28 aprilie 2016

Comemorare Viorel Horj la Dragănești


Articol in Crisana

S-au scurs aproape 12 ani de la plecarea poetului Viorel Horj, marele fiu spiritual al Comunei   Drăgăneşti Bihor 

 Luni,   25 aprilie 2016, într-o friguroasa zi de aprilie,  în unitatea de învăţământ care îi poartă numele,  in comuna Draganesti  a avut loc o slujba de pomenire în prezenta invitatilor:  primarul comunei Drăgăneşti, Ovidiu Banda, deputatul, Gheorghe Bogdan, directorul Bibliotecii Judeţene, Ligia Mirişan, directorul general al Băncii Izvoru Ştei, Miron Horgiu, președintele acociaţiei Avram Iancu Beiuş,Viorel Ianc, profesor Teodor Rif, prof. Anton Naghiu precum şi autorităţile Consiliului Local Draganeşti, directorul Şcolii din Drăgăneşti Ioana Gudiu. 






Poetul a lăsat în urmă o mare moştenire culturală: cărţi tipărite: Rememorări (1979), O mie de lucruri (1980), Muntele acvilelor (1992), Strigătul de sub rouă (2005),Vestitorul din amurg, asociaţii culturale, edituri, importante programe culturale în derulare. „

 Poetul a venit la Drăgăneşti parcă pentru a aminti de veşnicia de la sat, iar imaginea sa este la fel de vie ca atunci când trăia. Cărţile lui Viorel Horj şi despre Viorel Horj, bustul scriitorului care se află în curtea scolii, publicistul, dascălul, omul de origine rurală, astrul de la Şcoala Gimnazială „Viorel Horj”, dar şi scrierile, acţiunile culturale dedicate lui Viorel Horj de către discipoli, admiratori, prieteni, cititori, vorbesc despre valoarea marelui cărturar, despre urma adâncă lăsată de Viorel Horj în cultura românească şi în sufletele celor care l-au iubit.

Poetul avea o plăcere deosebită de a recita. Avea darul, avea talentul de a remarca şi prezenta tot ce e mai frumos în lumea satului.  

Viorel Horj a fost un om cât o minune, mândru că se trage dintr-o dinastie de ţărani iubitori ai locului şi pământului din care îşi agoniseau viaţa, un blazon pe care îl purta cu mândrie chiar în opera sa literară. Ultimul volum al scriitorului, intitulat “Imposibilul zbor de la cuib”, reda într-o viziune unică, copilăria şi viaţa sa din satul natal Drăgăneşti.


   Sub genericul „Viorel Horj-Strigătul de sub rouă!” elevii de la Şcoala Gimnazială „Viorel Horj” Drăgăneşti, îndrumaţi de d-na profesor, director, Ioana Gudiu l-au omagiat pe poet printr-un moment artistic susţinut de tinerii actori ai şcolii.




Nostalgia sărbătorilor pascale


        Îmi aduc aminte cu nostalgie de zilele febrile ale sărbătorilor! Cine nu a recitat măcar o strofă a unei poezii la grădiniţă sau la şcoală? Cine nu a interpretat un rol cât de mic într-o piesă de teatru sau a făcut parte dintr-un cor cântând la o serbare la grădiniţă sau la şcoală? Într-adevăr, din păcate, de-a lungul vremurilor, sărbătorile şi-au pierdut o parte din haine, au devenit parcă mai comerciale. De exemplu, de sărbătorile pascale în zilele noastre, mai toată lumea colorează ouăle cu vopseli tipografice sau le cumpără gata vopsite, din economie de timp. Pe vremea bunicilor, neexistând chimicalele de azi, totul se făcea din boieli naturale, extrase din plante; de exemplu din foile de ceapă roşie obţineai culoarea roşie, din ceapa albă, flori de tei, ori frunze de mesteacăn obţineai culoarea galbenă, din boabele coapte ale florii de soc obţineai nuanţe de albastru-vânăt. Pe cale naturală, pe vremuri se obţineau 5 culori cu nuanţe diferite: galben, verde, roşu, albastru şi negru.

        Dar de când colorează românii ouăle? Documentele istorice nu indică o dată anume. Cea mai veche menţiune o întâlnim în amintirile cărturarului italian Anton-Maria Del Chiaro, care a fost secretarul lui Constantin Brâncoveanu şi tutore al copiilor lui Şerban Cantacuzino, cărturar ce descrie obiceiurile de Paşti de la curtea domnească din Bucureşti, pe timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) în Ţara Românească. El spune că Principesa primea în apartamentul ei pe preoţi, cărora le săruta mâna şi le dăruia câte o năframă brodată, iar boierilor şi jupâneselor lor le dăruia câte 2 ouă încondeiate „bizzaramente lavorate a fiori di oro”.

        Dar cum se ciocnesc ouăle? Doar cele roşii se  folosesc, iar ciocnitul se face după un anumit ritual, fără nici o abatere, iar regula generală e că dreptul de a lovi oul roşu îl are bărbatul, şi bineînţeles cel mai în vârstă.

                „Ascultaţi, vă rog frumos!

                 Oul are „cap” şi „dos”.

                 Cum ciocneşti, ai vrea să ştii?

                 Iată cum: în prima zi

                 Se ciocneşte „cap în cap”,

                 Să-ţi fie ţie pe plac.

                „Cap” cu „dos” a doua zi,

                 Să vă bucuraţi, copii!

                 În a treia, „dos” cu „dos”,

                 Să vă fie cu folos!

                 Oul roşu, frumuşel,

                 Să ne veselim cu el! 

27 aprilie 2016

Lecturi de weekend 58

Blandetea lupilor.de Stef Penney. apărută la Editura Polirom în 2009


Continentul american al inceputului de secol XX, nordul Canadei , ținut sălbatic in afara
aglomerarilor urbane de pe marginea oceanelor. sfârșit de toamnă început de iarnă grea.
Comunitati  mici izolate intre care oamenii se deplasează pe jos sau călare dacă au cai, parcurg zile intregi prin paduri, printre lupi,  prin  mlastini, orientându-se după punctele  cardinale, cuvântul drum nu există, nu s-a materializat  ca si traseu bine delimitat care leagă două comunitati.

Viata decurge liniar, după legile europene  pentru cei care au emigrat mai recent, după legile stravechi nescrise,  pentru bastinasi, dupa legi  scrise de lăcomie, de frică, de putere si de ură pentru cei care  nu se adaptează  coexistenței dintre albi și băștinași și vor mai mult, mai repede.

Dramele se derulează între trei așezări  de acest fel- orasele Dove River si Caulfield  învecinate, ca punct de plecare, comunitatea religioasa Himmelvanger  si Fortul Casa Hanovra.

Personajele foarte bine construite, ies din tiparele bun și rău și pe parcurs evoluează fiecare sau mai bine zis, condusă de narațiune evoluează părerea cititorului despre personaje. Unele personaje aparent rele se dovedesc bune și invers.

Oamenii se dovedesc animale iar lupii dovedesc că natura și creaturile ei sălbatice pot să fie   generoase  și blânde. Din întâlnirea cu omul lacom nu se supraviețuiește dar din întâlnirea cu natura da.

Pretextul tuturor întâmplărilor este o crimă, un om este ucis și în căutarea criminalului pleacă mai multe echipe ... cunoaștem fiecare protagonist, îi înțelegem gândurile speranțele și îl însoțim în bucata de viață care ni se descoperă.


SĂPTĂMÂNA „ȘCOALA ALTFEL“ LA SALONTA



Săptămâna „Școala altfel“ este un bun prilej pentru preșcolari și elevi de a vizita în grup organizat biblioteca publică din Salonta.
Copiiilor le-a fost prezentată biblioteca cu sălile ei de împrumut și depozitele cu rafturi înalte, care i-a impresionat mult. Cei mici au răsfoit cărțile ilustrate și au vizionat filme de desene animate clasice și moderne. Foarte mult le-a plăcut aventura lui Bobiță și Buburuză / Bogyó és Babóca. Clasa a VI-a D a vizionat filmul artistic de lung metraj „Eu și Marley“. Câțiva elevi s-au și înscris cu această ocazie și au împrumutat cărți pentru vacanță.
Micuții au fost însoțiți de doamnele educatoare, cei mari de diriginta lor: ed. Nica Ecaterina (de la Grădinița „Prichindel“), ed. Toma Mirabela, ed. Burcan Mădălina, ed. Megyesi Ildikó, ed. Szakács Beáta (de la Grădinița „Făt-Frumos“), prof. Kiss Andrea (de la Liceul Teoretic „Arany János“) și prof. Iancău Adrian (de la Colegiul Național „Teodor Neș“); cărora le mulțumim pentru colaborare!




                                                        Rugină Irina
                                               bibliotecar responsabil

                                 Biblioteca Municipală „Teodor Neș“ Salonta




26 aprilie 2016

"Școala altfel" la filiala Dacia

Deoarece săptămâna 18 - 22 aprilie în programa școlară este destinată vizitelor de popularizare a instituțiilor de cultură și noi, filiala Dacia, am fost gazdele unor astfel de vizite.
- GPP 53 grupa mare, GPP 45 grupa mijlocie, și LTOR Ciorogariu clasa I A.










Deasemenea am fost invitați și noi în scop educațional la Gen. 16  grupa 0, ca urmare a imposibilității acestora de a se deplasa la filiala noastră.




Aceste vizite educaționale în săptămâna "Școala altfel" i-au impresionat pe musafirii noștri încât ne-au promis că vor deveni utilizatorii noștri.

25 aprilie 2016

Conferința BiblioPUBLICA 2016






Conferinţa ANBPR BiblioPublica, cu tema „Biblioteca publică între adaptare și reinventare” va avea loc în perioada 05-06 mai 2016 la Biblioteca Județeană Mureș.


Tema ediției de primavară are în vedere problemele cu care se confruntă biblioteca publică, în general, din perspectiva adaptării la schimbarile legislative, la noutățile din zona managementului și administrației, inclusiv a componentei non-biblioteconomice a activității.


Ideea de baza este ca activitatile sa se desfasoare in cadrul unor ateliere specializate pe anumite probleme, astfel încât sa avem toate sansele de a ob ine raspunsuri punctuale la problemele profesionale importante.
În acest sens, se vor  organiza urmatoarele ateliere:
1. directori de biblioteci jude ene;
2. contabili din bibliotecile jude ene;
3. metodi ti;
4. bibliotecari din biblioteci municipale;
5. bibliotecari din biblioteci ora ene ti;
6. bibliotecari din biblioteci comunale;
7. personal administrativ (PSI, SSM, alte categorii);
8. coordonatori American Corner;
9. comisiile de specialitate ale ANBPR.

Alesd- zile de cultura- 9-12 mai 2016




CERCUL IUBITORILOR DE POEZIE DIN SALONTA






         Salonta a fost leagănul multor personalități, mai ales din domeniul literaturii.
Pentru a cultiva frumoasa limbă maghiară, pentru a face cunoștință și cu opera poeților mai puțini citiți ai literaturii maghiare, la Salonta s-a înființat Cercul Iubitorilor de Poezie. Cercul își desfășoară întâlnirile lunare la biblioteca orașului, marcând totodată și aniversările culturale ale lunii respective. Conducătoarea cercului este doamna prof. Pelok Gabriella.
Până acum s-a discutat despre opera lui Gyulai Pál, Arany János, Zilahy Lajos, József Attila, Tóth Árpád, Márai Sándor, Váci Mihály, Illyés Gyula. Aceste cărți se află pe rafturile bibliotecii și se pot împrumuta pentru studiu. La întâlnirile cercului sunt prezentate câteva aspecte din viața și activitatea poetului respectiv, aflând chiar și unele lucruri mai puțin cunoscute, se recită poeziile preferate, iar doamna Gali Teréz ne încântă cu vocea și chitara sa, având multe poezii puse pe note de dumneaei. 
La ultima întâlnire Kalmár Odette, eleva școlii din Arpășel, ne-a prezentat încercările sale literare, poezii care au fost ascultate cu interes de publicul prezent, format mai mult din cadre didactice.
Iubitorii poeziei, și nu numai, sunt așteptați în continuare la Biblioteca Municipală „Teodor Neș“ Salonta, pentru a petrece clipe înălțătoare în compania cărților și a unor oameni de suflet.


                                                        Rugină Irina
                                               bibliotecar responsabil


Clubul de poezie va asteapta


22 aprilie 2016

Conferinta transfrontaliera la Valea lui Mihai


De ziua bibliotecarului din Romania, in Saptamana Nationala a Bibliotecilor , Biblioteca Oraseneasca Mate Imre din Valea lui Mihai a organizat  o  conferinta transfrontaliera despre  carte veche , istorie locala  si biblioteci publice. Despre carte veche a vorbit dl.conf. dr. Sipos Gábor .

Rékásiné Zágonyi Margit a prezentat organizarea și prelucrarea colecției speciale de istorie locală la Biblioteca orășenească ”Móricz Pál" Hajdúnánás.
Alte imagini de la intalnire aici.
In imagini se vede organizarea colectiei de istorie locala.
Un astfel de demers implica un volum mare de munca, adunarea  si prelucrarea unui grup de documente  cu care bibliotecile mici nu se  intalnesc.
O astfel de colectie aduna tot- presa veche, afise, harti, invitatii, programe de la evenimente, anuare, scrisori, fotografii, acte, lucrari de specialitate care au ca tema istoria locala... site



Au participat  elevi, bibliotecari scolari din Valea lui Mihai, bibliotecari din bibliotecile publice din Sacueni, Diosig, Marghita, Curtuiseni, Oradea, si din biblioteci  din Ungaria, aflate in imediata apropiere a granitei.




Tulca - scoala altfel


Scoala altfel cu clasele a-V- si a-VI-a  de la scoala generala din Tulca.
Bibliotecar la Tulca este  Chisea Florentina.


Filiala Felix- scoala altfel



Pe parcursul saptamanii in  in filiala au venit in jur de 100 de copii din Felix, Cordîu si Sânmartin.


Porniti in plimbare prin pădure copiii de la grădinița din Sânmartin au ajuns in statiunea Felix, si s-au oprit la biblioteca.
Viitorii noștri cititori.











Copiii din clasa a 6-a din cordau , profesoara Herman Daniela.






Gradinita din Felix educatoare Mladin Georgeta .






Bibliotecari- Tarb Csilla si Cosmin Drugas.

22 Aprilie, Ziua Pamantului Budureasa

 Ziua Pamantului este menita sa atraga atentia oamenilor asupra importantei mediului inconjurator. 
Tu cum sarbatoresti Planeta Albastra?
 Ai putea ca, macar pe 22 aprilie, sa alegi bicicleta in locul masinii.

Bibliotecar, Laza Anca

antei mediului inconjurator.
Tu cum sarbatoresti Planeta Albastra? Ai putea ca, macar pe 22 aprilie, sa alegi bicicleta in locul masinii.

21 aprilie 2016

Budureasa - Scoala altfel

Copii si tineri  isi gasesc alte preocupari in saptamana in care invatarea se face altfel, prin joc, explorare, prin distractie,...

Biblioteca comunala Budureasa, bibliotecar Laza Anca,






Lecturi de weekend 57

Crestem in culturi  si traditii  specifice.
De mici ni se spune : ”Asa e bine , asa nu.” ”Asta trebuie facut asta nu.”” Astia sunt prietenii astia dusmanii.”
Pana la momentul în care  putem gandi cu propriul nostru cap, avem deja o lista de  judecati de valoare de care nu ne putem indeparta, si pe care nu le punem la indoiala. Traim conform cu acestea si orice iese din tiparul acceptat in grupul nostru ne este străin, catalogat periculos, sau poate mai mult,  nedemn de existență. Legile grupului chiar daca sunt foarte proaste  sunt tot ceea ce stim, si ne este frica sa iesim din tipar, dacă o facem vom fi excomunicati, proscrisi, pe veci condamnati să ducem o viata in solitudine cu o mare probabilitate  de a nu mai fi acceptati de nici un alt grup.

Cam asta e esența poveștii adevărate pe care o spune Ayaan Hirsi Ali in Necredincioasa. Cartea a fost publicată în România în 2011 la editura RAO .

Născută în lumea arabă, într-o familie cu un nivel de educație peste medie, până la zece ani trăiește în trei regimuri politice diferite, toate trei eșecuri totale, cum estimează ea la maturitate : stat polițienesc în Etiopia, legea islamică în Arabia Saudită, și legile clanului în Somalia.
A fost educata in legea islamică, dar a fugit din Africa în Europa, in Olanda pentru a scăpa de o căsătorie aranjată. Aici începe de la zero cu statutul de refugiat și  se apucă să facă școlile necesare pentru a putea urma o universitate, cea de științe politice.

Ajunge în parlamentul olandez, de unde vocea ei începe să deranjeze foarte multă lume, atât din ilslam cât și din Europa.
Ca supraviețuitoare a islamului, a războaielor civile, a mutilării genitale, a bătăilor la care era supusă în familie, ajunge o promotoare a drepturilor femeii  și împreuna cu  regizorul Theo van Gogh face videoclipul  Submission, care supăra atât de tare încât regizorul este asasinat pe stradă.

Dăcă vă interesează tematica multiculturalismului, a integrării , a religiei,  trebuie să citiți acestă carte scrisă de un trăitor într-o lume pe care noi o vedem doar prin voaluri de idei preconcepute.

”Mesajul acestei cărți , dacă trebuie să aibă un mesaj , este acela că noi , cei din Occident , am greși dacă am prelungi durerea tranziției în mod inutil, ridicând culturi pline de bigotism și ură față de femei la statutul de moduri de viață alternative și respectabile.”
”Când oamnii spun că valorile Islamului sunt compasiunea , toleranța și libertatea , eu privesc realitatea , mă uit la culturile și guvernele reale și văd că pur și simplu nu este așa.Oamenii din Occident cred genul acesta de lucruri , pentru că ei au fost învățați să nu examineze religiile și culturile minorităților prea critic, de teamă să nu fie considerați rasiști...”


20 aprilie 2016

Filiala Felix- musafiri din Deva

In Saptamana Altfel, multe clase pornesc  in excursii prin tară, așa că  nu apucă să viziteze bibliotecile lor, vizitează bibliotecile din locațiile prin care trec.
Portile deschise ale Filialei Felix au primit elevi din Hunedoara aflati in tracere prin statiune. 




4/4PentruPrieteni- 2024

  Ambasada Statelor Unite în România împreună cu American Councils for International Education lansează cea de a șasea ediție a proiectului ...

Wikipedia

Rezultatele căutării