23 iulie 2014

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Cartea in inima copilului !

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Cartea in inima copilului !:   Primul proiect din seria proiectelor de Lecturi de vara incheiat! ,,CARTEA ÎN INIMA COPILULUI’’    PROIECT  DE EDUCAȚIE LITERARĂ  ...


Alte activitati ale Centrului Cultural din Husasau de Cris.
http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/tabara-de-creatie-religioasa-la-manastirea-izbuc-2

22 iulie 2014

24 Iulie Alexandre Dumas

Alexandre Dumas


Alexandre Dumas

Alexandre Dumas în 1855
Naștere
Deces
Ocupație
prozator, publicist
francez
Activitatea literară
Deși săracă, familia tânărului de douăzeci și doi de ani Alexandre Dumas, a păstrat atât reputația distinsă a tatălui său cât și legăturile aristocratice, aceasta fiindu-i de folos după restaurarea monarhiei. Vlad Laza

 Cariera literara .  Continuă să scrie teatru și cunoaște, în fine, succesul în 1829, grație reprezentației cu Henric al III-lea și curtea sa, la Comedia Franceză. Succesul continuă pe toată durata carierei sale literare, în genurile sale predilecte: dramatic și romanul istoric.
A fost un autor prolific (cu ajutorul cunoscut al unor „negri”, mai ales Auguste Maquet care a participat la cele mai multe opere ale lui Dumas), semnând mari opere, cum ar fi Cei trei mușchetari sau Contele de Monte-Cristo în 1844.
În 2002, cu ocazia bicentenarului nașterii sale, rămășițele sale au fost transferate în Panteonul din Paris, nerespectându-se ultima sa dorință de „a reintra în noaptea viitorului în același loc în care am în viața trecutului”, „în acest fermecător cimitir (din Villers-Cotterêts) care are mai degrabă aerul unui țarc de flori, unde să lași copiii să se joace, decât al unui câmp funebru unde să calci cadavre” (1870).
Fiul său, numit tot Alexandre Dumas, a fost și el scriitor, autor al cunoscutului roman Dama cu camelii.

Învăţământ şi generozitate

 Timp de zece zile, un grup de 68 de elevi şi cadre didactice din Maramureşul istoric, din dreapta Tisei - Ucraina, au petrecut în Oradea clipe unice într-o tabără organizată anual în cadrul proiectului cultural-educativ transfrontalier: "Învăţământ şi generozitate - cunoaşterea, valorificarea şi păstrarea tradiţiilor culturale ale României şi Ucrainei, prin organizarea de tabere şi schimburi culturale reciproce, de elevi şi cadre didactice", prin parteneriatul Asociaţiei Morăriţa din Oradea şi Fundaţiei Dacia din Maramureşul istoric din dreapta Tisei, începând cu anul 2004.

Ediţia a XI-a a avut loc, în perioada 27.06 - 6.07.2014, în Oradea, Băile Felix şi Băile 1 Mai. Domnul primar Ilie Bolojan a primit şi în acest an salutul emoţionant al grupului, salut meritat pe deplin pentru buna purtare de grijă a tuturor detaliilor organizatorice ale taberei, pentru cercetarea comunităţii româneşti din Maramureşul istoric acasă la ea, folosind paşaportul, un document necesar tuturor celor care trec astăzi frontiera, în Ucraina. Pentru prima oară de când maramureşenii vin în tabăra orădeană, a fost vizitat sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Muzeul Centrului Eparhial Oradea, îndrumaţi de muzeograful Lucia Ciordaş, de consilierul cultural preot inspector Radu Rus, elevii şi dascălii maramureşeni închinându-se aici la plecare, în frumoasa capelă a Episcopiei cu hramul Sfinţii Ierarhi Sava Brancovici, Ilie Iorest şi Simion Ştefan.

Într-o notă de continuitate a proiectului nostru, a urmat Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai, care a primit cu bucurie grupul maramureşan, prin grija preşedintei Asociaţiei Culturale Gheorghe Şincai de pe lângă bibliotecă, d-na bibliotecar metodist Delia Pantea, a d-nei bibliotecar Marcela Năsăudean şi a voluntarilor Adina Luca, Radu Moraru, Tavi Ghindea, toţi elevii şi cadrele didactice au primit în dar câte o carte nouă, cu tematică din literatura română. Acelaşi lucru a fost repetat două zile mai târziu la vizitarea Bibliotecii Universităţii Oradea, unde directorul Florica Ujoc şi bibliotecar Rozalia Barta au condus grupul prin fiecare secţie a instituţiei. De zece ani, musafirii din Maramureşul istoric deschid uşile universităţii cu acceaşi speranţă a întăriri limbii române prin fapte, dorinţa identificării şi aplicării unui proiect de referinţă specific, dar conducerea anunţată scriptic din timp, nu a găsit timpul şi simţirea românească a întâlnirii grupului maramureşan!... poate la anul... domnule rector...

Vecernia şi slujba Sfântului Maslu de la Biserica ortodoxă Buna Vestire, alături de preotul paroh Ion Marian, Lucian Laurean, Vasile Ungur, Adrian Mărcuţ şi preot inspector Alin Sonea, au luminat şi alinat sufletul maramureşenilor, prin rugăciunile şi binecuvântările preoţilor. Agapa creştină de încheiere a fost prilejul de comunicare al grupului cu ceilalţi credincioşi, o frumoasă tradiţie bineplăcută în ultimii ani. Cu mare mulţămită, părinte Marian!

Muzeul Militar Oradea a primit cu drag interesul maramureşenilor pentru macheta Columnei Traiane, Mausoleul de la Adamclisi ori Monumentul eroilor de la Mărăşeşti, în care dorm îngropaţi peste opt mii de eroi. Domnul profesor Mircea Dulca a prezentat cu aplomb frumuseţea istoriei românilor prin exponatele muzeului (puştile fiind cele mai solicitate!), primind în semn de respect invitaţia de a vizita, în această toamnă, cu ocazia unui simpozion care se pregăteşte, ţinuturile maramureşului voivodal din dreapta Tisei! Cel mai emoţionant şi important eveniment al taberei a fost manifestarea de comemorare a diplomatului dr. Mihai Marina, care a marcat în simţirea maramureşenilor bucuria spiritului naţional, vibrând la intonarea de către Formaţia de muzică militară a Imnului României. Şaptezeci de flori albe şi roşii, asigurate de Consiliul Judeţean Bihor, au fost depuse de elvii şi dascălii maramureşeni pentru cinstirea memoriei fiului satului lor Apşa de Jos, care prin activitatea sa a statuat aici, la Oradea, o punte a omeniei valabilă în timp de război, dar şi de pace, prin românul care a salvat din poziţia riscantă de diplomat sute de evrei de la trimiterea în lagărele morţii de la Auschwitz ori Dachau. Cu emoţie patriotică, au plecat genunchiul lângă placa comemorativă dr. Mihai Marina, placă fixată pe casa avocatului făuritor al Marii Uniri, dr. Aurel  Lazăr, casă în care a funcţionat o perioadă Consulatul României Mari la Oradea, mai exact între anii 1941-1943, mutat apoi în clădirea Episcopiei Ortodoxe... Pe lângă instituţiile care au răspuns invitaţiei noastre publice depunând jerbe de flori, întru cinstirea memoriei fiului satului Apşa de Jos din Maramureşul voievodal, şi florile celor două eleve de la Liceul Tehnologic nr. 1 Popeşti - Andreea Burlău şi Simina Fritea - care au încheiat clasa a zecea cu media generală zece, fiind recompensate pentru performanţa lor cu participarea gratuită la tabăra maramureşenilor, au însemnat o nouă şi promiţătoare punte culturală între Oradea şi Maramureşul istoric, între Popeşti şi Apşa de Jos! Felicitări dascălilor popăscani, mare cinste părinţilor care cresc şi educă asemenea copii cu dragoste de credinţă, respect pentru trecut şi înaintaşi, cu sete de carte, de învăţătură...

Cazarea şi hrănirea grupului, a fost asigurată de Colegiul Tehnic "Mihai Viteazul", prin bunăvoinţa d-lui director, prof. dr. Ruben Filimon, şi a administratorului şcolii, dl. Mircea Patca. Transportul grupului, de la Sighetul Marmaţiei la Oradea, a fost efectuat de S..C. Acular Com S.R.L. - director dl. Ioan Boloş, şef transport dl. Mircea Iacob. Transportul grupului în oraş, Băile 1 Mai şi Băile Felix a fost efectuat de S.C. Ovis Tour S.R.L., director dl. Samuel Morna, şef transport d-ra Tabita Morna. Un gând special conducerii S.C.Turism Felix S.A., d-lui director general Florian Serac, d-lui dir. Constantin Oprinoiu, d-lui dir. Alin Vandici, pentru deschiderea, şi în acest an, pentru întregul grup a porţilor ştrandurilor din Băile Felix şi Băile 1 Mai. Ştim bine ce eforturi financiare se fac, pentru ca toţi musafirii noştri să poată face baie în apele termale... Cu nominalizarea contribuţiei esenţiale a d-lui primar Ilie Bolojan de la Primăria Oradea, a inimosului director dl Lucian Silaghi, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Bihor, a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, la reuşita şi împlinirea acestei noi ediţii a proiectului, convinşi că punţile culturale ale Bihorului cu Maramureşul istoric vor înseamna noi ediţii derulate fără întrerupere, Vă mulţămim tuturor! Peste un an, la bună vedere! Dumnezeu să vă răsplătească aplecarea, înţelegerea şi dania cu sănătate, cu spor în toate, cu voie bună! Doamne ajută!

Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din dreapta Tisei "Dacia" - Ucraina

Tiberiu Moraru, preşedintele Asociaţiei Morăriţa Oradea

21 iulie 2014

21 IULIE Ernest Miller Hemingway


Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899, Oak Park, Illinois, SUA – d. 2 iulie 1961, Ketchum, Idaho, SUA) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume.


Opera sa are ca sursă o experiență de viață profundă și originală și relatează, conform concepției scriitorului, "lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu", într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial.


The Sun Also Rises și A Farewell to Arms, continuând cu solidele Green Hills of Africa, Winner Takes Nothing și To Have and Have Not și culminând cu complexele Pentru cine bat clopotele. Across the River and into the Trees și The Old Man and the Sea, traiectoria operei lui Hemingway este un continuu crescendo al acelorași teme etern umane: naștere, moarte, viață, neant, luptă, cedare, fidelitate, trădare. Gloria romanului The Old Man and the Sea În perioada de stagnare, Hemingway a reușit să creeze cadrul pentru mai multe romane noi, însă acestea nu s-au transformat niciodată în lucrări complete. A lăsat deoparte aceste lucrări nereușite și a început să scrie povestea unui bătrân pescar din Cuba.


Motivația Juriului Nobel


11 iulie 2014

Statul inteligent

Am găsit "Un gând" în revista de cultură şi gândire strategică "Sinteza", nr. 5 din iunie a.c. Revista apare în Cluj Napoca şi conţine articole despre Uniunea Europeană, politică internă şi externă, economie şi afaceri, cultură şi artă, sport, ecologie etc.

Acest "gând" ne priveşte pe toţi, fiindcă se referă la statul inteligent, statul care are o viziune, principii şi valori, este aproape de cetăţean şi de interesele acestuia şi se bazează pe criterii de echitate, transparenţă şi corectitudine. Este statul care acumulează şi multiplică resurse atât în sfera naţională cât şi în cea internaţională.

Dar să vedem care ar fi menirea statului inteligent, cu un puternic rol în asigurarea prosperităţii şi siguranţei cetăţenilor săi:

  1. Administrează eficient. Consumă raţional şi facilitează accesul cetăţenilor la resurse prin încurajarea antreprenoriatului
  2. Acţioneză descentralizat, în parteneriat cu comunitatea. Nu îşi menţine populaţia captivă, între două cicluri electorale, cu suficiente resurse cât să subziste, dar nu să le dezvolte
  3. Îşi cunoaşte avantajele şi limitele. Ştie că cea mai de preţ resursă nu se găseşte doar în subsol, ci şi în universităţi şi birouri
  4. Promovează elite şi susţine modele. Înţelege că proliferarea corupţiei duce la falimentul moral al colectivităţii
  5. Are viziune. Este consecvent principiilor, nu sclav al intereselor
  6. Investeşte în viitor şi îşi asigură prezentul. Recunoaşte că nu există dimensiuni strategice mai importante decât educaţia, cultura şi sănătatea
  7. Este discret, dar puternic. Distribuie justiţia, atunci când este cazul, într-un mod rapid, proporţional şi eficient
  8. Ia decizii curajoase. Anticipează pericole şi fructifică oportunităţi. Iubeşte schimbarea, se adapteauă rapid şi face faţă surprizelor
  9. Se dezvoltă prin dezbatere participativă. Încurajează confruntarea de idei, dar nu o face polarizând segmente sociale
  10. Furnizează bunăstare în plan intern şi securitate în afara graniţelor. Asigură redistribuirea echitabilă a resurselor, fiind preocuat de cei ce au prea puţin în mai mare măsură decât de cei ce au prea mult
  11. Învaţă din succese şi eşecuri. Înţelege lanţul cauzal ce duce la apariţia unui rezultat şi proiectează noi idei, planuri de acţiune şi strategii 

 Cetăţenii deznădăjduiţi ai unui stat, sunt cei care nu ştiu că ei sunt actorii distribuiţi în scenariul din prezent şi viitor. Forma de participare a cetăţenului la viaţa statului trebuie să fie una activă şi nu pasivă. Noi toţi, suntem statul... iar uneori, un procent exprimă un singur gând...
 

4 iulie 2014

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Schimburi cultural-educative transfrontaliere

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Schimburi cultural-educative transfrontaliere: Este al patrulea an cand Biblioteca Judeteana este pe lista de obiective culturale a Grupului Maramuresul istoric, Transcarpatia, Ucraina.

Anul acesta profitand de proiectul Lecturi de vara al Fundatiei Culturale de pe langa Biblioteca Gheorghe Sincai,  am zis sa extindem colaborarea culturala, oferind carti  musafirilor nostri si , rugandu-i sa ne trimita impresii de lectura, care vor fi publicate in septembrie  in  Caietul de Lecturi de vara .  Carti  ale clasicilor literaturii  romane ,  vor trece granita  ducand  poezie si  proza,  in casele romanilor din Ucraina.

Cu Fundatia Morarita,   biblioteca  mai are un proiect in derulare.

Prezentam cateva imagini din timpul vizitei la Biblioteca Judeteana  .








2 iulie 2014

Întâlnire cu românii din Transcarpatia

Nicolae Iorga spunea că "un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii."


Marţi seara ne-am întâlnit, noi, orădenii, în Sala Mare a Primăriei, cu românii din Apşa de Jos, cu fraţii noştri din Transcarpatia. Dr. Ion Botoş a venit, din nou, în vizită la Oradea, însoţit de elevi şi de profesori. Ne-a adus şi a lansat ultimul număr din revista "Apşa", dedicat omagierii conf. univ. dr. Constantin Mălinaş.

Revista "Apşa" este o revistă trăită, nu doar scrisă, la fel ca toate cărţile şi publicaţiile care apar în dreapta Tisei. Acolo trăiesc şi  gândesc româneşte 50.000 de suflete. Costurile mari necesare tipării revistei (CJ Maramureş a oprit finanţarea în ianuarie a.c.) a făcut ca ea să fie sponsorizată de către băimăreni (prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare), maramureşeni (primarul Ovidiu Nemeş - Primăria Sighetu Marmaţiei) sau orădeni (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, director Lucian Silaghi).

A mai existat o revistă la Apşa de Jos, "Maramureşenii", dar apariţia ei a fost sistată atunci când nu s-au mai primit bani de la bugetul statului.

Românii din dreapta Tisei şi-au păstrat de-a lungul secolelor graiul, credinţa şi fiinţa stămoşească. De acolo, de pe acel meleag, nu se pleacă: "Se spune că deşi am trecut de-a lungul timpului prin Austro-Ungaria, România, Cehoslovacia, Ucraina subcarpatică, Ungaria horthystă, Uniunea Sovietică (Rusia) şi azi, noi, românii din Trascarpatia locuim în Ucraina independentă, niciodată nu am plecat de acasă" - Ion Botoş.   

Prima menţiune documentară a Maramureşului apare în anul 1199, iar satele maramureşene din dreapta Tisei au fost atestate documentar în "Diplomele Maramureşene din secolele XIV şi XV", de Ioan Mihaly de Apşa. Cea mai veche mănăstire din Maramureşul Istoric este Mănăstirea Peri, atestată documentar în anul 1391, când mănăstirea avea statut de stavropighie şi la tipografia căreia a fost tipărită pentru prima dată în limba română Cartea Sfântă, Biblia (1696).

În epoca feudală întâlnim pomeniţi ca donatori de cărţi, "jupâni" şi "jupânese", adică nobili români "cinstiţi boieri ieşiţi din popor", cu funcţii şi ranguri în conducerea comitatului (Alexe Pop de Apşa, Ladislav Borca, Nicolae Pop de Apşa).

La sfârşitul primului război mondial, românii din dreapta Tisei care fuseseră mobilizaţi pe câmpul de luptă, sperau că vor începe o viaţă nouă. Din păcate graniţele României s-au stabilit conform Conferinţei de Pace de la Paris, care s-a bazat pe tratatul secret încheiat între România şi Antanta în anul 1916 şi care nu stabilea nimic privitor la frontiera nordică a ţării. Maramureşul din dreapta Tisei a fost alipit în anul 1920 (Tratatul de pace de la Versailles) Cehoslovaciei, cu o populaţie de peste 15.000 de români, locuitori în Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Slatina etc, aceştia rămânând separaţi de fraţii lor.

În Transcarpatia de astăzi există 13 şcoli cu predare în limba română, 6 biserici ortodoxe, 4 biserici greco-catolice, dar şi câteva instituţii pentru alte culte.

Legăturile culturale şi de suflet cu românii din patria mamă, fac ca acest pământ românesc să îşi păstreze rădăcinile şi cuvântul românesc să dăinuie.

Bibliografie:
- Botoş, Ion M. - Românii din Transcarpatia: Maramureşul istoric.- Ediţia a II-a. Târgovişte : Editura Macarie, 2005.


http://bihorstiri.ro/gazeta-romanilor-din-transcarpatia-va-fi-lansata-si-la-oradea/
http://www.bihon.ro/lansarea-gazetei-apsa/1433515

Luna iulie - calendar cultural

1 Iulie

v  Brando, Marlon (n. 3 apr. 1924, Omaha, SUA – d. 1 iul. 2004, SUA)  - 90 de ani de la naşterea actorului american şi 10 ani de la moartea lui
v  Sand, George (pseud. lui Amandine Lucie Aurore Dupin, n. 1 iul. 1804, Paris – d. 8 iunie 1876, Nohant-Vic, Franţa) – 210 ani de la naşterea scriitoarei franceze
v  Ziua Mondială a Arhitecturii

2 Iulie

v  Cehov, Anton Pavlovici (n. 17 ian. 1860 – d. 2 iul. 1904) – 110 ani de la moartea dramaturgului şi prozatorului rus
v  Gârleanu, Emil (n. 5 ian. 1878, Iaşi – d. 2 iul. 1914, Craiova) – 100 de ani de la moartea prozatorului român
v  Gluck, Christoph Willibald (n. 2 iul. 1714, Berching, Germania – d. 15 nov. 1787, Viena) – 300 de ani de la naşterea compozitorului austriac
v  Ştefan cel Mare (n. 1433, Oneşti – d. 2 iul. 1504, Suceava) – 510 de la moartea marelui domnitor român
4 Iulie

v  Curie, Marie (n. Maria Sklodowska, la 7 nov. 1867, Varşovia – d. 4 iul. 1934, Franţa) – 80 de ani de la moartea chimistei, care a fost şi premiată Nobel
v  Hawthorne, Nathaniel (n. 4 iul. 1804, Salem, SUA – d. 19 mai 1864, Plymouth, SUA) – 210 ani de la naştere şi 150 de ani de la moartea prozatorului american
5 Iulie

v  Cocteau, Jean (n. 5 iulie 1889 – d. 11 oct. 1963) – 125 de ani de la naşterea poetului, prozator, dramaturg, eseist şi scenarist francez

6 Iulie

v  Vinea, Ion ( pseud. lui Ioan Eugen Iovanache, n. 17 apr. 1895, Giurgiu – d. 6 iul. 1964, Bucureşti) – 50 de ani de la moartea poetului, prozator şi traducător
7 Iulie

v  Feuchtwanger, Lion (n. 7 iul. 1884, München – d. 21 dec. 1958, Los Angeles) – 130 de ani de la naşterea romancierului şi dramaturgului german

10 Iulie

v  Calvin, Jean (n. 10 iul. 1509, Noyon, Franţa – d. 27 mai 1564, Geneva, Elveţia) – 505 ani de la naştere şi 450 de ani de la moartea teologului şi moralistului protestant
11 Iulie

v  Olivier, lord Laurence (n. 22 mai 1907, Dorking, Anglia – d. 11 iul. 1989, Steyning, Anglia) – 25 de ani de la moartea actorului şi regizorului britanic

12 Iulie

v  Nedelciu, Mircea (n. 12 nov. 1950, com. Fundulea, jud. Ilfov – d. 12 iul. 1999, Bucureşti) – 15 ani de la moartea prozatorului şi eseistului
v  Modigliani, Amedeo (n. 12 iul. 1884, Livorno, Italia – d. 25 ian. 1920, Paris, Franţa) – 130 de ani de la naşterea pictorului şi sculptorului italian stabilit în Franţa
v  Neruda, Pablo (n. Neftali Ricardo Reyes Basoalto la 12 iul. 1904, Parral – d. 23 sept. 1973, Santiago) – 110  ani de la naşterea poetului şi omului politic chilian
v  Noica, Constantin (n. 12 iul. 1909, com. Vităneşti, jud. Teleorman – d. 4 dec. 1987, Sibiu) – 105 ani de la naşterea filosofului şi eseistului român

14 Iulie

v  Banuş, Maria (n. Marioara, la 10 apr. 1914, Bucureşti – d. 14 iul. 1999) – 100 de ani de la naşterea poetei, eseistă, prozatoare şi traducătoare româncă de origine evreiască şi 15 ani de la moartea ei

19 Iulie

v  Degas, Edgar (n. 19 iul. 1834, Paris, Franţa – d. 27 sept. 1917, Paris, Franţa) – 180 de ani de la naşterea renumitului pictor francez
v  Keller, Gottfried (n. 19 iul. 1819, Zürich, Elveţia – d. 15 iul 1890, Zürich) – 195 de ani de la naşterea poetului şi prozatorului elveţian de limbă germană
v  Petrarca, Francesco (n. 20 iul. 1304, Arezzo, Italia – 19 iul. 1374, Arquá Petrarca, Italia) – 710 ani de la naştere şi 640 de ani de la moartea poetului italian
20 Iulie

v  Petrarca, Francesco (n. 20 iul. 1304, Arezzo, Italia – 19 iul. 1374, Arquá Petrarca, Italia) – 710 ani de la naştere şi 640 de ani de la moartea poetului italian
v  Ziua Aviaţiei Române

21 Iulie

v  Biberi, Ion (n. 21 iul. 1904, Turnu Severin – d. 27 sept. 1990, Bucureşti) – 110 ani de la naşterea prozatorului, eseist şi critic literar român
v  Hemingway, Ernest Miller (n. 21 iul. 1899, Oak Park, SUA – d. 2 iul. 1961, Ketchum, SUA) – 115 ani de la naşterea jurnalistului, romancier şi nuvelist american

23 Iulie

v  Enescu, Radu (n. 12 iul. 1925, Satu Mare – d. 23 iul. 1994, Oradea) – 20 de ani de la moartea filosofului şi eseistului bihorean

24 iulie

v  Wedekind, Frank (n. 24 iul. 1864 – d. 9 mart. 1918) – 150 de ani de la naşterea dramaturgului şi poetului german

25 Iulie

v  Coleridge, Samuel (n. 21 oct. 1772 – d. 25 iul. 1834) – 180 de ani de la moartea poetului, dramaturg, critic literar şi filosof englez

26 Iulie

v  Huxley, Aldous Leonard (n. 26 iul. 1894, Godalming, Anglia – d. 22 nov. 1963, Los Angeles, SUA) – 120 de ani de la naşterea eseistului şi romancierului englez

27 Iulie

v  Dumas, Alexandre (zis şi Dumas-fiul, n. 27 iul. 1824, Paris – d. 27 nov. 1895, Marly-le-Roy, Franţa) – 190 de ani de la naşterea romancierului şi dramaturgului francez, fiul natural al lui Alexandre Dumas

29 Iulie

v  Kästner, Erich (n. 23 febr. 1899, Dresda, Germania – d. 29 iul. 1974, München, Germania) – 115 ani de la naştere şi 40 de ani de la moartea poetului şi romancierului german
v  Ziua Imnului Naţional al României

30 Iulie

v  Teodoreanu, Al.(exandru) O.(svald) (pseud. Păstorel, n. 30 iul. 1894, Dorohoi – d. 15 mart. 1964, Bucureşti) – 120 de ani de la naştere şi 50 de ani de la moartea prozatorului, poet, eseist şi traducător

31 Iulie

v  Diderot, Denis (n. 5 oct. 1713, Langres, Franţa – d. 31 iul. 1784, Paris) – 230 de ani de la moartea filosofului, prozator, dramaturg şi critic de artă francez
v  Petőfi Sándor (pseud. lui Petrovics Sándor, n. 1 ian. 1823, Kiskőrös, Ungaria – d. 31 iul. 1849, Sighişoara) – 165 de ani de la moartea poetului, prozator şi dramaturg maghiar

v  Saint-Exupéry, Antoine-Marie-Roger de (n. 29 iun. 1900, Lyon, Franţa – d. 31 iul. 1944, Marsilia, Franţa) – 70 de ani de la moartea romancierului şi eseistului francez

Șezătoare în noiembrie la bibliotecă

 Șezătoarea noastră de la bibliotecă devine din ce în ce mai populară. Am primit noi membri , doi elevi de clasa a XI -a de la Gojdu au înce...

Wikipedia

Rezultatele căutării