Rare sunt ocaziile când exemplare rare ale cărților vechi sunt prezentate în conferințe științifice internaționale. Și mai rare sunt momentele de „întâlnire” ale edițiilor incunabule (primele cărți tipărite). Asemenea unor frați despărțiți multă vreme, reîntâlnirea generează atât bucuria similitudinilor cât și mirarea privind „noutățile” din povestea de viață a fiecăruia, de la proprietarii care au lăsat însemnări, detalii privind drumul cărții, până la refacerea legăturii și re-copertarea cărții. Un astfel de loc magnific, pentru această „întâlnire frățească” a cărților vechi, a fost o bibliotecă, aflată la marginea Slovaciei, în frumoasa vale a Turiecului, la poalele Carpaților Vestici.
În zilele de 21-23 aprilie 2026, în Martin (Slovacia) a avut loc Conferința internațională de istoria cărții și a tiparului, eveniment științific care este organizat de peste 25 de ani de către Biblioteca Națională a Slovaciei. Manifestarea științifică a reunit 37 de participanți din opt țări (Slovacia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Olanda, Letonia și Germania). Intitulată generic „Ars Typographica Antiqua – istoria culturii cărții din secolul al XV-lea până în secolul al XVII-lea”, conferința din acest an s-a axat, preoponderent pe valorificarea incunabulelor, fără a fi neglijate și alte tipărituri posterioare edițiilor din secolul al XV-lea.
Cele 4 incunabule ale Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor au fost prezentate în prima parte a conferinței. Prezentarea s-a încadrat în cele 15 minute alocate, lăsând apoi loc discuțiilor și celorlalte comunicări, lucru respectat de către toți participanții. Auditorii au făcut cunoștiință cu „povestea” fiecărui incunabul din colecția orădeană: Fasciculus Temporum, Veneția, 1479 este o ediție prezentă în 3 exemplare în România, volumul din Oradea remarcându-se prin 157 de însemnări olografe, una fiind legată chiar de regele Sigismund de Luxemburg (1368-1437); Defensorium Curatorum, Paris (1489-1492) este un volum coligat, unic în România, în lume fiind cunoscute doar 8 exemplare; Opera Varia a lui Robertus Caracciolus, a fost tipărită de Gabriel de Grassis în Veneția, între anii 1483-1485, în România fiind cunoscute doar 3 exemplare; Liber Chronicarum Secunda etas Mundi (Cronica de la Nuremberg) este prima ediție în limba latină, fiind tipărit de către Antonius Koberger la 12 iulie 1493 în Nürnberg. Din această ediție sunt cunoscute circa 1054 de exemplare, 12 aflându-se în România. Povestea fiecăruia, cu particularitățile lor, a avut rolul de a populariza exemplarele de la Oradea specialiștilor prezenți și a conecta cultural patrimoniul din Oradea la cel al Europei Centrale.
Au abordat subiectul incunabulelor Andreea Mârza (UBB – România, Un catalog al incunabulelor al lui Elemér Varjú), Florin Bogdan (Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, Colecția de incunabule ale muzeului din Alba Iulia), Adriana Matejkova (Muzeul din Baske Stiavnici, Slovacia, Tipologia incunabulelor din muzeul Baskej Stiavnici), Marcela Domenova (Biblioteca Științifică de Stat, Presov, Slovacia, Incunabule în Presov), Eduard Lazoric, Martin Baloga, Daniela Skulova (Biblioteca Națională a Slovaciei)
Dr. Silviu Sana
