23 iulie 2014
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Cartea in inima copilului !
Alte activitati ale Centrului Cultural din Husasau de Cris.
http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/tabara-de-creatie-religioasa-la-manastirea-izbuc-2
22 iulie 2014
24 Iulie Alexandre Dumas
Alexandre Dumas
|
|
Naștere
|
|
Deces
|
|
Ocupație
|
prozator, publicist
|
francez
|
|
Activitatea literară
|
|
Învăţământ şi generozitate
Timp de zece zile, un grup de 68 de elevi şi cadre didactice din Maramureşul istoric, din dreapta Tisei - Ucraina, au petrecut în Oradea clipe unice într-o tabără organizată anual în cadrul proiectului cultural-educativ transfrontalier: "Învăţământ şi generozitate - cunoaşterea, valorificarea şi păstrarea tradiţiilor culturale ale României şi Ucrainei, prin organizarea de tabere şi schimburi culturale reciproce, de elevi şi cadre didactice", prin parteneriatul Asociaţiei Morăriţa din Oradea şi Fundaţiei Dacia din Maramureşul istoric din dreapta Tisei, începând cu anul 2004.
Ediţia a XI-a a avut loc, în perioada 27.06 - 6.07.2014, în Oradea, Băile Felix şi Băile 1 Mai. Domnul primar Ilie Bolojan a primit şi în acest an salutul emoţionant al grupului, salut meritat pe deplin pentru buna purtare de grijă a tuturor detaliilor organizatorice ale taberei, pentru cercetarea comunităţii româneşti din Maramureşul istoric acasă la ea, folosind paşaportul, un document necesar tuturor celor care trec astăzi frontiera, în Ucraina. Pentru prima oară de când maramureşenii vin în tabăra orădeană, a fost vizitat sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Muzeul Centrului Eparhial Oradea, îndrumaţi de muzeograful Lucia Ciordaş, de consilierul cultural preot inspector Radu Rus, elevii şi dascălii maramureşeni închinându-se aici la plecare, în frumoasa capelă a Episcopiei cu hramul Sfinţii Ierarhi Sava Brancovici, Ilie Iorest şi Simion Ştefan.
Într-o notă de continuitate a proiectului nostru, a urmat Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai, care a primit cu bucurie grupul maramureşan, prin grija preşedintei Asociaţiei Culturale Gheorghe Şincai de pe lângă bibliotecă, d-na bibliotecar metodist Delia Pantea, a d-nei bibliotecar Marcela Năsăudean şi a voluntarilor Adina Luca, Radu Moraru, Tavi Ghindea, toţi elevii şi cadrele didactice au primit în dar câte o carte nouă, cu tematică din literatura română. Acelaşi lucru a fost repetat două zile mai târziu la vizitarea Bibliotecii Universităţii Oradea, unde directorul Florica Ujoc şi bibliotecar Rozalia Barta au condus grupul prin fiecare secţie a instituţiei. De zece ani, musafirii din Maramureşul istoric deschid uşile universităţii cu acceaşi speranţă a întăriri limbii române prin fapte, dorinţa identificării şi aplicării unui proiect de referinţă specific, dar conducerea anunţată scriptic din timp, nu a găsit timpul şi simţirea românească a întâlnirii grupului maramureşan!... poate la anul... domnule rector...
Vecernia şi slujba Sfântului Maslu de la Biserica ortodoxă Buna Vestire, alături de preotul paroh Ion Marian, Lucian Laurean, Vasile Ungur, Adrian Mărcuţ şi preot inspector Alin Sonea, au luminat şi alinat sufletul maramureşenilor, prin rugăciunile şi binecuvântările preoţilor. Agapa creştină de încheiere a fost prilejul de comunicare al grupului cu ceilalţi credincioşi, o frumoasă tradiţie bineplăcută în ultimii ani. Cu mare mulţămită, părinte Marian!
Muzeul Militar Oradea a primit cu drag interesul maramureşenilor pentru macheta Columnei Traiane, Mausoleul de la Adamclisi ori Monumentul eroilor de la Mărăşeşti, în care dorm îngropaţi peste opt mii de eroi. Domnul profesor Mircea Dulca a prezentat cu aplomb frumuseţea istoriei românilor prin exponatele muzeului (puştile fiind cele mai solicitate!), primind în semn de respect invitaţia de a vizita, în această toamnă, cu ocazia unui simpozion care se pregăteşte, ţinuturile maramureşului voivodal din dreapta Tisei! Cel mai emoţionant şi important eveniment al taberei a fost manifestarea de comemorare a diplomatului dr. Mihai Marina, care a marcat în simţirea maramureşenilor bucuria spiritului naţional, vibrând la intonarea de către Formaţia de muzică militară a Imnului României. Şaptezeci de flori albe şi roşii, asigurate de Consiliul Judeţean Bihor, au fost depuse de elvii şi dascălii maramureşeni pentru cinstirea memoriei fiului satului lor Apşa de Jos, care prin activitatea sa a statuat aici, la Oradea, o punte a omeniei valabilă în timp de război, dar şi de pace, prin românul care a salvat din poziţia riscantă de diplomat sute de evrei de la trimiterea în lagărele morţii de la Auschwitz ori Dachau. Cu emoţie patriotică, au plecat genunchiul lângă placa comemorativă dr. Mihai Marina, placă fixată pe casa avocatului făuritor al Marii Uniri, dr. Aurel Lazăr, casă în care a funcţionat o perioadă Consulatul României Mari la Oradea, mai exact între anii 1941-1943, mutat apoi în clădirea Episcopiei Ortodoxe... Pe lângă instituţiile care au răspuns invitaţiei noastre publice depunând jerbe de flori, întru cinstirea memoriei fiului satului Apşa de Jos din Maramureşul voievodal, şi florile celor două eleve de la Liceul Tehnologic nr. 1 Popeşti - Andreea Burlău şi Simina Fritea - care au încheiat clasa a zecea cu media generală zece, fiind recompensate pentru performanţa lor cu participarea gratuită la tabăra maramureşenilor, au însemnat o nouă şi promiţătoare punte culturală între Oradea şi Maramureşul istoric, între Popeşti şi Apşa de Jos! Felicitări dascălilor popăscani, mare cinste părinţilor care cresc şi educă asemenea copii cu dragoste de credinţă, respect pentru trecut şi înaintaşi, cu sete de carte, de învăţătură...
Cazarea şi hrănirea grupului, a fost asigurată de Colegiul Tehnic "Mihai Viteazul", prin bunăvoinţa d-lui director, prof. dr. Ruben Filimon, şi a administratorului şcolii, dl. Mircea Patca. Transportul grupului, de la Sighetul Marmaţiei la Oradea, a fost efectuat de S..C. Acular Com S.R.L. - director dl. Ioan Boloş, şef transport dl. Mircea Iacob. Transportul grupului în oraş, Băile 1 Mai şi Băile Felix a fost efectuat de S.C. Ovis Tour S.R.L., director dl. Samuel Morna, şef transport d-ra Tabita Morna. Un gând special conducerii S.C.Turism Felix S.A., d-lui director general Florian Serac, d-lui dir. Constantin Oprinoiu, d-lui dir. Alin Vandici, pentru deschiderea, şi în acest an, pentru întregul grup a porţilor ştrandurilor din Băile Felix şi Băile 1 Mai. Ştim bine ce eforturi financiare se fac, pentru ca toţi musafirii noştri să poată face baie în apele termale... Cu nominalizarea contribuţiei esenţiale a d-lui primar Ilie Bolojan de la Primăria Oradea, a inimosului director dl Lucian Silaghi, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Bihor, a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, la reuşita şi împlinirea acestei noi ediţii a proiectului, convinşi că punţile culturale ale Bihorului cu Maramureşul istoric vor înseamna noi ediţii derulate fără întrerupere, Vă mulţămim tuturor! Peste un an, la bună vedere! Dumnezeu să vă răsplătească aplecarea, înţelegerea şi dania cu sănătate, cu spor în toate, cu voie bună! Doamne ajută!
Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din dreapta Tisei "Dacia" - Ucraina
Tiberiu Moraru, preşedintele Asociaţiei Morăriţa Oradea
21 iulie 2014
21 IULIE Ernest Miller Hemingway
Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899, Oak Park, Illinois, SUA – d. 2 iulie 1961, Ketchum, Idaho, SUA) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume.
Opera sa are ca sursă o experiență de viață profundă și originală și relatează, conform concepției scriitorului, "lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu", într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial.
The Sun Also Rises și A Farewell to Arms, continuând cu solidele Green Hills of Africa, Winner Takes Nothing și To Have and Have Not și culminând cu complexele Pentru cine bat clopotele. Across the River and into the Trees și The Old Man and the Sea, traiectoria operei lui Hemingway este un continuu crescendo al acelorași teme etern umane: naștere, moarte, viață, neant, luptă, cedare, fidelitate, trădare. Gloria romanului The Old Man and the Sea În perioada de stagnare, Hemingway a reușit să creeze cadrul pentru mai multe romane noi, însă acestea nu s-au transformat niciodată în lucrări complete. A lăsat deoparte aceste lucrări nereușite și a început să scrie povestea unui bătrân pescar din Cuba.
Motivația Juriului Nobel
11 iulie 2014
Statul inteligent
Acest "gând" ne priveşte pe toţi, fiindcă se referă la statul inteligent, statul care are o viziune, principii şi valori, este aproape de cetăţean şi de interesele acestuia şi se bazează pe criterii de echitate, transparenţă şi corectitudine. Este statul care acumulează şi multiplică resurse atât în sfera naţională cât şi în cea internaţională.
Dar să vedem care ar fi menirea statului inteligent, cu un puternic rol în asigurarea prosperităţii şi siguranţei cetăţenilor săi:
- Administrează eficient. Consumă raţional şi facilitează accesul cetăţenilor la resurse prin încurajarea antreprenoriatului
- Acţioneză descentralizat, în parteneriat cu comunitatea. Nu îşi menţine populaţia captivă, între două cicluri electorale, cu suficiente resurse cât să subziste, dar nu să le dezvolte
- Îşi cunoaşte avantajele şi limitele. Ştie că cea mai de preţ resursă nu se găseşte doar în subsol, ci şi în universităţi şi birouri
- Promovează elite şi susţine modele. Înţelege că proliferarea corupţiei duce la falimentul moral al colectivităţii
- Are viziune. Este consecvent principiilor, nu sclav al intereselor
- Investeşte în viitor şi îşi asigură prezentul. Recunoaşte că nu există dimensiuni strategice mai importante decât educaţia, cultura şi sănătatea
- Este discret, dar puternic. Distribuie justiţia, atunci când este cazul, într-un mod rapid, proporţional şi eficient
- Ia decizii curajoase. Anticipează pericole şi fructifică oportunităţi. Iubeşte schimbarea, se adapteauă rapid şi face faţă surprizelor
- Se dezvoltă prin dezbatere participativă. Încurajează confruntarea de idei, dar nu o face polarizând segmente sociale
- Furnizează bunăstare în plan intern şi securitate în afara graniţelor. Asigură redistribuirea echitabilă a resurselor, fiind preocuat de cei ce au prea puţin în mai mare măsură decât de cei ce au prea mult
- Învaţă din succese şi eşecuri. Înţelege lanţul cauzal ce duce la apariţia unui rezultat şi proiectează noi idei, planuri de acţiune şi strategii
Cetăţenii deznădăjduiţi ai unui stat, sunt cei care nu ştiu că ei sunt actorii distribuiţi în scenariul din prezent şi viitor. Forma de participare a cetăţenului la viaţa statului trebuie să fie una activă şi nu pasivă. Noi toţi, suntem statul... iar uneori, un procent exprimă un singur gând...
7 iulie 2014
4 iulie 2014
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Schimburi cultural-educative transfrontaliere
2 iulie 2014
Întâlnire cu românii din Transcarpatia
Nicolae Iorga spunea că "un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii."
Marţi seara ne-am întâlnit, noi, orădenii, în Sala Mare a Primăriei, cu românii din Apşa de Jos, cu fraţii noştri din Transcarpatia. Dr. Ion Botoş a venit, din nou, în vizită la Oradea, însoţit de elevi şi de profesori. Ne-a adus şi a lansat ultimul număr din revista "Apşa", dedicat omagierii conf. univ. dr. Constantin Mălinaş.
Revista "Apşa" este o revistă trăită, nu doar scrisă, la fel ca toate cărţile şi publicaţiile care apar în dreapta Tisei. Acolo trăiesc şi gândesc româneşte 50.000 de suflete. Costurile mari necesare tipării revistei (CJ Maramureş a oprit finanţarea în ianuarie a.c.) a făcut ca ea să fie sponsorizată de către băimăreni (prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare), maramureşeni (primarul Ovidiu Nemeş - Primăria Sighetu Marmaţiei) sau orădeni (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, director Lucian Silaghi).
A mai existat o revistă la Apşa de Jos, "Maramureşenii", dar apariţia ei a fost sistată atunci când nu s-au mai primit bani de la bugetul statului.
Românii din dreapta Tisei şi-au păstrat de-a lungul secolelor graiul, credinţa şi fiinţa stămoşească. De acolo, de pe acel meleag, nu se pleacă: "Se spune că deşi am trecut de-a lungul timpului prin Austro-Ungaria, România, Cehoslovacia, Ucraina subcarpatică, Ungaria horthystă, Uniunea Sovietică (Rusia) şi azi, noi, românii din Trascarpatia locuim în Ucraina independentă, niciodată nu am plecat de acasă" - Ion Botoş.
Prima menţiune documentară a Maramureşului apare în anul 1199, iar satele maramureşene din dreapta Tisei au fost atestate documentar în "Diplomele Maramureşene din secolele XIV şi XV", de Ioan Mihaly de Apşa. Cea mai veche mănăstire din Maramureşul Istoric este Mănăstirea Peri, atestată documentar în anul 1391, când mănăstirea avea statut de stavropighie şi la tipografia căreia a fost tipărită pentru prima dată în limba română Cartea Sfântă, Biblia (1696).
În epoca feudală întâlnim pomeniţi ca donatori de cărţi, "jupâni" şi "jupânese", adică nobili români "cinstiţi boieri ieşiţi din popor", cu funcţii şi ranguri în conducerea comitatului (Alexe Pop de Apşa, Ladislav Borca, Nicolae Pop de Apşa).
La sfârşitul primului război mondial, românii din dreapta Tisei care fuseseră mobilizaţi pe câmpul de luptă, sperau că vor începe o viaţă nouă. Din păcate graniţele României s-au stabilit conform Conferinţei de Pace de la Paris, care s-a bazat pe tratatul secret încheiat între România şi Antanta în anul 1916 şi care nu stabilea nimic privitor la frontiera nordică a ţării. Maramureşul din dreapta Tisei a fost alipit în anul 1920 (Tratatul de pace de la Versailles) Cehoslovaciei, cu o populaţie de peste 15.000 de români, locuitori în Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Slatina etc, aceştia rămânând separaţi de fraţii lor.
În Transcarpatia de astăzi există 13 şcoli cu predare în limba română, 6 biserici ortodoxe, 4 biserici greco-catolice, dar şi câteva instituţii pentru alte culte.
Legăturile culturale şi de suflet cu românii din patria mamă, fac ca acest pământ românesc să îşi păstreze rădăcinile şi cuvântul românesc să dăinuie.
Bibliografie:
- Botoş, Ion M. - Românii din Transcarpatia: Maramureşul istoric.- Ediţia a II-a. Târgovişte : Editura Macarie, 2005.
http://bihorstiri.ro/gazeta-romanilor-din-transcarpatia-va-fi-lansata-si-la-oradea/
http://www.bihon.ro/lansarea-gazetei-apsa/1433515
Luna iulie - calendar cultural
Șezătoare în noiembrie la bibliotecă
Șezătoarea noastră de la bibliotecă devine din ce în ce mai populară. Am primit noi membri , doi elevi de clasa a XI -a de la Gojdu au înce...


