lecturi de weekend 201

 Satul bihorean, Ion , Editura Mediamira, Cluj Napoca 2002.

Lecturi de weekend 200

Bruno Ștefan - Mediul penitenciar românesc. Cultura și civilizație carcerală, Editura Institutul European, 2006

 

 Cartea analizează lumea închisorilor românești din mai multe perspective.

 În primul rând din  perspectivă culturală - prezintă simbolurile (limbajul, argoul, folclorul), ritualurile (de inițiere, de adaptare, de rebeliune), eroii și valorile dominante în lumea deținuților și a angajaților.

 În al doilea rând din  perspectivă comparată, arătând nivelul României în ierarhia statelor  europene în ceea ce privește indicatorii civilizației carcerale: populația (numărul de deținuți, repartiția pe sexe, pe infracțiuni, pe durata pedepselor, evadările, sinuciderile și decesele, personalul), penitenciarele (gradul de ocupare, suprafața locuibilă, dotările, spațiul administrativ, sancțiunile și pedepsele) și serviciile (hrană, asistență medicală, educația, muncă, timpul liber). 

În al treilea rând din  perspectiva istorică, prezentând evoluția închisorilor de la începuturile cunoscute și până în prezent, pentru a contura câteva soluții de modernizare a lor.

Ziua a cincea - scoala altfel

 Astăzi, 25 octombrie 2024, copiii cu vârsta între 3 - 5 ani de la Grădinițele nr. 28  și 56 însoțiți de educatoarele Loredana Bondar, Larisa Feher, Anamaria Haita, Anca Pop, Loredana Săbăduș și Lenke Vincze  au făcut o vizită la bibliotecă. 

La Secția de copii  au ascultat povestea scrisă de Ann-Katrin Heger, intitulată "Cel mai curajos arici"și au răsfoit cărțile  din rafturi.

La Secția de Stiință am aflat de ce Elmer  este diferit de ceilalți elefanți , cum se simt persoanele diferite și cum ne purtăm cu ele.

Apoi am trecut la ghicitori  despre animale  iar  copii au povestit despre animalele lor de companie, căței , iepuri , pisici, despre cele din curțile lor sau ale bunicilor,  melci și arici.

În plimbarea prin bibliotecă am intrat la o secție de colecții speciale unde copiii au aflat că biblioteca are cărți în toate limbile cunoscute începând  cu latina și slavona; despre cum îmbătrânesc cărțile  și cum trebuie să umblăm cu ele ca să nu le stricăm sau să nu ne îmbolnăvim.

Acum așteptăm ca micii cititori să devină mari exploratori !

Ziua a patra- Școala altfel

Ziua a patra a săptămânii a adus în Biblioteca Județeană pe elevii clasei a II-a de la Școala Gimnazială „Aurel Pop” Oșorhei, însoțiți de doamna învățătoare Gabriela Huț.
Aflați pentru prima dată într-o bibliotecă mare copiii au profitat la maxim de timp. La secția de copii au răsfoit cărți, au aflat regulile de înscriere și de comportare într-o bibliotecă.
La secția de științe s-au distrat cu ghicitori despre animale și am folosit prilejul să discutăm diferite roluri ale acestora pe lângă casă sau despre continentele pe care trăiesc acestea.

În timpul petrecut la Secția pentru copii și tineret, elevii clasei a VI-a B de la Școala Gimnazială „D. Cantemir”, împreună cu diriginta lor, prof. Ioana Codrean , au avut prilejul de a descoperi tărâmul fermecat al cărților .
Au poposit și la Secția Medicină unde au preferat prezentarea despre ”Limbaj, scriere și carte” .
De la comunicarea orală, atât de subiectivă prin eforturile de fixare a mesajelor pe diferite suporturi, de la ziduri de peșteră , papirus , hârtie s-a ajuns la comunicarea prin intermediul ecranelor ....
Au întrebat și au aflat cum găsește un bibliotecar atât de repede o carte, le-am povestit despre codul de aranjare a cărților, pentru că biblioteca este un tărâm fermecat, aranjat cu grijă, pentru ca orice carte să fie regăsită.

Gradinari din alparea- ziua a treia

Copiii din grupa „Fluturașilor” de la G.P.N. Alparea s-au trezit de dimineață și au pornit spre Oradea pentru o vizită la bibliotecă . Emoționați și plini de energie , copiii ne-au povestit despre biblioteca lor de la grădiniță, despre ce le place să asculte (pentru că sunt prea mici ca să știe să citească), și am discutat despre animalele domestice , dar și despre cele pe care le-au văzut la grădina zoologică .

La Secția pentru copii, au fost fascinați de povestea „Elmer și Curcubeul” , după care și-au tras sufletul la Mediatecă .

Îi așteptăm cu drag și altă dată, împreună cu prof. Anca Șando

A consemnat, Lilia Blaga.

Alparea e un sat din comuna Oșorhei . Prezența la Biblioteca Județeană arată interesul profesorilor pentru cartea tipărită 

Asteptam cu interes noua bibliotecă publică din Oșorhei, construită cu fonduri PNRR.

 

Ziua a treia- săptămăna altfel

Biblioteca Județeană a găzduit astăzi copiii clasei I A de la Școala Gimnazială „O. Goga” din Oradea. Deși unii dintre ei nu erau la prima vizită la noi, le-am explicat cum pot deveni cititori fideli ai bibliotecii . Au vizitat Secția pentru copii și tineret, Mediateca și Secția Medicină-Științe .

Am povestit puțin pentru a descoperi care sunt preferințele lor. Unii adoră poveștile , iar alții sunt pasionați de plante și animale . Am vizionat o prezentare despre animale : mai exact, am răspuns la niște ghicitori sub formă de poezioare . Copiii s-au distrat , au răsfoit câteva cărți și au învățat că fiecare carte are locul ei într-o bibliotecă , iar cel mai important lucru este să citim și să avem grijă de cărți .

Copiii au fost însoțiți de prof. Cătălin Laslău și doamna consilier școlar Nadia Poleac .

 

Explorând SoBrief

La recomandarea  ultimului număr  BiblioFeed , am intrat să explorez site-ul SoBrief care pune la dispoziție peste 70.000 de cărți de non-ficțiune , prezentate pe scurt, atât în varianta text /gratuit care poate fi citit sau descărcat în pdf cât și audio (contracost).

Intri pe site, cauti cartea care apare cu rezumatul ei și cu date despre autor . 

Am încercat cu Medium medical care semnalează opiniile publice diferite referitoare la  abordarea tratamentului și descrierii maladiilor cronice,  contestată de unii și aplaudată de alții.

Am citit un rezumat al unei carti de Eckhart Tolle. 

Există 2 titluri de Biblioterapie, cărți de copywriting, bussines , psihologie, 22 de cărți despre inteligenta artificială, 18 cărți care au în titlu cuvântul Bibliotecă .... si altele multe până la 70000☺☺☺

La căutarea roman/novel  răspunsul conține cărți care te învață să scrii un roman .

Am găsit cartea  Baiatul care a fost crescut ca un caine si alte povesti din jurnalul unui psihiatru de copii, carte despre care  o prietenă spunea că ar trebui introdusă in toate școlile medicale și în biblioteca oricărui psihiatru pentru copii.

 La categoria de Cărti de autoajutorare am găsit recomandată cartea Alchimistul de Paolo Coelho roman de fictiune. Am găsit și Arta sublimă a nepăsării,de Mark Manson, Cele patru legăminte  /The Four Agreements de Don Miguel Ruiz, cărți care le avem și pe rafturile bibliotecii și pe care le-am citit și doream să le văd repovestite, chiar și așa în engleză.

De exemplu, Alchimistul scoate în evidență 9 teme ale poveștii-
1. Urmează-ți povestea personală, o cale de autocunoaștere
2. Ascultă-ți inima și învață limbajul lumii.
3.Fii atent la prevestiri și semne pe parcursul călătoriei.
4. Depășește frica și obstacolele din drum.
5. Iubirea ca forță transformatoare în realizarea destinului.
6 Unitatea lucrurilor, înțelegerea sufletului universului.
7.Perseverență și credință în fața piedicilor.
8. Înțelepciunea simplității și trăirea prezentului.
9.Alchimistul din interior, transformarea obișnuitului în extraordinar.

Scoala altfel ziua a doua

Azi, 22 octombrie, copiii de la Școala Gimnazială „Iosif Vulcan” din Holod au ales să viziteze Biblioteca Județeană în cadrul programului „Școala Altfel”. Aflându-se la vârsta curiozității , le-am pregătit o prezentare despre biodiversitate . Biodiversitatea cuprinde toate formele de viață, de la gene până la ecosisteme, indiferent de nivelul lor de organizare biologică.

Tema prezentării de astăzi a fost „Plante originare din America sau marele schimb columbian” .

Am vizionat împreună materiale despre plante și curiozități din lumea vie . Am discutat, comentat și completat noile informații. Orice lucru nou învățat este binevenit în efortul de a susține un mod de viață echilibrat și sănătos , bazat pe respectul față de mediul înconjurător . Încercăm să îi motivăm pe copii să își petreacă timpul în bibliotecă și să își îmbogățească cunoștințele și imaginația prin lectură .

Copiii au fost însoțiți de doamnele profesoare Andreea Ban și Luminița Plev 

a consemnat Lilia Blaga

Ce am aflat din discutiile cu copii? 

Ca ce mai bună legumă e supa de pui.

Ca zacusca chiar daca e facută din legume nu mai e preferată de nimeni!

Că dormitul poate fi un hobby!

 

Lecturi de weekend 199

 Doctorul și sufletul Victor E. Frank

AN APARITIE 2019
AUTOR Viktor E. Frankl
EDITURA Editura Meteor Publishing

• Descriere
• Caracteristici
• Opinii
• Alerta de pret

Descriere

Doctorul si sufletul  de Viktor E. Frankl

Considerata una dintre cele mai remarcabile contributii la gandirea psihologica din ultimii 50 de ani, Doctorul si sufletul supune marele feonomen al vietii la o noua evaluare. In aceasta lucrare clasica, renumitul psihiatru vienez Viktor E. Frankl, fondatorul scolii de logoterapie, scoate in evidenta faptul ca libertatea de vointa a omului si asumarea responsabilitatii constituie adevarata baza a actiunii umane indiferent de circumstantele in care ne-am afla. Credinta neconditionata in sensul neconditionat al existentei este mesajul autorului catre cititor, concluzioneaza American Journal of Psychotherapy.

Un alt mesaj, mai mult o pledoarie, este demitologizarea psihoterapiei si reumanizarea medicinii, care ar fi posbile daca, sustine Frankl, "psihoterapia, pentru a face fata multidimensionalitatii sarcinilor ei, s-ar intoarce la medicina generala, din care a emigrat odata cu Freud".

Valoarea si semnificatia conceptelor fundamentale prezentate in Doctorul si sufletul sunt dublate de puternicile convingeri personale si numeroasele sfaturi practice si studii de caz, ca si de experienta sa clinica de neurolg si psihiatru. Dar si de experienta personala din lagarele de concentrare naziste in care a fost deportat. Frankl a luat cu el in lagar manuscrisul acestei carti, dar i-a fost confiscat. L-a refacut din memorie la Auschwitz pe bucatele de hartie furate de un camarad din birourile lagarului. L-a publicat dupa eliberare, sub titlul Doctorul si sufletul, afirmand ca isi datoreaza supravietuirea atat ideilor care stau la baza carti, cat si determinarii de a reface manuscrisul confiscat.

Multi considera ca Doctorul si sufletul completeaza si elucideaza unele dintre ideile prezentate in lucrarea Omul in cautarea sensului vietii (publicata de Editura Meteor Press), cea care l-a facut celebru si pe care revista Time a inclus-o intre cele mai influente zece carti ale Americii.

De ce sa-l citim pe Viktor Frankl? De ce sunt cartile lui considerate lecturi obligatorii? Raspunsul il gasim poate in replica cu care isi sintetiza opera: "Sensul vietii mele este acela de a-i ajuta pe altii sa si-l gaseasca pe al lor."




Valoarea si semnificatia conceptelor fundamentale prezentate in Doctorul si sufletul sunt dublate de puternicile convingeri personale si numeroasele sfaturi practice si studii de caz, ca si de experienta sa clinica de neurolg si psihiatru. Dar si de experienta personala din lagarele de concentrare naziste in care a fost deportat. Frankl a luat cu el in lagar manuscrisul acestei carti, dar i-a fost confiscat. L-a refacut din memorie la Auschwitz pe bucatele de hartie furate de un camarad din birourile lagarului. L-a publicat dupa eliberare, sub titlul Doctorul si sufletul, afirmand ca isi datoreaza supravietuirea atat ideilor care stau la baza carti, cat si determinarii de a reface manuscrisul confiscat.
Multi considera ca Doctorul si sufletul completeaza si elucideaza unele dintre ideile prezentate in lucrarea Omul in cautarea sensului vietii (publicata de Editura Meteor Press), cea care l-a facut celebru si pe care revista Time a inclus-o intre cele mai influente zece carti ale Americii.
De ce sa-l citim pe Viktor Frankl? De ce sunt cartile lui considerate lecturi obligatorii? Raspunsul il gasim poate in replica cu care isi sintetiza opera: "Sensul vietii mele este acela de a-i ajuta pe altii sa si-l gaseasca pe al lor."

Considerata una dintre cele mai remarcabile contributii la gandirea psihologica din ultimii 50 de ani, Doctorul si sufletul supune marele feonomen al vietii la o noua evaluare. In aceasta lucrare clasica, renumitul psihiatru vienez Viktor E. Frankl, fondatorul scolii de logoterapie, scoate in evidenta faptul ca libertatea de vointa a omului si asumarea responsabilitatii constituie adevarata baza a actiunii umane indiferent de circumstantele in care ne-am afla. Credinta neconditionata in sensul neconditionat al existentei este mesajul autorului catre cititor, concluzioneaza American Journal of Psychotherapy.

Un alt mesaj, mai mult o pledoarie, este demitologizarea psihoterapiei si reumanizarea medicinii, care ar fi posbile daca, sustine Frankl, "psihoterapia, pentru a face fata multidimensionalitatii sarcinilor ei, s-ar intoarce la medicina generala, din care a emigrat odata cu Freud".

Valoarea si semnificatia conceptelor fundamentale prezentate in Doctorul si sufletul sunt dublate de puternicile convingeri personale si numeroasele sfaturi practice si studii de caz, ca si de experienta sa clinica de neurolg si psihiatru. Dar si de experienta personala din lagarele de concentrare naziste in care a fost deportat. Frankl a luat cu el in lagar manuscrisul acestei carti, dar i-a fost confiscat. L-a refacut din memorie la Auschwitz pe bucatele de hartie furate de un camarad din birourile lagarului. L-a publicat dupa eliberare, sub titlul Doctorul si sufletul, afirmand ca isi datoreaza supravietuirea atat ideilor care stau la baza carti, cat si determinarii de a reface manuscrisul confiscat.

Multi considera ca Doctorul si sufletul completeaza si elucideaza unele dintre ideile prezentate in lucrarea Omul in cautarea sensului vietii (publicata de Editura Meteor Press), cea care l-a facut celebru si pe care revista Time a inclus-o intre cele mai influente zece carti ale Americii.

 

Săptămâna altfel - prima zi

 

Micii ambasadori de la Școala Gimnazială „Aurel Pop” din Oșorhei, însoțiți de doamnele prof. înv. primar Alina-Bianca Drugaci (clasa I A), Mihaela Cherman (clasa I D), Patricia Dume (clasa a IV-a) și prof. Ionela Statomir, ne-au vizitat și ne-au încântat cu nivelul lor de cunoștințe și de interes pentru  oferta variată de informații pe care o are biblioteca.

Albumele cu tematică, pietre prețioase, viața în sălbăticie, construcții, modă .. le-au atras atenția și au fost cheia unor discuții interesante. 

 

 

A doua șezătoare din octombrie

 

Ședința anuală a Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România.

 

În perioada 10-11 octombrie 2024, a fost organizată Ședința anuală a Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România. Întâlnirea profesională a avut loc la Biblioteca Orășenească “Máté Imre”, din Valea lui Mihai.

Organizatorii principali al evenimentului au fost: Szőcs Endre (președintele ABMR), Karsai Attila (primarul din Valea lui Mihai), Gheri Judit și Simon Andrea (bibliotecari la Biblioteca Orășenească “Máté Imre”)

Ședința anuală a fost prima oară organizată în Județul Bihor, cu o participare activă a bibliotecarilor din teritoriu, inclusiv din Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”. Delia Pantea coordonatorul metodologic, împreună cu bibliotecara Melinda Racsav au transmis mesajele de bun venit a doamnei directoare Ancuța Florina Șchiop și ideea întâlnirilor profesionale, organizate în viitorul apropiat la Oradea sau în bibliotecile din județul Bihor.

Prezentările tematice, profesionale au fost concrete, actuale și diversificate. Am putut să discutăm liber despre domeniile și ramurile biblioteconomiei. Bibliotecarii invitați din țară și din Ungaria au împărtășit experiențele, tendințele moderne pe care le practică în instituțiile de cultură în care lucrează. Subiectele discutate au reflectat că sunt necesare întâlnirile organizate ca să putem crea legături profesionale, ca să avem curajul să cerem sfaturi, îndrumări metodoligice, și ca să practicăm tendințele moderne a meseriei.

Șezătoare în octombrie

 În data de 3 octombrie a avut loc la bibliotecă o nouă șezătoare.

S-au croit două ii, dintre care una va fi o cămașă tradițională de Bihor. Viorica Știube, meșter popular va supraveghea procesul de creație.

Sezonul de cusut ne aduce la fiecare întâlnire alte doamne interesate de a-și coase cu mâna lor câte o cămașă populară.

În 2 octombrie pe youtube, Alina Tomer a încărcat videoul făcut la prima șezătoare din sezon. IA și Psihologia este tema  și spune povestea Șezătorii din Bihor!

Vă invităm să-l vizionați!

 

 

Rețeaua Fetelor Neînfricate

Biblioteca ”Octavian Goga” din Aleșd s-a înscris în proiectul național,, Rețeaua Fetelor Neînfricate" propus de Fundația Progres Bistrița.

Obiectivul acestui proiect este de a crește capacitatea pre-adolescentelor și adolescentelor cu vârste între 10-16 ani, prin schimbarea atitudinii față de sine și față de comunitate, dobândirea de cunoștințe și competențe sociale în cadrul a 10 sesiuni locale de învățare reciprocă.  

În data de 24 septembrie 2024, la biblioteca a reluat Proiectul Rețeaua Fetelor Neînfricate, cu a treia sesiune care a avut ca temă, Comunicare,tipuri de comunicare.

Participantele, eleve în clasa a VI-a- Liceul Teoretic ,,Constantin Șerban" Aleșd, au aflat despre comunicarea asertivă - ce este ea, cum fac diferența dintre comunicarea pasivă și cea agresivă, cum să exprime ceea ce simt și gândesc în cadrul unei conversații elegante, fără a emite judecăți de valoare.

Au fost îndrumate in cadrul unui podcast realizat de D-na. Roxana Braga, consultant și instructor management organizațional și HR, în dialog cu Dr. Camelia Crișan, CEO Fundația Progress.

 IBLIOTEC


 AUTOMATIZATe , BIBLIOTECi DIGITALe, BIBLIOTECi VIRTUALe, BIBLIOTECi HIBRIDe. DELIMITaRI CONCEPTUALE 

 

 Unul dintre aceste concepte, cu o frecvență din ce în ce mai mare în limbajul de specialitate românesc, este acela de

 biblioteci digitale (en. digital library), care circulă în paralel cu corespondentul său intrat în limbă pe filieră franceză - biblioteca numerica (fr. bibliotheque numérique) și cu variantele bibliotecă virtuală și bibliotecă electronică. 

 

 Referirile la ea s-au fcut, îns, fr a se încerca o delimitare riguroas a sensurilor, unii autori vzând în biblioteca digital o bibliotec tradiional care furnizeaz accesul la informații și documente pe suport digital, iar alții utilizând acest termen pentru a denumi „biblioteca fără ziduri”, depozitul de informații și documente stocate exclusiv pe suport digital, accesibil prin intermediul rețelelor electronice.

 Această incertitudine terminologică nu este, însă, întâlnită numai în literatura biblioteconomică românească, unii autori străini, precum William Saffady, înțelegând prin bibliotec digital atât „o colecie de informaii procesabile de ctre calculator sau un depozit pentru aceste informaii” (1), cât i „o bibliotec care îi pstreaz întreaga colecie sau o parte substanial a ei într-o form procesabil de ctre calculator, ca o alternativ, ca un supliment sau un complement pentru materialele tradiionale imprimate i microfilmate care domin în prezent coleciile de bibliotec” (2).

 Dicionarul explicativ de biblioteconomie i tiina informrii ofer definiii diferite pentru biblioteca digital i biblioteca virtual. Biblioteca digital este considerat o „bibliotec care din punctul de vedere al coninutului este asemntoare bibliotecii cu publicaii pe hârtie, dar în care documentele au fost stocate în format digital putând fi accesate prin reea de la distan” (3), în vreme ce pentru biblioteca virtual sunt oferite trei accepiuni: „bibliotec care îi are resursele în documente existente în format electronic [...]”, „mediu coordonat de materiale multimedia în format digital, astfel structurat încât s permit accesul rapid al utilizatorilor la aceste materiale, i echipat cu instrumente de navigare în reeaua global” i „termen generic pentru desemnarea bibliotecii pe suport electronic” (4). 

La rândul su, Dicionarul online de biblioteconomie i tiina informrii definete biblioteca digital drept „o bibliotec în care o proporie semnificativ a resurselor este disponibil în format citibil de ctre main [...]” (5). Biblioteca virtual este considerat “o <bibliotec fr ziduri>, în care coleciile nu sunt accesibile pe hârtie, microformate sau în orice alt form tangibil, ci în
format digital. 

Asemenea biblioteci există pe o scară foarte mică, însă în multe biblioteci tradiționale cataloagele și indexurile sunt disponibile online, iar textul integral al anumitor publicaii periodice i lucrri de referine este, de asemenea, disponibil în format electronic. 

Anumite biblioteci se autointituleaz <virtuale> deoarece ofer servicii online” (6).

 În continuare, o precizare: „Termenul <bibliotec digital> este mult mai adecvat, deoarece termenul <virtual> (împrumutat din <realitate virtual>) sugereaz c experiena utilizrii unei asemenea biblioteci nu este acelai lucru cu aceea <real>, când, de fapt, experiena citirii sau vizualizrii unui document pe un ecran de calculator poate fi diferit din punct de vedere calitativ de citirea aceleiai publicaii în form tiprit, dar coninutul informaional este acelai, indiferent de format” (7).

 Pe aceeai linie se situeaz autorii unei comunicri tiinifice în care sunt prezentate aciunile i proiectele derulate de Biblioteca Public de Informare din Paris în vederea integrrii resurselor pe suport digital, când afirm c ar fi absurd s pretind c resursele electronice pe care biblioteca le pune la dispoziie o transform într-o bibliotec virtual, cel puin în sensul în care se vorbete, de obicei, de “realitate virtual”: “Preferm conceptului de bibliotec virtual, care se reclam prea exclusiv de la ideologia tehnologic, un program de bibliotec online i de ofert la distan care plaseaz utilizatorul i practicile sale în inima problematicii bibliotecii” (8). 

În ultimii ani, specialitii au contientizat necesitatea impunerii unor concepte care s diferenieze structurile „virtuale”, care pun la dispoziie exclusiv colecii de informaii pe suport digital, accesibile de la distan, de bibliotecile tradiionale care pun la dispoziie accesul la asemenea colecii, precum i la alte resurse i servicii care utilizeaz mediul digital. 

Astfel, Sutton opereaz necesare distincii între biblioteca automatizat, biblioteca hibrid i biblioteca digital (9). El consider c biblioteca automatizat este biblioteca în care poate fi întâlnit un amestec de resurse pe suport hârtie (documente tradiionale), resurse pe suport digital (ex. CD-ROM) i metainformaii care trimit la medii non-digitale (ex. informaiile bibliografice dintr-un catalog online). Într-o bibliotec hibrid, sursele primare tiprite coexist cu cele digitale, iar sursele digitale de metainformaii sunt folosite în paralel cu cele tiprite; acest tip de bibliotec permite accesul la distan la un subset al coleciei digitale a bibliotecii (ex. colecii digitizate) sau la resurse digitale externe (ex. surse de informare disponibile în Internet) (10)

. Biblioteca digital este definit drept “o entitate logic. Este biblioteca fr ziduri - biblioteca nu colecioneaz entiti tangibile, purttoare de informaii, dar furnizeaz în schimb un acces mediat, lipsit de constrângeri geografice, la informaii distribuite prezente în reea” (11). Conform acestei tipologii propuse de Sutton, prin bibliotec digital se înelege doar o structur nelocalizat fizic, care furnizeaz servicii specifice folosind tehnologiile informaiei i comunicrii i apelând în exclusivitate la informaiile disponibile în reea, 

în vreme ce bibliotecile tradiionale care integreaz utilizarea reelei i a surselor de informare disponibile în Internet în serviciile proprii se încadreaz, în funcie de nivelul la care se realizeaz aceast integrare, fie în categoria bibliotecilor automatizate, fie în cea a bibliotecilor hibride, structuri intermediare între biblioteca tradiional i cea digital.

 Aceast abordare difer în mod fundamental de viziunile „generoase”, dar mai puin riguroase tiinific, ale unor autori care consider c orice bibliotec tradiional din orice tip de organizaie care trece de la furnizarea de descrieri bibliografice la furnizarea online de coninut pentru utilizatorii si a început s-i construiasc o bibliotec digital (12); 

este, de altfel, tendina care poate fi sesizat i în literatura noastr de specialitate, unde abund exemplele de biblioteci care, chiar din momentul apariiei în bibliotec a primului calculator, afirm c au fcut un pas important ctre a deveni o bibliotec digital sau, de ce nu, una virtual, cu tot arsenalul gongoric care însoete, de cele mai multe ori, consideraiile de acest gen. Incursiunea prin hiul încercrilor de a defini concepte nou intrate în atenia specialitilor în biblioteconomie reprezint un demers arid, dar necesar, dac se dorete utilizarea adecvat i nu aproximativ a acestora

IA și psihologia la Oradea

Ședința anuală al Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România

 

Ședința anuală al Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România

10-11 octombrie 2024,  Valea lui Mihai 

 

10. octombrie, joi Centrul Cultural Gizella, Str. Republicii nr. 41 Valea lui Mihai 

Deschidere:

11.00 Karsai József Attila, primarul orașului

          Ancuța Florina Șchiop, directoarea Bibliotecii Județene ”Gheorghe Șincai” Bihor

          Szőcs Endre, președintele ABMR

11.30-12.00 Gerencsér Judit (director general adjunct Biblioteca Széchényi, Budapesta): Oportunități de colaborare între Asociația Bibliotecarilor Maghiari și bibliotecile maghiare din România.

12.00-12.30 Vántsa Judit (directoare Bibliotecii Municipală ”Wesselényi Miklós”, Târgu Secuiesc): Episoade din istoria bibliotecilor publice, perioada 1945-2023.

12.30-13.00 Pauză

13.00-13.30. Dunkler Réka (Școala Gimnazială „Bethlen Gábor” Odorheiu Secuiesc):

Colectare de date despre bibliotecile maghiare din România

13.30-13.45 Karácsonyi Zsolt: Colaborare între Fundația Școala și ABMR.

13.45-14.00 Szőcs Endre: Site-ul reînnoit a AMBR.

15.00 Masa de prânz

16.00 excursie de studiu la Carei și satul natal al poetului Ady Endre.

 

11. octombrie, vineri Biblioteca „Máté Imre” Str. Republicii nr. 29

10.00-12.30 Workshopuri

Juhász Zoltán, directorul Bibliotecii Județene Békés: Experiențe pozitive în turismul cultural.

Bednárik Prokec Zita, directoarea „Juhász Erzsébet” din Tapolya, Serbia: Gustul dulce al luptelor.

Illés Péter, directorul Bibliotecii Csemegi Károly, Csongrád, Ungaria: Csongrád, loc de întâlnire pentru bibliotecarii maghiari din Bazinul Carpatic.

12.30-14.00 Plimbare în oraș

14.00 Masa de prânz, închiderea întâlnirii.