coordonarea voluntarilor unei asociaţii non guvernamentale, Edu for all.
Săptămânal, ei vin la bibliotecă unde sunt programaţi miercuri şi vineri, când li
se pune la dispoziţie spaţiul de primire al holului, unde se amenajează măsuţe
şi scaune. Fac teme, voluntarii le oferă ajutor la lecţii şi o masă, iar după
încheierea exerciţiilor, se joacă în jucăriotecă. Iniţial, bibliotecarele au
pregătit materiale şi activităţi pentru ei – lecturi recomandate, selecţii de
muzică. Ulterior, la dorinţa voluntarilor, s-a renunţat încât biblioteca pune
la dispoziţie doar spaţiul. Există, aşadar, riscul ca activităţile propuse de
bibliotecă să fie respinse de voluntari şi biblioteca să fie percepută şi
folosită doar ca spaţiu, nu ca resursă informaţională şi educaţională. La
Biblioteca Judeţeană „Bod Péter” Covasna se oferă ocazional supravegherea
copiilor mici timp de 1-2 ore în timpul programului. De asemenea, la Biblioteca
Judeţeană Sălaj există program de after school ce se bucură de foarte mare
succes.
Cursuri s-au făcut
ocazional, la Braşov, pentru copii, dar şi pentru adulţi (mame), mai ales în
timpul verii - Cântecul popular şi costumul tradiţional, Engleză pentru
începători, Cursuri de iniţiere în utilizarea calculatorului, Academia
mămicilor. Oferta se lansează înaintea vacanţei de vară, în perioada
pregătitoare înscrierilor la grădiniţa – pentru mame – pentru a forma ulterior
un grup de cursanţi. Să se aibă în vedere nevoia reală a utilizatorilor –
dorinţa de iniţiere şi perfecţionare, necesitatea mamelor de a ştii cum să îşi
pregătească copiii pentru a accepta mai uşor integrarea în colectiv în primul
an de grădiniţă, etc. Riscul poate fi să existe aşteptări foarte mari din
partea cursanţilor, să se dorească eliberarea de diplome certificate şi
recunoscute. De aceea, trebuie insistat asupra nivelului de informare şi
iniţiere şi asupra rostului de deprindere a unor abilităţi de bază şi de
consolidare practică a cunoştinţelor.
În cazul filialei braşovene pentru copii şi tineret,
întotdeauna decizia unui curs a fost luată pornind de la dorinţa şi cererile
exprese ale publicului. Observând reacţiile, bibliotecarele au conceput o
ofertă de curs. Desigur, şi-au dorit să atragă şi colaborarea unor specialişti,
psihologi pentru Academia mămicilor. Nu a fost posibil şi de aceea s-au mărginit
la un schimb de experienţă între mame şi informaţiile pregătite de
bibliotecare. Totuşi, trebuie să încercăm să atragem astfel de colaborări
voluntare.
Alte cursuri organizate de bibliotecile publice din
România şi destinate copiilor sunt cursurile de navigare în siguranţă pe
internet (Iaşi), ecologie, educaţie pentru sănătate (Iaşi, Mediaş – în ambele
localităţi se remarcă activităţi de informare despre pericolul cancerului la
sân şi de col uterin), de bune maniere, chiar cursuri adresate copiilor cu
nevoi speciale, precum cele oferite şi organizate de Cluj. Amintim aici un
minicurs de agricultură ecologică şi prepararea hranei tradiţionale, desfăşurat
la biblioteca publică din comuna Moieciu, judeţul Braşov, cu sprijinul
inginerului zootehnist detaşat în primăria din localitate şi cu colaborarea
şcolii. În mod deosebit remarcăm cursurile de limbi străine de la Dolj sau de
la Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Filiala Marin Preda. Chiar şi atelierele
culinare practice sunt de fapt t cursuri de învăţare şi preparare a reţetelor,
aplicate cu succes în judeţele Galaţi şi Braşov.
Se cuvine să menţionez o poveste de succes, în cazul
cursurilor desfăşurate de bibliotecarii braşoveni. În 2010, bibliotecara
Adriana Mihai, îndrăgostită de muzica populară şi care a activat într-o
formaţie de gen ani de zile, s-a oferit să pregătească elevi atraşi de muzica
populară. A întrebat pe o învăţătoare
dacă sunt elevi amatori, a venit o fetiţă înzestrată, talentată şi muncitoare,
de 9 ani (clasa a III-a), pe care a pregătit-o odată pe săptămână pe parcursul
verii. A testat-o, i-a format vocea, apoi a învăţat-o cântece de pe un CD, pe
care le exersau. În paralel, i-a explicat semnificaţia costumului şi a
învăţat-o cum să îl poarte. Bianca Iorga provine dintr-o familie dezbinată, cu
o situaţie materială dificilă, aflată numai în întreţinerea mamei. Pregătirea
oferită de bibliotecară i-a creat şansa de a participa la o selecţie pentru
emisiunea Caruselul vieţii de la televiziunea locală Mix TV, unde fetiţa a fost
propusă de învăţătoare pentru talentul ei muzical şi la desen. Bianca s-a
calificat şi a obţinut premiul I, constând în 5 milioane de lei şi o trusă de
desenat. De asemenea, multe biblioteci locale desfăşoară activităţi de
instruire a copiilor şi tinerilor în dansuri şi cântece tradiţionale, conducând
ansambluri corale şi de dans, ce participă la competiţii locale şi naţionale,
contribuind la formarea talentelor ce pot continua o activitate de succes în
viitor. În felul acesta, bibliotecarii locali contribuie la menţinerea
tradiţiilor şi la conservarea memoriei locale.
Cursurile se pot gândi să fie permanente. Vezi detalii la
proiecte
Iniţiere
în lumea bibliotecilor
O menţiune specială merită activitatea de instruire a
utilizatorilor copii în munca de bibliotecă (Bacău, Braşov, Tulcea) ce se poate
înscrie în cadrul cursurilor. Intitulată Ora
de biblioteconomie sau O zi
bibliotecar, aceasta propune sub formă de joc ghidajul şi introducerea
micilor şi viitorilor cititori în tainele muncii de bibliotecă şi informarea
asupra lumii cărţilor. Cunoaşterea şi respectarea regulilor bibliotecii, de
restituire la termen a cărţilor împrumutate şi de întreţinere în bune condiţii
a volumelor, sunt recompensate şi recunoscute la bibliotecile judeţene din
Hunedoara şi Maramureş prin distincţia Cel mai bun cititor, mijloc de
fidelizare a publicului. Prezentarea bibliotecii, a secţiei pentru copii şi a
serviciilor ei se poate face şi în grădiniţe, şcoli unde bibliotecarul se
deplasează şi promovează colecţiile şi resursele bibliotecii în rândurile
personalului didactic şi elevilor. Contactul cu instituţiile educaţionale şi cu
tutorii legali ai copiilor trebuie păstrat şi întreţinut permanent.
Asistenţa
psihologică
Am remarcat în mod excepţional oferta unor biblioteci
judeţene (Constanţa, Dolj) de asistenţă psihologică acordată copiilor şi
adolescenţilor. La Constanţa, pe pagina de internet, secţiunea dedicată micilor
cititori, există o rubrică De vorbă cu
psihologul care pune la dispoziţie o adresă de contact în caz de nevoie şi
sfaturi pentru diferite situaţii. Personalul din bibliotecă colaborează cu un
psiholog, aşa cum se procedează şi la Craiova, unde un specialist în psihologie
de la Direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului desfăşoară întâlniri
şi sesiuni de consiliere pentru adolescenţi. Este adevărat că în acest material
ne ocupăm cu precădere de serviciile pentru copii, însă am considerat necesar
să fac trimitere şi la serviciile pentru adolescenţi, faţă de care se manifestă
interes şi la Dâmboviţa (prin Centrul Europe direct) şi la Gorj, unde
biblioteca a organizat întâlniri cu tinerii şi discuţii despre ce fel de
bibliotecă publică îşi doresc. Recent, în urma dotării bibliotecilor publice cu
internet şi demersurilor legate de situaţia copiilor cu părinţii plecaţi la
muncă în străinătate (proiectul Te iubeşte mama), tot mai multe biblioteci
oferă posibilitatea comunicării online a copiilor cu părinţii. Nu este
obligatoriu să faceţi un asemenea serviciu, dar dacă sesizaţi nevoia lui şi
aveţi ocazia să colaboraţi cu specialişti (asistenţi sociali, psihologi,
pedagogi din cadrul primăriilor, şcolilor), puteţi iniţia un parteneriat util
mai ales copiilor.
Activităţi recreativ-distractive
Cercul
de origami are loc într-o zi fixă, prin contribuţia unui voluntar (Braşov, Sălaj),
care în unele cazuri asigură materialele. În funcţie de nevoi şi de dorinţa
publicului, spaţiul este flexibil: copiii preferă să facă origami în
jucăriotecă, tinerii şi adulţii doresc în bibliotecă. Iniţial, la Braşov,
cercul origami a fost pilot în 2009, a avut loc la sediul central al
bibliotecii pe perioada verii, cu materiale reciclabile şi cu mulţi
participanţi activi. Când s-a mutat toamna la filială şi a început să activeze
pe tot parcursul anului, a avut un număr mai redus de amatori. Dar odată cu
crearea blogului în 2010, s-a făcut promovare cercului de origami şi acesta a
câştigat noi membri. Acum sunt amatori de diverse vârste – copii, adolescenţi,
adulţi. A avut ca efect fidelizarea vechilor cititori, atragera unora noi şi
mai ales cunoaşterea filialei de un public mai numeros. La Sălaj, atelierul de
origami se desfăşoară graţie contribuţiei unei voluntare, prietenă a
bibliotecii. Dificultatea menţinerii cercului braşovean de origami constă în
resursele limitate de timp ale voluntarului. Recomandăm ca bibliotecarele să
înveţe tehnica origami şi să facă această activitate cu materiale ieftine,
gratuite, reciclabile, susţinând educaţia ecologică.
Aniversări
– La Braşov, În fiecare zi de marţi, începând de la orele 12,00, holul este
pus la dispoziţia copiilor aniversaţi, care îşi fac o programare şi sărbătoresc
ziua de naştere în cadrul bibliotecii. Petrecerile se anunţă şi se planifică
din timp, conform calendarului, în colaborare cu bibliotecarele. Se poate
începe cu cititorii fideli ai bibliotecii, care sunt anunţaţi de această
posibilitate. Este foarte probabil ca printre invitaţi să se afle persoane care
se vor înscrie din acel moment. Sandwichurile şi sucurile aduse de părinţii
copilului sunt puse pe măsuţe în hol, joaca are loc la jucăriotecă. Nu se
intersectează spaţiile cu rafturile de cărţi, se evită mizeria şi dezordinea.
Împreună cu micii invitaţi, bibliotecarele pregătesc surprize sărbătoriţilor –
de exemplu felicitări – şi supraveghează buna desfăşurare a acţiunii.
Clubul
de lego se desfăşoară săptămânal la Braşov, în fiecare zi de miercuri, în holul
primitor de la intrare, unde se amenajează. Un părinte a pus la dispoziţie
jocul de lego, proprietate personală, iar participanţii sunt invitaţi
deopotrivă de bibliotecare dintre utilizatori bibliotecii şi de către
proprietarul jocului din familia, rudele şi prietenii săi. Este foarte
stimulativ, dezvoltă spiritul de observaţie, de asociere, într-o atmosferă de
veselie şi joc. Este binevenită colaborarea cu un particular, care s-a gândit
să apeleze la secţia de copii şi care în felul acesta pune la dispoziţia
bibliotecii jocuri scumpe. Riscul este pierderea pieselor şi chiar distrugerea
lor. Tacit, proprietarul şi-a asumat riscul acesta. Este ideal să fie lansat în
cursul anului, iar în vacanţe să fie ataşat activităţilor clubului de vacanţă.
Un exemplu arată legătura dintre activităţi: două eleve, vechi utilizatori ai
bibliotecii pentru copii din Braşov, au venit într-o zi să facă o lucrare – au
consultat cărţile şi internetul, apoi s-au ataşat clubului de lego, după care
au realizat propriul atelier de creativitate, creând materiale de mulţumire
pentru bibliotecare.
Jocurile
de strategie se desfăşoară în cazul filialei braşovene pentru copii în
fiecare zi de vineri, în hol, unde se aranjează spaţiul. Un întreprinzător
particular a donat bibliotecii 8 jocuri, de diferite tipuri şi adolescenţii
sunt invitaţi de bibliotecare să participe. Iniţiativa a venit din partea unei
ceainării care are relaţii cu vânzătorii de jocuri, organizează activităţi şi
campionate de jocuri strategice şi era interesată să atragă noi categorii de
public. Au gândit nişte sesiuni de prezentare, la care să participe profesori.
Urmau să fie prezentate avantajele jocurilor de strategie pentru dezvoltarea
gândirii elevilor şi se urmărea şi oportunitatea de vindere. Întâlnirile
planificate au eşuat, profesorii nu au participat şi atunci au ales să doneze
jocurlei şi vor ajuta cu asistenţă atunci când biblioteca are nevoie. Totuşi,
impactul jocurilor în rândul tinerilor este mare, am sesizat că adolescenţii
preferă să meargă în localuri ieftine, unde li se permite chiar să aducă ei
jocul de şah. În funcţie de cerere, biblioteca poate încerca să ofere spaţiu,
jocuri, oportunitatea de întâlnire şi socializare pentru tineri.
Ateliere
de creativitate
Atelierul de desen sau cercul de pictură este o
activitate periodică oferită de unele biblioteci publice (Cluj, Sălaj, Sibiu,
Tulcea, Vrancea) şi organizată într-un spaţiu anume amenajat, coordonat de
bibliotecari sau de profesori voluntari. Legat de domeniul artelor,
oportunitatea unui curs de fotografie, conceput şi aplicat de Biblioteca
Judeţeană Vrancea, a stimulat instruirea şi afirmarea membrilor acestui cerc în
cadrul comunităţii. Ateliere de creativitate se desfăşoară în multe biblioteci
locale, fiind animate de bibliotecari talentaţi şi dedicaţi meseriei. La
biblioteca din comuna Cristian, judeţul Braşov, un atelier de acest gen
instruieşte deopotrivă elevi şi membrii familiilor lor în confecţionarea
decoraţiunilor de sărbători, lucru manual, pictura icoanelor pe sticlă, crearea
de diverse obiecte decorative şi utilă, cusături şi goblen.
Seara
filmului pentru copii are loc la Braşov în fiecare zi de joi, de la orele
17,00, în holul generos de la intrare. Bibliotecarele selectează şi proiectează
un film dintre DVD-urile din colecţia bibliotecii. Nu ştim dacă există o
perioadă optimă pentru lansare, socotesc că este binevenit oricând, mai ales că
în perioada vacanţei se poate include în progamul de vacanţă.
Clubul
de internet este un serviciu permanent, acum tot mai răspândit graţie
programului Biblionet, în biblioteci, alături de rafturile cu cărţi. La Braşov
dispune de un spaţiu special rezervat în jucăriotecă, la birourile cu
computere. Se poate oferi loc şi în bibliotecă, unde este mai multă linişte.
Bibliotecarele noastre au observat că este nevoie de un spaţiu special. Dar
există riscuri dacă ar fi un loc special – dificultatea de a supraveghea, lipsa
de interacţiune cu biblioteca şi cei din jur, conflicte între internauţi şi
cititori. Clubul de internet constă în activităţi legate de referate, jocuri,
informaţii utile şi recreative. Este nevoie de o pregătire specială a
bibliotecarului – afişarea regulilor de navigare, liste de situri şi bloguri educaţionale, recreative,
informare, asistenţă şi consultanţă de specialitate şi tehnică, supraveghere.
Riscul major constă în răspândirea viruşilor. S-au organizat şi se organizează
cursuri de iniţiere în folosirea calculatorului şi navigarea pe internet, unde
cursanţii ajung să cunoască situl bibliotecii, blogul secţiei, galeria foto,
alte resurse. Succesul clubului se măsoară în faptul că există utilizatori care
vin numai pentru serviciul de internet. Ca resurse de personal, este nevoie de
minim o persoană pentru supraveghere.
Clubul
de vacanţă este un serviciu periodic, organizat în vacanţele
şcolare, de-a lungul întregului an. La Braşov, se organizează în holul de
primire şi la jucăriotecă. Uneori, se foloseşte şi spaţiul de lectură al
bibliotecii. Se remarcă prin urmare folosirea alternativă, uneori concomitentă
a spaţiilor secţiei pentru activităţile acestui club. Este necesară pregătirea
specială din partea bibliotecarului, care face propuneri de activităţi –
lecţii, lecturi de vacanţă, ateliere de creativitate, jocuri, confecţionarea de
felicitări de sezon, concursuri, serbări, selecţii de audiţii muzicale,
alegerea şi proiectarea de filme. Există însă libertatea de alegere a
utilizatorilor. Întregul personal participă la pregătiri, dar pentru buna
desfăşurare a clubului de vacanţă şi supraveghere este necesară minim o
persoană. La aceste activităţi, vin copii dintre utilizatorii deja înscrişi şi
clienţi noi, atraşi de propuneri, care se înscriu la bibliotecă. Copiii vin
individual, în grupuri, însoţiţi de membrii familiei. Succesul se măsoară
atunci când copiii se reîntorc şi îşi aduc prietenii cu ei. Clubul a fost
promovat prin anunţarea verbală a utilizatorilor, presă scrisă, internet pe
portaluri de informaţii de divertisment, blog. În plus, copiii se anunţă între
ei. În cazul bibliotecilor de mici dimensiuni, comunale, poate că este
profitabilă anunţarea comunităţii prin apelul la cadrele didactice din
localitate, la asociaţii şi fundaţii de caritate care se ocupă de copii, la
biserică şi preoţi.
După încheierea activităţilor specifice ale clublului de
vacanţă, se poate oferi posibilitatea navigării pe internet, jocului în
jucăriotecă, lecturi etc.
Blogul a fost creat de bibliotecari, cu scopul promovării
activităţilor filialei braşovene de copii şi tineret, altfel decât pe căile
tradiţionale. Astfel, au fost posibile informarea în timp real depre
evenimentele care urmează şi relatarea despre cele care s-au desfăşurat. A
ajuns unul dintre instrumentele de informare pentru utilizatorii serviciilor
filialei (are ataşat un calendar de activităţi) şi a devenit interfaţa vizibilă
online a secţiei. Blogul oferă acces la alte resurse – bibliotecă digitală,
concursuri, pagina părinţilor, resurse pentru copii, familie şi şcoală, galerie
foto, proiecte. Tot mai multe biblioteci judeţene şi locale au creat blogul
propriu, unde se postează multe informaţii destinate copiilor.
Galeria foto cuprinde fotografiile de la activităţile desfăşurate,
organizate de bibliotecă sau desfăşurate în colaborare la Braşov, în
numeroasele parteneriat încheiate cu grădiniţe, şcoli, licee, instituţii
culturale. Pozele sunt făcute şi încărcate de bibliotecarele secţiei. Clienţii
serviciilor filialei obişnuiesc să consulte galeria foto de unde descarcă
imaginile, le salvează pe alte situri, cadrele didactice menţionează adresa
drept dovadă în portofoliile lor etc. Una dintre cele mai bune soluţii de a
promova activităţile făcute cu copii este crearea de albume pe contul de
facebook al bibliotecii, cum este cazul activei biblioteci din Avrig şi a altor
biblioteci mici şi mijlocii.
Proiecte
Aici, în meniul blogului filialei braşovene pentru copii,
se afişează informaţii despre activităţile în parteneriat desfăşurate de
bibliotecare cu diferite asociaţii şi organizaţii non guvernamentale, biblioteci
din ţară şi străinătate, pe anumite evenimente, activităţi şi proiecte.
Recomandăm cu căldură proiectul “Let’s dream togheter“, în parteneriat cu biblioteca “Dr Djordje Natosevic” Indjija –
Serbia, în cadrul programului Sister Libraries for Children’s
& Young Adult’s Reading, ale cărui produse finale puteţi să le vizualizaţi. Este
vorba de un filmuleţ de prezentare al fiecărei biblioteci prin ochii celor mai
tineri cititori ai lor, copiii români şi sârbi, care în felul acesta îşi
transmit un mesaj prin intermediul bibliotecii. Al doilea produs este o carte a
prieteniei, pe care participanţii români şi sârbi au creat-o într-un atelier şi
în care îşi prezintă comunitatea. Cărţile au fost trimise prin poştă, scanate
şi descărcate şi pe internet.
Recent, s-a încheiat proiectul DIGIFOLIO (martie-iunie
2011), finanţat de IREX, prin Concursul de participare comunitară, care a
constat într-un curs pilot de deprindere a abilităţilor pentru a face
portofolii şcolare electronice. Beneficiari au fost elevii din cursul primar si
gimnazial – clasa a II-a B, clasa a VI-a B din Şcoala Generală nr. 6 Braşov.
Din toamnă, vom permanetiza această activitate, pe baza suportului de curs şi
tutorialelor, prin care vom pregăti cadrele didactice în primul rând, dar şi
elevii, să dobândească abilitatea creării portofoliilor electronice şi
utilizării mijloacelor gratuite Web 2.0 în folosul şcolii. Activitatea se poate
încadra la cursuri, furnizând resurse şi un nou pachet educaţional.
Detalii la http://digifolio.weebly.com
Tot în 2011, filiala braşoveană a câştigat un proiect la
Concursul de participare comunitară cu Grădiniţa de vară, în colaborare cu
asociaţia Edu for all. Aceasta se adresează copiilor cu vârste între 3-6 ani şi
a avut loc între 20 iunie şi 12 august, aşadar aproape imediat după terminarea
anului şcolar şi până în pragul concediului părinţilor. S-au format 8 serii de
copii, fiecare serie înscrisă pentru una dintre cele 8 săptămâni în care copiii
au fost instruiţi timp de 5 zile, de luni până vineri, în orarul 9,00-12,00.
Fiecare zi a fost dedicată unei activităţi educaţionale specifice – lumea
animalelor, educaţie pentru sănătate, rutieră, ecologică, lumea dinozaurilor,
insectelor şi astrelor. Activităţile au fost făcute de bibliotecari şi membrii
asociaţiei deopotrivă, împreună cu colaboratori, de pildă reprezentanţi ai
poliţiei rutiere. După încheierea proiectului, urmează să fie permanetizate
activităţile de acest gen şi să avem în fiecare an Grădiniţa de vară, care se
poate încadra la clubul de vacanţă.
Se poate porni cu paşi mici întrucât asemenea activităţi
nu sunt dificil de organizat. Exemplul grădiniţei de vară este concludent – la
început copiii se joacă, interacţionează cu bibliotecara, se cunosc între ei.
Prima zi este dedicată descoperirii lumii animalelor. Au fost selectate cărţi
despre animale, copiii au aflat despre animalele domestice şi sălbatice. Au
învăţat cuvinte noi şi apoi au fost invitaţi să coloreze desene care se pot
găsi şi pe internet şi se imprimă, să le decupeze, să le lipească. Au învăţat
doua dansuri – dansul răţuştei şi dansul pinguinului. Au ascultat povestea
Motanul încălţat ori altă poveste cu animale, citită de bibliotecari, de actori
de pe un disc, pe un DVD sau de pe internet.
A doua zi au învăţat deprinderile elementare de igienă – spălarea
mâinilor, pe faţă, pe dinţi – urmărind planşele, decupând şi lipind desene cu
săpunele, şamponele, periuţe de dinţi, ascultând Povestea păpuşii triste. De
asemenea, au aflat cum să mănânce sănătos şi să se dezvolte armonios,
bibliotecarii putând pleda pentru mişcare şi nu să petreacă ore întregi în faţa
computerului. A treia zi a fost dedicată insectelor şi bibliotecarele au
pregătit informaţii despre gărgăriţă, furnică, greier, libelulă, albină,
păianjen (unde trăiesc, cu ce se hrănesc, dacă sunt folositoare sau nu),
poveşti, poezii, legende, ghicitori, cântecele. Joi, poliţia rutieră a venit la
bibliotecă să îi înveţe pe cei mici regulile de circulaţie corectă. Poliţia
rutieră dispune de materiale potrivite pentru aşa ceva – prezentări, planşe,
jocuri. Ultima zi a aparţinut educaţiei ecologice şi copiii au fost invitaţi să
confecţioneze un semn de carte, lipind frunze pe carton. Este un exemplu de
activităţi educaţionale şi recreative care se pot face pe baza cărţilor şi
internetului.
Consideraţii privind succesiunea sau concomitenţa unor
servicii
Esenţial este să existe, alături de cărţi, şi un spaţiu
de joacă, atunci când se simte nevoia organizării lui. De regulă, bibliotecile
au iniţiat activităţi de citit poveşti şi acesta trebuie să fie prim pas prin
care atragem utilizatori. Fiind incluse în programul Biblionet, multe
biblioteci oferă acces gratuit la internet, deci bibliotecarii pot porni să
acorde ajutor la lecţii, să facă instruiri, să găsească resurse pentru
activităţi de creativitate apelând la sursele disponibile pe internet. Lecturile, efectuarea temelor de vacanţă,
activităţi de joacă şi de instruire pe internet, ateliere de creativitate pot
fi incluse în programul de vacanţă. Treptat, dacă bibliotecarii vor observa că
există cerere, pot învăţa pe micuţi să creeze şi să gestioneze blogul lor, să
îi instruiască cum să realizeze fotografii. Aniversările, jocurile, serile de
filme sunt activităţi care pot fi propuse mai târziu, după părerea noastră. De
asemenea, la iniţiativa bibliotecarului sau în colaborare cu şcoala ori cu
voluntari, trupele de teatru de amatori sunt foarte oportune.
Nu este obligatoriu să aveţi toate aceste servicii, mai
ales că desfăşurarea lor simultană solicită resurse de timp, spaţiu, personal.
De aceea, cel mai simplu este să porniţi cu activităţi pe baza resurselor pe
care deja le aveţi la dispoziţie. Un club de lectură, un club al poveştilor
este primul pas şi de regulă majoritatea bibliotecilor organizează acest gen de
activitatea. Ajutorul la lecţii, îndrumarea în găsirea informaţiilor şi
folosirea lor cu responsabilitate, întocmirea bibliografiilor sunt activităţi
intrinseci, pe care bibliotecarii le fac de regulă şi trebuie să premeargă
cursurilor. În ce priveşte cursurile,
dacă există internet şi computere, vă puteţi orienta spre instruirea în
folosirea noii tehnologii şi proiecţii de filme, deoarece mulţi bibliotecari
dispun de echipamente. Treptat, puteţi începe să constituiţi blogul şi galeria
foto, daca veti considera necesar, în funcţie de nevoi. Puteţi îmbina
activităţile şi suporturile diferite ale resurselor. La Făgăraş, copiii folosesc
internetul în vacanţă cu condiţia, plăcută, zicem noi, de a citi o carte pe
săptămână pe care o rezumă şi informaţia o postează pe blogul bibliotecii. A avut rezultate, bibliotecarele îi ajută pe
copii, corectează prezentările, le arată cum să încarce, copiii au reacţionat
şi blogul s-a înviorat. Dintre activităţile recreative, după parerea mea, cel
mai uşor de început este cu origami si ateliere de desenat şi pictat.
Activităţile informative, instructive şi recreative de peste an le puteţi oferi
şi în clubul de vacanţă, îmbinaţi utilul cu plăcutul. Pe ultimul loc eu aşez
cluburile diferite de jocuri, pentru că presupun alte echipamente şi sunt
costisitoare, deşi se pot gândi formule în care jucătorii să aducă
jocurile în bibliotecă.
Ruxandra Nazare – Grup Impact
Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov
0729 101 779
