29 mai 2021

Lecturi de weekend 135

Muntele sacru - iniţiere în doctrinele secrete ale Tibetului - ed. a II-aLobsang Rampa , Editura: Herald, 2018




Talmacitor perseverent al invataturilor tibetane, Lobsang Rampa ne conduce spre un vechi tezaur al Cunoasterii: pestera ascunsa sau Grota Inteleptilor, acolo unde lamasii cerceteaza intelesurile vietii si ale mortii, tainele marilor puteri oculte (hipnotismul, telepatia, clarviziunea), precum si misterul reincarnarii. Ca si celelalte lucrari ale sale, cartea de fata abunda in detalii inedite, legate de stiinta milenara a iluminarii, a dobândirii cunoasterii si a puterii, pe care autorul o face cu dezinvoltura accesibila cititorului contemporan, determinându-l sa-si puna intrebari dincolo de cotidian.
*

Muntele sacru - iniţiere în doctrinele secrete ale Tibetului - ed. a II-a
   
Această lucrare se referă în principal la esoterism şi la puterile omului. Este o carte simplă; în ea nu vor putea fi întâlnite cuvinte străine sau expresii în sanscrită sau în vreo altă limbă moartă. Omul obişnuit doreşte pur şi simplu să cunoască lucrurile, el nu vrea să fie forţat să desluşească sensul unor termeni pe care nici măcar autorul nu-i înţelege! Un autor care îşi cunoaşte cu adevărat meşteşugul poate să scrie în limba engleză, de pildă, fără să fie nevoit să-şi ascundă ignoranţa apelând la un limbaj străin. Prea mulţi oameni se
pierd într-un limbaj pompos. Legile Vieţii sunt simple şi este inutil să fie înfăţişate ca nişte culte mistice sau pseudo-religii. Este de asemenea inutil să fie prezentate drept "revelaţii divine". Nu are nici o importanţă cine are capacitatea de a accede la aceste "revelaţii", însă este demnă de laudă strădania de a le face cunoscute.
Nici o religie nu deţine în mod exclusiv cheile Raiului şi nimeni nu va fi osândit la ispăşire veşnică pentru că a intrat cu pălăria pe cap într-o biserică, sau că nu şi-a scos încălţările la intrarea într-o moschee. în Tibet, pe porţile lamaseriilor stă scris: "O mie de călugări, o mie de religii". Puteţi îmbrăţişa orice fel de credinţă doriţi: din moment ce religia voastră vă spune "purtaţi-vă faţă de altul aşa cum aţi dori ca acesta să se poarte faţă de voi", veţi fi nişte aleşi atunci când va răsuna Chemarea de pe urmă.
Dacă ar fi să dăm crezare unora, Ştiinţa interioară poate fi dobândită numai practicând un anumit cult şi, în plus, contribuind cu generozitate la susţinerea acelui cult. Legile Vieţii spun doar atât: "Căutaţi şi veţi găsi".Această carte este rodul unei existenţe îndelungate, al unor practici la care a fost supus autorul în cele mai renumite lamaserii din Tibet şi al puterilor pe care le-a căpătat graţie respectării stricte a Legilor. Este ştiinţa pe care ne-au transmis-o strămoşii timpurilor de mult apuse, păstrată în piramidele din Egipt, în marile temple ale Anzilor şi în cel mai important tezaur al cunoştinţelor oculte din lume: înaltele platouri ale Tibetului.(Lobsang Rampa)


_____________________________________________

Lobsang Rampa
Nume la naștere Cyril Henry Hoskin
Născut 8 aprilie 1910 Plympton⁠(d), Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
Decedat 25 ianuarie 1981 (70 de ani)
Calgary, Alberta, Canada
Cetățenie Regatul Unit
Ocupație scriitor
Alte nume Carl Kuon Suo



Tuesday Lobsang Rampa, pe numele său adevărat Cyril Henry Hoskin (n. 8 aprilie 1910 - d. 25 ianuarie 1981), a fost un scriitor englez care și-a asumat identitatea unui Lama tibetan, declarând că trupul său este o aparență, acesta fiind "locuit", de fapt, de Lobsang Rampa. Numele Tuesday (Marți) se referă la o afirmație din romanul "Al treilea Ochi" conform căreia tibetanii poartă numele zilei în care s-au născut.


Cu o biografie greu de digerat și adesea confundată cu ficțiunea, Lobsang Rampa a lăsat posterității o operă uimitoare, fiind un adevărat revoluționar al timpului său, unul dintre primii maeștri care au prezentat doctrina buddhistă și cunoașterea metafizică orientală într-o forma accesibilă tuturor. Lobsang Rampa ne învață adevărurile universale, îndrumându-ne pe calea spirituală. Cărțile lui ("Al treilea ochi", "Muntele sacru", "Cunoașterea de sine", "Universuri tainice", "Roba tibetană" ș.a.) pun în discuție starea progresului umanității și el ne arată cum putem deveni o forță pozitivă pentru împlinirea binelui, astfel încât să ne dezvoltăm armonios noi înșine și să putem ajuta semenii noștri și toate ființele.

a publicat
The Third Eye (1956) My Visit to Venus (1957) Doctor from Lhasa (1959) The Rampa Story (1960) Cave of the Ancients (1963) Living with the Lama (1964) You Forever (1965) Wisdom of the Ancients (1965) The Saffron Robe (1966) Chapters of Life (1967) Beyond The Tenth (1969) Feeding the Flame (1971) The Hermit (1971) The Thirteenth Candle (1972) Candlelight (1973) Twilight (1975) As It Was! (1976) I Believe (1976) Three Lives (1977) Tibetan Sage (1980)
Traduceri în limba română
"Al treilea ochi. Autobiografia unui lama tibetan",
Roba tibetana - Aventurile unui calator in astral
Al treilea ochi
Cunoasterea de sine
Muntele sacru. Initiere in doctrinele secrete ale Tibetului
Grota inteleptilor

27 mai 2021

Ziua Empatiei






 
Aici se completeaza formularul  

Pentru a doua oară în ţara noastră, românii de pretutindeni sunt invitaţi să celebreze o Zi a Empatiei.

Oriunde te-ai afla, te așteptăm alături de noi pentru a promova empatia. Anul 2021 este al doilea an când Ziua Empatiei este sărbătorită în România și ne dorim să fie o zi a micilor acțiuni prin oricine este binevenit să contribuie.

Cum poți celebra Ziua Empatiei?

Îți propunem câteva variante de evenimente pe care să le organizezi:
1. un atelier/ workshop/ training despre empatie.
2. un moment (atelier) de lectură pentru că cititul este o modalitate ce poate contribui la dezvoltarea empatiei. Lecturile pot fi publice sau private.
3. alte evenimente creative ce pot contribui la conștientizarea empatiei.

Când poți organiza?
Recomandarea este ca evenimentul să fie pe 10 iunie, dar în funcție de disponibilitatea ta poate fi și cu 1-2 zile înainte sau după.

Unde pot fi organizate?
Evenimentele pot fi organizate online sau offline în oraşul tău, la serviciul tău, într-o şcoală, într-o librărie sau într-o bibliotecă, într-o cafenea, ceainărie sau într-un hub, în orice loc preferat de tine sau … chiar în familia ta.
Deci evenimentele pot fi închise / private (dedicate unui număr limitat de oameni) sau deschise publicului larg (unde poate participa oricine dorește)

Cine poate organiza?
Orice persoană, organizație, companie sau instituție publică .

Ne bucurăm că alegi să contribui la această mişcare şi că îţi doreşti să organizezi un eveniment.
Paşii de urmat:
Pasul 1. Completezi formularul de mai jos și primești automat resurse grafice pentru organizarea evenimentului, mai concret un vizual pentru o copertă de eveniment de Facebook și un vizual pentru un afiș A4 pe care le poți personaliza cu detaliile evenimentului tău. (Poți să le vezi și aici )

Pasul 2. Lansezi evenimentul şi îţi inviţi comunitatea (oricât de mare sau de mică este ea). Dacă este un eveniment public, spune-ne și noi îl vom lista pe pagina dedicată evenimentelor (aici)


Pasul 3. În timpul evenimentului, dacă faci poze şi le postezi în Social Media, folosește hashtag-urile #EmpathyDay2021 #EmpathyDay #ZiuaEmpatiei #ZiuaEmpatiei2021.
Nu uita să le distribui şi în grupul Empathy Day Movement ca să ne bucurăm împreună.


Pasul 4. După eveniment, scrie-ne și spune-ne câți oameni ați „atins” cu evenimentul vostru și ce ați făcut concret (workshop, lectură, altele).

Așadar, te invităm să ne laşi câteva date despe eveniment. După completare primești un link pentru descărcarea materialelor

25 mai 2021

Invitatie

 


 Recenzie 


Pași pe caldarâm. Încrustările istorice în „buletindecarei” este rezultatul colaborării de trei ani cu publicația on-line care ne-a pus la dispoziție spațiul virtual. Mulțumiri adresăm, și pe această cale, doamnei Daniela Ciută, director-editor al cunoscutul sait din Carei. Debutul nostru publicistic, de la Carei, s-a produs datorită exemplului și zbaterii domniei sale pe târâm cultural. Avem publicate o seamă de lucrări dedicate acțiunilor militare desfășurate în părțile de Nord-Vest a României, puțin cunoscute în urbea copilăriei mele. ( Dr. Mosincat Constantin )




CETATEA CAVALERILOR NR.5 / MAI 2021

 

A aparut numarul din mai al revistei electronice CETATEA CAVALERILOR  

Cetatea_REDACTIE_colegiu

Sumarul revistei:




Invitatie

 


24 mai 2021

Albumul" Romania Salbatica"

 Albumul" Romania Salbatica" este un omagiu adus naturii din tara noastra si mai ales diversitatii biologice pe care o avem.

Inceput in 2010, Romania Sălbatică, a devenit cel mai mare proiect de fotografie si film documentar din țara noastră. A fost inițiat de fotograful Dan Dinu in colaborare cu WWF( World Wide Fund for Nature) si a fost realizat cu sprijinul RNP Romsilva si implementat impreună cu administrația Parcurilor Naturale si Nationale.
"Romania este una dintre ultimele redute de pe continent unde natura inca mai este asa cum ar trebui sa fie: salbatica, diversificata, uimitoare si spectaculoasa".


Detalii:
+ Cel mai amplu album de fotografie dedicat naturii de la noi;
+ Peste 250 de pagini cu fotografii și informații interesante din parcurile naționale și naturale, sau alte rezervații deosebite, și imagini cu majoritatea speciilor emblematice din fauna României;
+ Ilustrații grafice realizate de Gabriel Șerban;
+ Prefață semnată de Alex Găvan;
+ Format A4 landscape (297x210mm), copertă cartonată lăcuită 3D;
+ Hârtie mată dublu cretată (dcm 150gmp), tipar offset de calitate realizat în România pentru a sprijini industria locală;+ Text bilingv (română și engleză).



In Bihor au primit acest album bibliotecile care au în vecinătate arii protejate și Biblitoeca  Județeană.

Bibliotecile din orașele Marghita,  Alesd, Nucet și din comunele Rosia , Tinca, Budureasa și Astileu.

23 mai 2021

Lecturi de weekend 134

 Jessica Levine, Geometria iubirii. Iubire ,artă  si pasiune sălbatică, tipărită la editura Leda în 2015.




Cunoaștem în carte o femeie, Julia, trei bărbați, Ben și Michael și Val.

Julia , femeie atrăgătoare , o studentă care are aptitudini multiple și care nu poate face o alegere în legătură cu cariera pe care o va alege. 

După cum reiese din poveste avea ” un orizont vast și o pregătire solidă în mai multe domenii de activitate. Putea sa devină, profesor de engleză, de matematică, sau de muzică la o catedră universitară, putea fi jurnalist, redactor la o revista de specialitate, sau se putea lansa in domeniul afacerilor, știa sa cânte la pian si poeziile ei erau premiate. Și totuși după 10 ani plutea tot in deriva.”

Alesese o existență comodă , fără provocări și fără copii alături de Ben. În sinea ei era fascinată de la Michael și visa  la o existență plină de entuziasm  și poezie alături  de el. 

În dorința de a avea bărbatul iubit alături de ea, în condițiile în care va deveni soția lui Ben , aranjează o întâlnire a verișoarei Ana cu Michael. Surpriză, Michael se hotărăste subit sa aibă și el o existență comoda cu copii și nevastă și intră în rândul lumii alături de Ana, lasând-o pe Julia cu alegerea ei.

După 20 de ani profitând de o breșă în căsnicia Anei, Julia il alege pe Michael  distrugând ambele căsnicii în numele iubirii.

Dacă am avea un fir de ață care să meargă de la o întâmplare la alta între personaje ar arăta cam așa:



O geometrie nesigură și variabilă care este atât de caracteristică ființei umane.

Pe alocuri  personajele ne enervează, atât Julia cât și partenerii ei , cum își tot caută scuze, cum cultivă sau anulează sentimente de vinovăție, cum trăiesc în amânări , sau cum nu comunică unii cu alții. Dar după cum se vede cartea e scrisă de o doamnă care a construit această intrigă bazându-se pe una din cele mai ciudate emoții pe care  ființa umană  le trăiește : nesiguranța.

Subtitlul cărții Iubire, artă  si pasiune sălbatică este doar pentru marketing. 

Iubirea ar putea fi , dar este doar călduță. Arta, doar pe alocuri nu creează o imagine consistentă, devine importantă doar în măsura în care o persoană devine muza celeilalte.

Pasiunea sălbatică este cu rol de satisfacere a instinctelor de bază.

Finalul cărții penalizează alegerea Juliei, un atac cerebral îl transformă pe Michael într-un bolnav și pe Julia în infirmiera lui dedicată.


 Nici bună nici rea, o carte de citit într-o zi de vară.

21 mai 2021

Biblioteca Nucet- Ora sa STIM

 Hai hui prin univers , intr-o inregistrare video!


Bibliotecar- Bitea Talida 



Biblioteca Budureasa- Ora Sa STIM!

 Ideea activității a fost să-i facem pe copii să conștientizeze de ce este important să ne spălăm pe dinți. Copiii au identificat alimentele sănătoase și nesănătoase pentru organism și, implicit pentru dinți.


Bibliotecar Laza Anca Marian 






19 mai 2021

Cyberbullying fenomen și solutii




Carrie Rogers-Whitehead
https://www.respons-ability.net/

 

Carrie este fondatorul Digital Respons-Ability, o companie bazată pe misiuni care formează mii de părinți, studenți și educatori cu privire la cetățenia digitală. Ea este autoarea cărții Devenind un părinte digital, cu o nouă carte de parenting digitală, The 3M's of Fearless Digital Parenting, care va veni în această toamnă! Carrie este, de asemenea, mamă și se străduiește continuu să fie un părinte digital mai bun


Renee ajută școlile să identifice problemele de securitate și bunăstare digitale și să implementeze soluții de siguranță Bark. Renee are o pasiune pentru educație și s-a angajat în succesul studenților de mai bine de un deceniu. În calitate de profesor de clasă și proiectant de curriculum, ea a creat medii de învățare experiențială în care elevii prosperă. După ce a predat online, are o perspectivă unică asupra provocărilor pe care școlile și familiile trebuie să le depășească pentru o învățare virtuală sigură și de succes. Renee este, de asemenea, un veteran al armatei SUA, cu numeroase premii pentru munca sa internațională în jurnalism și afaceri publice

Folosirea tehnologiei ca instrument este o capacitate pe care o învățăm toți, dar mai ales tinerii noștri. În timpul acestui seminar web, vom discuta:

  • conversații despre tehnologie cu copiii,
  • 5 tipuri de intimidare cibernetică și cum arată,
  • folosind o concentrare comunitară pe Cyberbullying, și altele!
  •  Plus un Q&A la final.

 

DEFINIREA FENOMENULUI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE 

Înainte de a descrie fenomenul de cyberbullying, trebuie să definim noțiunea generală de bullying. 
Deși nu are o traducere exactă în limba română, termenul se poate asocia cu noțiuni precum intimidare, terorizare, brutalizare, hărțuire. Bullying-ul este definit ca „o formă repetată de agresiune, fizică sau verbală, direcționată către o persoană sau un grup de persoane, în care există o diferență de putere”
În 2001, D.R.Coy definește bullying-ul astfel: „un comportament care intenționează să facă rău sau să deranjeze, care apare în mod repetat de-a lungul timpului și are drept caracteristică un dezechilibru de putere, în sensul că o persoană sau un grup de persoane mai puternice vor ataca o persoană sau un grup de persoane mai slabe.”

Se descriu pe platforme de specialitate zece tipuri de cyberbullying, și anume:
 1) Gossip (bârfa) – presupune emiterea în mediul online a unor declarații publice speculative, ce pot denigra o anumită persoană sau instiga alte persoane în a adopta un comportament restrictiv
 2) Exclusion (excluderea) – excluderea din grupuri sau activități online a anumitor persoane; de exemplu, excluderea din grupul de messenger al clasei a unui coleg, din pricina faptului că nu este considerat suficient de bun pentru a face parte din același grup cu alții 
3) Harassment (hărțuire, sâcâială) – a lua în batjocură constant și deliberat o persoană, de pildă prin postarea de poze sau mesaje ce pot afecta integritatea psihică a individului 
4) Cyber stalking (urmărire online) – comportament de hărțuire intimidant, cu scopul de a aduce conflictul în viața reală; se manifestă atunci când necunoscuții solicită întâlniri față în față copiilor/adolescentților cunoscuți pe internet, amenințându-i de data aceasta fizic 
5) Trolling (întărâtare) – provocarea unor persoane să acționeze agresiv, prin insultarea implicită
 6) Comments (comentarii) – postarea de răspunsuri negative, denigrante la adresa unor fotografii, clipuri video sau mesaje lansate de o anumită persoană pe internet 
7) Dissing (insistență abuzivă) – postari sau trimiteri permanente de mesaje către anumite persoane, în pofida refuzului lor de a comunica
 8) Fake profiles (profiluri false) – profiluri create de către agresorii pe internet ce împrumută identitatea altor persoane, spre a facilita comunicarea cu victimele lor; sub protecția anonimatului, agresorii își amenință victimele sau, alteori, își însușesc identitatea victimei în discuțiile cu alte persoane
 9) Trickery (dezvăluire) – folosirea de trucuri pentru a obține informațiile personale ale victimei, pe care agresorul urmează să le facă publice 
10) Fraping (sabotarea) – actul de a schimba toate detaliile de pe pagina personală a cuiva atunci când persoana respectivă uită să restricționeze accesul; include și comunicarea în numele victimei 

Pe lângă cele 10 tipuri de hărțuire online, profesorul de psihologie Robin Kowalski de la Universitatea Clemson identifică alte două modalități de manifestare a cyberbullyingului
 
11) Happy slapping (înregistrarea video a atacurilor) – presupune ca agresorul să filmeze victima în timpul atacului și să distribuie clipul video altor persoane, pentru a-l vizualiza și comenta, în acest fel sporind gradul de umilință la care este supusă victima
12) Sexting – distribuirea de materiale pornografice minorilor utlizând mijloace electronice de comunicație.
 

Cauze care îi determină pe unii tineri să 
  • Acces  la tehnologie
  • Oportunitate, pot și știu să o fac
  • Plictiseala, hai să ne distrăm pe seama altora.
  • Gelozia
  • Dorinta de a fi in cantrul atentiei.
  • Concurenta pentru pozitia in grup.
  • Durerea după despartire/ ruperea relatiilor.




 

40% dintre elevii care  hărțiuesc pe internet  pe alții nu au sentimente de vinovăție .


Soluții netehnologizate pentru diminuarea fenomenului și a efectelor lui:





Platforme raportate pentru cyberbullying:

1Twiter
2.Spotify
3.Instyagram
4.Snapshot
5.Discord  

Platforme raportate pentru violență:
1.Spotify
2.Twiter
3.Reddit
4.Instagram
5.Discord


Care sunt efectele agresiunii de tip cyberbullying?
 
Psihic- te simți supărat, stânjenit, prost, chiar furios.
Emoțional- te simți rușinat sau îți pierzi interesul pentru lucrurile care îți plac.
Fizic- te simți obosit (ai insomnii) sau ai simptome precum dureri de stomac sau de cap.
Sentimentul de a fi luat în râs sau de a fi hărțuit de alții te poate împiedica să te exprimi liber sau să încerci să rezolvi problema. În cazuri extreme, cyberbullingul poate duce și la suicid.
Agresiunile de tip cyberbullying ne pot afecta în multe feluri. Dar situația poate fi depășită și persoanele afectate își pot redobândi încrederea și sănătatea.

Ajutor? De unde?
 
  • Dacă simți că ești ținta agresiunii de tip bullying, primul pas este să ceri ajutorul unei persoane în care ai încredere, precum părinții tăi sau un membru apropiat al familiei sau un alt adult de încredere.
  • În școala ta îi poți cere ajutorul unui consilier, profesorului de sport sau profesorului tău preferat.
  • Și dacă nu te simți confortabil să vorbești cu o persoană cunoscută, caută un serviciu de asistență telefonică din țara ta sau vorbește cu un consilier profesionist.
  • Dacă agresiunea are loc pe o platformă socială, poți bloca agresorul și îi poți raporta comportamentul în mod formal pe platforma respectivă. Companiile de rețele de socializare au obligația de a le oferi un mediu sigur utilizatorilor lor.
  • Strângerea dovezilor, precum mesaje text și capturi de ecran ale postărilor de pe rețelele de socializare, poate fi utilă, pentru a arăta ce se întâmplă.
  • Pentru a pune capăt bullying-ului, agresiunea trebuie identificată, iar raportarea situațiilor este esențială. De asemenea, poate fi de ajutor și să îi arăți agresorului că acțiunile sale sunt inacceptabile.
  • Dacă ești într-o situație de pericol iminent, contactează poliția sau serviciile de urgență din țara ta.


Ești victimă, dar ai nevoie de Internet, ce faci?

  • Dacă ai de-a face cu agresiuni online, este indicat să ștergi unele aplicații sau să rămâi offline o perioadă pentru a-ți da timp să îți revii. Dar a nu folosi Internetul nu este o soluție pe termen lung. Nu ai făcut nimic rău, deci de ce să fii pus tu într-o poziție dezavantajată?  
  • Cu toții ne dorim să punem capăt agresiunilor online, de aceea raportarea cyberbullyingului este atât de importantă.  Trebuie să ne gândim la faptul că ceea ce distribuim sau spunem îi poate răni pe ceilalți. Trebuie să fim binevoitori unii cu ceilalți în mediul online și în viața reală. Depinde de noi toți!
  • Gândește-te de două ori înainte de a posta sau distribui ceva online- acea postare rămâne online și poate fi folosită de cineva mai târziu pentru a-ți face rău. Nu divulga detaliile personale precum adresa ta, numărul tău de telefon sau numele școlii tale.
  • Află mai multe despre setările de confidențialitate ale aplicației tale preferate de socializare. Iată o serie de acțiuni disponibile pe majoritatea rețelelor:
  • Poți alege cine îți poate vizualiza profilul, cine îți poate trimite mesaje directe sau cine îți poate lăsa un comentariu prin configurarea setărilor de confidențialitate ale contului tău.
  • Poți raporta comentarii, mesaje și fotografii supărătoare și poți cere să fie șterse.
  • În afară de ștergerea din lista de prieteni, poți bloca în totalitate pe cineva și nu vor mai putea nici să îți vizualizeze profilul și nici să te contacteze.
  • De asemenea, poți alege ca anumite persoane să îți lase comentarii care să fie vizibile doar pentru ele, fără a le bloca în totalitate.
  • Poți șterge postări de pe profilul tău sau le poți ascunde pentru a nu mai putea fi vizualizate de anumite persoane.
  • Pe majoritatea rețelelor tale preferate de socializare, utilizatorii nu primesc notificare când îi blochezi, restricționezi sau raportezi. 
  •  Toate platformele au butoane care te pot ține departe de probleme.
Ignoră - șterge mesajele  unui cont din cronologia ta fără a înceta să urmărești sau fără a bloca acel cont
Blochează - restricționează posibilitatea anumitor conturi de a te contacta,  
Raportează - raportează un comportament abuziv


Toți trebuie să fim civilizați în folosirea aplicațiilor online.
10 reguli de comportament online  reguli ce tin de responsabilitatea digitală
    • 1. Fii onest și politicos
      2. Gândește-te bine la ceea ce scrii
      3. Respectă persoanele de altă etnie sau rasă și pe cei care au alt mod de viață
      4. Respectă legea țării proprii și legea țării unde se află corespondentul
      5. Respectă drepturile de autor, indiferent dacă este vorba de text, imagini, sunet sau software
      6. Nu trimite materiale pornografice, cu conținut violent, rasist sau blasfemic
      7. Respectă-i pe ceilalți utilizatori
      8. Fii chibzuit în cheltuirea banilor online
      9. Raportează ilegalitățile pe care le observi
      10. Nu uita că și alți copii folosesc forumuri etc.
 

18 mai 2021

Ioan Munteanu - Patroni culturali ai bibliotecilor bihorene


O bibliotecă demnă de patronul ei :

 Biblioteca Municipală ”Ioan  Munteanu” din Marghita 




         Tradiţiile de lectură ale Marghitei au vechi atestate, în 1872 exista în localitate un „Cerc de citit” cu 120 membri. În anii 1940 mulţi localnici aveau biblioteci personale renumite din care împrumutau cărţi concitadinilor.
        În Marghita – biblioteca publică și-a deschis porțile pentru public in toamna anului 1950,având un fond de carte de 1300 volume provenite din donațiile locuitorilor comunei prin munca neobosită a regretatului bibliotecar Stefan Szilagyi, căruia i s-au alăturat si câteva cadre didactice.

În perioada anilor 1950-1967, biblioteca nu are locație proprie, a fost nevoită să funcționeze dispersat în mai multe clădiri, lucru care a îngreunat activitatea cu cartea. Cu toate acestea an de an   fondul de publicații a crescut si implicit dorința de lectură și studiu a locuitorilor. Astfel de la 1300 volume si 46 cititori înscrși in  1950 fondul de publicații ajunge la peste 60000 volume în anul 1990 si la cifra de peste 3000 cititori interesați de serviciile bibliotecii.

Până în anul 1967 când Marghita primește statut de oraș, biblioteca publică a coordonat activitatea cu cartea în întregul raion Marghita.

Începând cu anul 1967, biblioteca orășenească primește ca locație etajul Casei Orășenești de cultură pentru a funcționa cu întregul patrimoniu existent, având in dotare săli spațioase pentru împrumutul publicațiilor la domiciliu, sala de lectura cu 50 locuri si bineînțeles depozitele de carte.

Cu toate acestea in anul 1970, conform unei Hotărâri a Consiliului Local bibliotecii îi este atribuit un nou spațiu , pe strada Tudor Vladimirescu nr.1 unde funcționeaza până în anul 2020 cu o parte din fondul de publicații.

Un moment deosebit in viața bibliotecii orășenesti l-a constituit în anul 1993 investirea  bibliotecii  cu numele scriitorului si revoluționarului pașoptist Ioan Munteanu (1808-1860), ilustru fiu al Văii Barcăului. Menționăm meritul deosebit al d-lui Constantin Mălinaș, director al Bibliotecii Județene Bihor în acea perioada și d-nei Judita Căluser, muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor, in descoperirea acestui scriitor revoluționar și în investirea bibliotecii  cu numele său. 

Bibliotecari  de-a lungul anilor au fost:


Responsabil de bibliotecă: Atym Lavinia (din 2014).
Responsabil de bibliotecă Olimpia 1971-2010
Popa Iuliana 2008
Cseke Edit 2001
Molnar Eva 2000-2001
Ciordas Florica 1990-2010
Rajna -Koppanyi Eniko 2006-2007
Gilla Maria 1990-2006
Rus Lucia 1982-1990
Huh Ecaterina 1978
Labau Maria 1977-2000,
Codreanu Rodica 1974-1977
Szilagyi Stefan 1950-1978,


Serviciile pe care biblioteca  le oferă populației orașului sunt serviciile tradiţionale combinate cu  cele  moderne, biblioteca  având 6 calculatoare, program Diosoft de prelucrare a colecției și  serviciu de internet pentru public.
Programele  bibliotecii  în decursul anilor au fost de multe categorii, locale, naționale cu grup țintă adulți sau copii și tineri . Dăm câteva exemple :
PAPI, în cadrul proiectului „Economia bazată pe cunoaştere”
Biblionet 2009-2014
Let s do it Romania 2010
In perioada, 2012-2019, numărăm o medie de 22 programe anuale de lectura cu 72 de activități care aduc în biblioteca aproape 1000 de participanți anual.
10 ani de blog- 2010-2020, 286 postări, pentru activitățile culturale derulate in biblioteca publică din Marghita și 21300 vizualizări ale acestor evenimente.
Gazda a nenumărate întâlniri profesionale ale bibliotecarilor din zona de Nord a Bihorului, biblioteca a primit o plachetă pentru activitate de excelență în anul 2016.



__________________________________

Numele IOAN MUNTEANU, preot și scriitor, este semnificativ în bibliografia lupte­lor românilor din Transilvania, și mai ales din Bihor, pentru emancipare și liber­tate națională, la jumătatea secolului  XIX. Aceste date au determinat pe cercetătorii Constantin Mălinaş și  Iudita Căluşer să-i caute  urmele arhivistice și publicistice, pentru a-i reconstitui personalitatea și opera. Datorită muncii lor găsim azi informații și putem spune că Biblioteca Publică din  Marghita are un patron cultural cu o înaltă ținută patriotică .


 IOAN MUNTEANU

1808 -1860

biografie    

Ioan Munteanu s-a născut Ia 3 ianuarie 1808 in familia preotului ortodox roman din satul Bobda, comitatul Torontal. După  școala  făcute la Vârșet si Timișoara, ajunge preot la nu­mai 20 de ani, in satul natal, unde semnează matricolele bisericii intre 17 iulie 1828  și 5 august 1829   cu numele Ioan Popescu-Munteanu. Pe aceste matricole notează pe margini   texte de cugetări în limba latină, pe care o cunoștea, pe lângă ger­mană, maghiară, sârbă și chiar ceva franceză, lucru neobișnuit la un preot ortodox atât de tânăr. Tot in Bobda se află Ia 1831, când dă la legat, în Timișoara, o Evanghelie de Râmnic, 1764- din zestrea bisericii, respectiv oficiază si semnează registrele pană la data de 17 ianua­rie 1833.  Aceste activități îl fac pe tânărul preot român să intre în conflict   cu ierarhia sârbească ce stăpânea atunci Episcopia Ortodoxă a Timișoarei. Bănuim că pentru activitatea lui culturală - în 1829  scrisese o carte de biografii române exemplare, pe care o arăta la toată lumea  căutând bani pentru tipar   - în 1833 este suspen­dat din parohie .

În anul 1834 este  preot in Șiria ținând de Protopopiatul Galsa al Epis­copiei greco-catolice de Oradea. Face acolo școală și  biserică nouă, pentru care bate drum Ia Viena si Oradea, de unde aduce noi cărti liturgice pentru strană si elevi.

La 3 august 1834 notează că „pe sama, bisericii din Şiria următoarele cărţi am dus de la ilustrissimul domn episcop Samuil Vulcan: 1 Orologhion sau Breviarium, " Schematismus - Calendaria Oradea Mare, 1840, p. 112; C. Pavel, Op. cit., p. 168; C. Diaconovich, Op. cit., p. 345. 5 Teodor Roşiu, op. cit., p. 208. 6 V. Popeangă, op. cit., p. 234. 7

Gheorghe Ciuhandu, Episcopii Samuil Vulcan - Gherasim Raţ - pagini mai ales din istoria românilor crişeni (1830-1840), Arad, 1935, p. 332-333·.

Publică in 1835 Ia Arad a doua fascicule de versuri, ,,Simțiri de bucurie", tot cu litere Iatine, urmată peste un an de poemul amplu ”Serbarea zeilor Lares", de 26 pagini. 

Mutat ca preot în diferite locații in 1843 ajunge în Deda (azi Ghida) lângă Marghita iar din 1 august 1847 devine preot în satul Sarcău (comuna Sârbi) până la sfârșitul vieții (25 decembrie 1860)

La Sarcău fiind,  participă la participat la Adunarea Naţională de la Blaj (3-5 mai 1848).
După întoarcerea acasă, fiind anunțate  alegeri pentru noua Dietă a Ungariei, Ioan Munteanu a dorit ca românii să-şi trimită acolo reprezentanţi, pentru a le proteja identitatea şi a le apăra interesele. De aceea  alături de Ioan Popclan din Sărsig, Vasile Vane din Sfîrnaş, Samuil Vulcan din Sînlazăr, Porumb Dumitru din Sacalasău şi Oros Dumitru de Fegernic, formulează şi tipăreşte la Oradea textul unei Proclamaţii, în care îmbină ideile vremii, chemând poporul român la o adunare de trei zile în Oradea . Difuzează tirajul de cincizeci de exemplare la protopopi şi preoţi, cerându-le să mobilizeze poporul, aşa cum a văzut că a făcut Aron Pumnul, prin Proclamaţia, cu care a convocat adunarea da le Blaj din 15 mai.
Apoi acţionează în oraşul Marghita în zilele de 24-26 iunie, pentru alegerea unui deputat român în Dieta de la Pesta.  O parte din tirajul Proclamației a fost confiscat, deoarece apare o circulară a consistoriului din Oradea care cere protopopilor sa restituie de urgență” circulara tiparită in limba valahă , fără a îndrăzni a o difuza și a răspândi sau conținutul ei a comunica cuiva”.



Cercetătorii Iudita Caluser si Constantin Malinas au găsit exemplarul Proclamaţiei în dosarul de acuzare împreună cu procesul verbal al interogatoriilor luate de scaunul de judecată de la Oradea din 12.12 1848.


Numai că situația nu era aceiași ca la Blaj. În Bihor, existau mereu grupuri conservatoare, care se opuneau ideilor liberale ale epocii. Prin urmare preotul Ioan Munteanu este arestat și judecat la Oradea, sentința fiind condamnarea la moarte şi execuţia imediată. Este salvat în ultimul moment   de către Episcopul  Vasile Erdely, care-l ia de pe treptele tribunalului şi îşi asumă că-l va pedepsi el pe preotul său. 

În noaptea de 12/13 decembrie 1848 Ioan Munteanu este escortat la Sarcău de o trupă de soldaţi călări, acolo predă biserica şi familia la judele Beltechi Ioan şi la curatorul Iuhas Ioan, după care a dispare si mult timp nu s-a ştiut nimic despre el. 
Pedeapsa primită a fost  de fapt numirea ca preot militar în armata de mercenari a generalului polonez Bem cu care a umblat prin Transilvania, asistând  neputincios  la actele de terorism asupra populaţiei române. Când Bem e învins în bătălie la Ocna Sibiului în 4 februarie 1849, Munteanu evadează din tabără si ajunge la Orăștie și apoi la Brașov în căutarea lui George Barițiu. La Brasov e prins de ruși și băgat în închisoare ca spion. Bem se reface, recucerește Brașovul , iar pe Munteanu îl scoate din închisoare. Scapă de învinuirea de dezertare datorită lui Bem care spune că l-a eliberat din funcție înainte de evenimentele de la Ocna Sibiului.
Locuiește la Brașov și la Sibiu o vreme unde găsește și salvează o parte a bibliotecii lui Timotei Cipariu . La început de august 1849 revine în Bihor prin Cluj cu o căruță de cărți valoroase.
Trece iar prin închisoare și cercetări de astă dată pentru că a fost în armata lui Bem. În anchetă se pierde jurnalul despre campania alături de generalul Bem.
După eliberare, în anii 1957/1858 îl găsim profesor la gimnaziul din Beiuș unde predă limba română și limba germană.
Se stinge 25 decembrie 1860 la 52 de ani la Sarcău lăsând prin testament toată biblioteca lui Gimnaziului din Beiuș. Cele 4 ”fișloage” care conțineau 1282 titluri de carte in 1344 de volume si 24 de mape, alte cărți care erau notate pe pagina din urma a testamentului , urmând sa sosească de la București.
  George BARIŢIU în 1861 spunea despre acest om remarcabil: „Numai fatalităţile suferite de el în anii 1848-49 pot revărsa o lumină clară asupra iubirii sale de naţiune. Bărbatul acesta a fost o raritate în soliditatea şi constanţa sa de a apăra interesele naţionale româneşti cu orice preţ şi din acest punct de vedere merită a fi căutate scrierile lui şi publicate". 
Chipul său elegant şi hotărât s-a păstrat în tabloul depus la pinacoteca veche a Liceului Samuil Vulcan din Beiuş, dar a dispărut de acolo la distrugerile de biblioteci din anii cincizeci ai veacului trecut. Rămâne, însă, pilduitoare puterea sa, cu care a creat opere şi fapte eterne, între care Proclamaţia de la Sarcău din 12 iunie 1848 străluceşte ca un document nepieritor în istoria noastră, probând superb influenţa de acţiune şi transferul de idei de la Paris la Sarcău.


Activitate literară


 
Activitatea literară şi publicistică  a lui Ioan Munteanu s-a desfăşurat în trei decenii.
Între anii 1833-1836,  scrie şi publică la Timişoara şi Arad trei cărticele cu poeme.
În  1858 tipăreşte la Oradea o carte de proză, pe subiecte istorice, luate din antichitatea romană. 
În aceeaşi perioadă publică articole şi câteva poezii în Foaie pentru minte inimă și literatură , a lui George Bariţiu, de la Braşov, cu care Munteanu se cunoştea personal.
La data de 12 iunie 1848 redactează şi publică la Oradea, în 50 de exemplare, Proclamaţia de la Sarcău, manifest care-i conferă calitatea de ” cel mai radical revoluţionar român din vest, în afirmarea publică a nevoii de drepturi liberale şi identitate naţională a românilor, în focul acelor evenimente.”
  



În 1835 la Arad, în tipografia germană a lui I. Beichel,  apare fascicula de versuri, intitulată  (Sinţiri de bucurie), dedicată lui Nicolae Borbola, profesor la Academia de drept din Oradea. Cărticica este datată la 3/15 iunie 1835 din Şiria. 


În 1836 publică „Serbare zeilor Lares”, de 26 de pagini. 
Autorul concepe sărbătorirea în Olimp a zilei de 1 Mai, ca zi de praznic a neamurilor latine, care moştenesc gloria romană. Ele se adună acolo, toate, între care şi daco-romanii. Aceştia se arată, însă, cam vlăguiţi de străini, care-i apasă. De aceea eroul roman Quirinus îi trezeşte, le dă un cod de purtare demnă şi le porunceşte să fie pe măsura iluştrilor strămoşi. Ba încă le adresează un blestem, cel mai vechi din literatura română, de această forţă
: „Ţineţi Fiilor în minte / Că la toţi vă sunt părinte,/ Ba ştiţi bine că-s şi Zeu, / greu e acest blestem al meu, / Care din inimă-l zic, cu simţire din adânc, / La inimă vi-l înghimp: / Blăstămat, ah , blăstămat, / de mii de ori blăstămat! / tot fiu de român în lume, / Care-şi tace al său nume, / A să trage din Romani, / Ce custă de mii de ani, / Cu vază şi lauri mari. / Dar 7 cu atâta mai tare blăstămat să fie care, / D-a mea limbă să ruşină, să face mai îndemână / Limba străină a vorbi, / D- alt gen a să lipi, / Al său a tăgădui. / Să face lumii ocară şi gunoi într-a sa Ţară, / Batjocora oamenilor / Şi obeala barbarilor. / Cari-n faţă-l laudă foarte, / Iar în dos îl râd de moarte!”
 În finalul poemei, autorul dă viitorul în grija nepoţilor lui Quirinus şi Romulus, a Românimii,   urmaşă a Romei antice, legându-i pe toţi să ţină împreună, să ţină anual Serbarea zeilor casei în prima zi a lunii mai şi să urmeze drumul de relansare a neamului.
 Axiologia acestei poeme se va conserva şi dezvolta ulterior în cartea de proză istorică de la 1839 ( tipărită numai la 1858 ) şi în Proclamaţia de la 1848.

Este semnificativ de a aminti, că în anul 1927, Nicolae IORGA găsea la un prieten din Argeş, un exemplar al cărţii de proză istorică a lui Ioan Munteanu, de la 1858, căzută în uitare, dar care-l impresionează până întru atâta, că-i dedică o cronică amplă, ce apare în Revista de istorie de la Vălenii de Munte, nr.7-9/1927, p.253-255.


Titlul cărţii apărute în 1858: Biografiile celor mai vestiţi romani şi romane istorico-dramatice prelucrate de Ioane Munteanu de Lapuşiul Superior, Protoparohul Şiriei în Diecesa Română catolică de ritul oriental a Urbei mari în anul 1839. Apare la Oradea mare/, cu Tipariul lui Aloisiu Tichy cu trei prefeţe  şi 258 pagini, cuprinzând 26 de biografii romane , însoţite cu patru gravuri în aramă de Waldheim din Viena.

Autorul povestește  într-o prefață  că încă din  1839, când era preot în Șiria, cartea era gata pentru tipar,  dar lipsa de ajutor financiar  nu i-a permis să o poată edita, decât spre finalul vieţii, în 1858, când apare la Oradea, pe cheltuială proprie, în tiraj de o mie de exemplare, din care circa jumătate le expediază însuşi autorul, iar restul,  le trimite lui George Bariţiu, spre a le vinde.

Prima din cele trei prefețe e semnată în Şiria la 30 Răpciune 1839, când autorul a avut speranţa, că Episcopul Samuil Vulcan din Oradea îi va tipări cartea. 
,,A tipări o carte românească nu e lucru de joc, acee numai acela ştie, carele cîndva de acest joc grău s-a apucat. Cîţi zeloşi naţionalişti prin tipărirea cărţilor s-au înmormîntat .în miserătate, că iubiţi fii ai dulcei noastre naţiuni, cei mai mulţi încă nu ştiu preţui visteria ce zace în cărţi, ci încă cugită că tipărind cineva vreo carte, acela caută banii ... Eu ţin acest op împreună cu altele două acum de 10 ani (de la 1829) scris, multora l-am arătat, pe mulţi am rogat, la mulţi l-am îmbiat, n-am poftit nici un gâştig din el, numai să-l tipăresc, numai naţiunea să se folosească cu el ...”

A doua prefață este scrisă  din satul Sarcău, în Bihor, la 31 ianuarie 1855, când a expediat manuscrisul lui George Bariţiu la Braşov, cu credinţa că va fi tipărit, dar de unde îl primeşte înapoi, după trei ani de aşteptare zadarnică.

Ultima prefată are data de 15 iulie 1858, la Beiuş, unde în acel an şcolar Ioan Munteanu era profesor şi   de unde se poate să fi primit sprijin financiar pentru a putea depune manuscrisul la Tipografia Tichy din Oradea.

Personalitatea caldă și entuziastă a   lui Ioan Munteanu reiese din aceste texte.  El își exprimă entuziasmul  relativ la originea romană a neamului nostru şi face din  această origine nobilă  un stindard pentru emanciparea naţională.
 „În pieptul român zace un spirit mare. Şi acesta e lucru natural. Au nu sunt Românii strănepoţii acelor glorioşi romani, pe care toată lumea cultă în ton de bucin îi înălţa şi a căror virtuţi şi numai din departe putându-le imita, se par a străluci ca planetele pe cer? – Pre acest spirit în Român nici cea mai aspră dintre vitregimile tempurilor nu l-au putut îneca!” Ioan Munteanu doreşte şi cere ca acest potenţial profetic al românului să devină iar productiv pe „un câmp nou de activitate, la care ajungând, edifică şi face miracole, cu triumf străbate în inamici şi învinge oşti, aduce nouă rezoluţiune în sfătuire şi bărbătească constanţă în viaţa civică…” 
 
Astfel, cititorul este chemat de către autor să facă o selecţie în datele cunoaşterii, să-şi formeze judecăţi noi, întemeiate pe “prea stimatul dat al naturii” şi fidelul său piept să-l deschidă numai „sfintei simpatii” către strămoşi, deoarece „naţionalitatea sa numai de la aceste se mişcă.” Toate aceste senţinţe se regăsesc pilduitor în cele 26 de biografii romane,  unele frumos ilustrate, care  constituie conținutul  cărtii.



MUNTEANU, Ioan, Biografiile celor mai vestiţi romani şi romane istorico- dramatice prelucrate. In Urbea Mare |= Oradea|: cu Tipariul lui Aloisiu Tichy, 1858. Mai multe ex. la B.J. Bh.
 
Biografiile celoru mai vestiţi romani şi romane istorico-dramatice, prelu~ erate de Joane Munteanu de Lapusiulu Superioru. . . în anulu 1839. In Urbea Mare, cu Tipariul lui Aloisiu Tichy, 1858, p. XXVII-XXIX.

 
________________________________________

 
  


Evenimente comemorative


După anul 1993, anul  investirii  Bibliotecii Municipale din Marghita  cu numele scriitorului si revoluționarului pașoptist Ioan Munteanu (1808-1860), s-au organizat periodic evenimente comemorative care au încercat să aducă în prin plan personalitatea lui Ioan Munteanu.



28.05 2009 ziua eroilor la Sarcau

din Crișana 

”Ziua eroilor este un prilej de pioasa aducere aminte a tuturor acelora care au luptat pentru o cauză dreaptă și pe care ii elogiem poate prea puțin având în vedere că și-au sacrificat bunul cel mai de preț, viața. Această zi s-a sărbătorit în toata țara conform tradiției.
Într-un sat din Bihor, Sarcău, comuna Sârbi, slujba de la biserică a adunat enoriașii in jurul tânărului si inimosului preot  Scuta Gabriel, ca in orice zi de praznic. Este prezent ca reprezentant al oficialităților, viceprimarul comunei.
Am avut onoarea de a fi si eu prezenta, împreună cu clasa mea, clasa a III-a A, de la S08 Marghita ăi cu bibliotecarele de la Biblioteca Municipala ”Ioan Munteanu” din Marghita. Menționez ca am fost incurajată in aceasta acțiune de doamna directoare Olimpia Dunai.”

                                                                                                   

In memoriam

In țintirimul linistit ,Sarcau_2009 (2)
La umbra deasă- a unui tei
Doarme parintele-ostenit,
De-atita foc, din anii grei.

Si-a semanat  prin tara idealul
Mutat din parohie-n parohie
De cei ce nu iubeau Ardealul
Si la Sarcau s-a stins… e-aici sub glie.

Sarcau_2009Si glasul lui suna ca-n hau
Pentru necazurile lor,
A oamenilor din Sarcau
Din veacul ce s-a dus ca-n zbor.

Si munca lui neobosita
Rasuna-acum a jale de caval
si pentru existenta-i chinuita
E pentru noi eroul din Ardeal .

Sarcau_2009 (3)Noi cei de-acum privim piosi
La crucea de langa poteca
Si gandul zboara peste zari
La “ Ioan Muntean “ biblioteca.

La inceputul de mileniu,
Traind aicea pe Barcau
Mai spunem “Doamne-odihneste-l !”
Pe fostul preot din Sarcau.

     

Daca slujba a fost urmarita cu evlavie crestineasca , parastasul care a urmat a  fost animat de tristele  aduceri aminte provocate de cei pomeniti, preoti ai bisericii din Sarcau, slujitori vrednici de stima si pomenire , care au influentat in bine viata oamenilor din partea locului.
Din sirul celor pomeniti se detaseaza numele Ioan Munteanu, preot, scriitor si revolutionar, luptator pentru dreptate  si emancipare a carui activitate  de adevarat apostol este legata de satul Sarcau si de orasul Marghita. 

Asa se explica faptul ca Biblioteca Municipala din Marghita poarta numele lui si ca an de an elevi si cadre didactice  din Marghita participa la parastasul de la ziua eoilor la Sarcau.
Redescoperit de cercetarile d-lor Constantin Malinas si Iudita Caluseru, numele Ioan Munteanu este deja celebru si pe deplin justificat ca fiind unul dintre eroii neamului romanesc .


Aici, la Sarcau a trait un om, un erou. Copiii i-au vazut mormantul, piatra –  marmura de Carara, au ascultat cuvintele frumoase pe care le-au rostit cei prezenti la adresa sa, au recitat versuri de suflet inchinate eroilor, deci si acestui erou din valea Barcaului.

Gandind si vorbind despre spirite inalte, te atinge parca o flacara de profuzime si cuvintele frumoase isi fac loc cu stangacie dar atat de sincer…

 https://marghita.ro/biblioteca/ziua-eroilor-sarcau-28-05-2009/      instit. Curtean Florica
_________________________________

CONTRIBUŢII LA VIAŢA ŞI ACTIVITATEA CĂRTURARULUI BIHOREAN IOAN MUNTEANU (1808-1860) de CONSTANTIN MALINAŞ IUDITA CĂLUŞER

Deşi prezentă prin referinţe repetate în destul de multe cercetări privind istoria luptelor românilor din Transilvania şi Banat pentru emancipare şi libertate naţională, totuşi personalitatea complexă a lui Ioan Munteanu încă nu a generat şi o tratare cuprinzătoare a datelor şi faptelor ce i-au fost proprii; încît lucrarea de faţă este prima în care se încearcă o oglindire mai amplă a subiectului.
 

Constantin Mălinaş și ludita Căluşer au studiat  timp de peste trei decenii în fondurile de la Filiala Oradea a Arhivelor Statului şi semnificaţiile majore ale documentelor scoase la iveală . Aceste documente au arătat că este imperios necesar ca omul, animatorul cultural, scriitorul şi luptătorul revoluţionar să fie restituit neamului său în adevărata lumină a pilduitoarei vieţi, pe care a trăit-o .

  Nu numai că lucrările subliniate de Bațiţiu nu au fost căutate şi publicate, dar în legătură cu acest vrednic bărbat s-au perpetuat mai multe neadevăruri, car-i umbresc de peste un veac memoria în mod nejustificat şi nedrept şi care se referă la două evenimente esenţiale din viaţa sa, participarea la revoluţia de la 1848-1849 şi soarta cărţilor cipariene de la Sibiu.

Pe baza cercetărilor de arhivă întreprinse cu asiduitate, putem să dăm un răspuns documentat şi limpede în ceea ce priveşte dimensiunea revoluţionarului Ioan Munteanu şi astfel să integrăm neamului şi cauzei eliberării şi dreptăţii naţionale un luptător inspirat din chipurile eroice ale istoriei noastre. În ceea ce priveşte problema cărţilor cipariene, ne alăturăm acelora care consideră că Ioan Munteanu a făcut la Sibiu un gest justificat, salvând de la distrugere sau pierdere cea mai valoroasă selecţie din biblioteca lui Timotei Cipariu.

 
 Aspecte inedite privind revoluţia de la 1848 în Bihor, în Familia, Oradea nr. 8, aug. 1980, p. 5; Constantin Mălinaş. Iudita Căluşer, O importantă tipăriturii în revoluţia de la 1848 - Proclamaţia   de la Sarcău, în Biblioteca și cercetarea, Cluj-Napoca, Biblioteca Academiei R. S. România, nr. 4, 1980, p. 302-311, 
Constantin Mălinaş, Ioan Munteanu - activitatea literară, în Orizont, 1981, nr. 20, p. 7. 2
 



____________________ 

Note culturale pentru istoricul bibliotecii 

Ioan Munteanu”(1808-1860) 

 din Marghita MS.2000

P Birta, 2005



Manuscris de P Birta  scris in anul 2000. 16 file

Fragmente


Inceputurile vietii culturale ( din trecut) ale locuitorilor din Marghita se pierd in negura vremii ca începuturile lor insăși pe aceste meleaguri.
Documentele de mai târziu însă atestă indiscutabil că a existat o variata si interesanta viata culturala a oamenilor de aici, care s-a desfăsurat si dezvoltat in functie de framantarile sociale si politice care au avut loc.
.................................

Intr-un document scris in anul 1872 , gasim notat ca pentru cei aproape  4000 de locuitori ai Marghitei s-a  infiintat un cerc de citit cu un sediu inchiriat care avea 120 de membri , avand un consiliu de conducere , bibliotecar fiind Besse Stefan.
Tot acest document aminteste ca era infiintat un cerc numit "Cercul popular 1848" cu sediu inchiriat avand peste 100 de mebri , bibliotecar fiind Bordi Janos.

Documentul de mai sus poarta semnatura capitanului invalid Palffy Karol, participant la luptele din 1848-1849.



Mai târziu o răspândită formă de citire a  fost aceea de a împrumuta cărți de la unii cetățeni care în schimbul unei sume oarecare împrumutau cărți pe termen limitat. Era o ocupație și a unor comercianți ambulanți care cu ocazia deplasărilor pe la piețele din diferite orașe cumpărau diferite cărți pe care apoi împrumutându-le își făceau și unele surse de venit. Comerciantul Ecsedi Antal avea de exemplu un stoc de mai bine de 1500 de cărți diferite.. pe lângă cărti de povești , știință popularizată și unele traduceri ale clasicilor universali, majoritatea cărților era așa numita roman de prelată , în limba maghiară ” ponyvaregeny” un fel de romane de aventuri, etc

Mai târziu un rol însemnat au avut biblitoecile școlare și biblioteca meseriașilor..Deasemenea o căutare și circulație tot mai mare au avut almanahurile vremii: Almanahul pliugarului român, Falusi noptar, almanahul scolar, Almanahul românilor din ardeal, precum și almanahurile publicatiilor periodice și cele ale cultelor.

......

In anul 1934 apare o lucrare interesantă a caricaturistului Szabo Iosif care scoate o carte intitulată Gaudeamus, cartea cuprinde 60 de caricaturi ale unor personalități din Marghita.
Un insemnat rol l-a avut aparitia ziarului local Marghita care cuprindea articole atat in limba maghiară  cât și   româna.Ziarul apărea săptămânal și ascotea un supliment numit Sacueni

Redactorul sef al ziarului avocatul Alexadru Reti a avut meritul d e a aduna în jurul ziarului o serie de intelectuali care prin articolele scrise făceau cunoscute nu numai evenimentele cotdiene ale vremii , dar făceau o educar epatriotica insistentă.

Remarcăm articolele învătătoarei Lia oprea intitulate- 24 ianuarie, Rolul social al femeii, Gustul pentru citit, aparute în anii 1933-1936 aproape 50% din continutul articolelor erau stiri , evenimente culturale si sportive.                                                                                              

______________________________



Bibliografie 

Munteanu, Ioan. Proclamația de la Sarcãu datã luni dupã Rusalii, 12 iunie 1848. Reeditare și studiu bibliografic de Constantin Mãlinaș. Oradea : Biblioteca Județeanã „Gheorghe Șincai” Bihor, 1998.

Ioan Munteanu - activitatea literarã [1808- 1860]. Orizont (Timișoara), 32, nr. 20, 21 mai 1981, p. 7. 

C. MALINAŞ, I. CALUŞER, Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii cărturarului bihorean Ioan Munteanu (1808-1860) • Sur la vie et l'activite du revolutionilaire roumain Ioan Munteanu et Transsylvanie (1808- 1860) crisia xi 1981

Constantin Mălinaş, Aspecte inedite privind revoluţia de la 1848 în Bihor, în Familia, Oradea nr. 8, aug. 1980, p. 5; 
Constantin Mălinaş. Iudita Căluşer, O importantă tipăriturii în revoluţia de la 1848 - Proclamaţia româneasc,1 de la Sarcău, în Biblioteca și cercetarea, Cluj-Napoca, Biblioteca Academiei R. S. România, nr. 4, 1980, p. 302-311, 
Constantin Mălinaş, Ioan Munteanu - Actualitatea literară, în Orizont, 1981, nr. 20, p. 7. 
  Al. Papiu Ilarian, Istoria Românilor din Dacia Superioară, tom 2, Ed. a II-a, Viena, 1852, p. 209; 
Vasile Bolea, Lepturiştii din Oradea 1851-1875, Sibiu, Institutul de arte grafice Dacia Traiană, 1943, p. 4-5; 
Victor Cheresteşiu, Adunarea naţională de la Blaj, 3-5/15-17) mai 1848, Bucureşti, Ed. politică, 1966, p. 421-422, 587, nota 97. 
 S. Dragomir, op. cit., p. 173 citează din lucrarea lui Deâk Imre „1848, a szabadsagharcz tărtenete", p. 83. 32 A.S.O., fond EGCO, dosar 17.
  Iudita Căluşer, Constantin Mălinaş, op. cit. :v. Episcopia Ortodoxă română Oradea, (F.O.R.O.) fond EGCO, Registrul nr. 117 /1848 p. 169-172; 198-200; A.S.O., fond EGCO, Coresp. nr. 426/1848. :I; A.S.O., Loc. cit., nr. 471 8/1849, f. 6. 
5 martie 1861, în Foaie pentru minte ... , 24, nr. 11, 1861, p. 81-82;
Teodor Roşiu, Pre onorate Domnule Redactoru. Beiuşiu, 17 Iuliu 1878, în Transilvania, 11 nr. 18, 15 sep. 1878, p. 208-210; 
Din miscellaneile lui Ioanu Munteanu, în Transilvania, 11. lfl78, nr. 23, 1 dec., p. 267-269; nr. 24, 15 dec., p. 279-281; 
Traian I. Fărcaş, Istoria gimnaziului greco-catolic de Beius (1828-1895), Beiuş-Gherla, 1896, p. 68; Cornel Diaconovich, Enciclopedia română, val. III, Sibiu, 1904, p. 345;
Nicolae Iorga, O carte necunoscută, în Revista de istorie, 1927, nr. 7-9, p. 253-255; 
Constantin Pavel, Şcoalele din Beiuş 1828-1928, p. 168; 
Teodor Ncş, Oameni din Bihor 1848- 1918, Oradea, Tipografia diecezană, 1937, p. 39; 
Silviu Dragomir, Studii şi documente privitoare la revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848-49, val. 5, Sibiu-Cluj, 1946, p. 173, 373-374; 
Vasile Netea, George Bariţiu, Viaţa şi activitatea sa, Bucureşti. Editura ştiinţifică, 1966, p. 107; Cornelia Badea, Lupta românilor pentru unitatea naţională 1834-1849, Bucureşti, Editura Academiei R S. România, 1967, p. 71, 282, 294-297;
 I. D. Suciu, Revoluţia de la 1848-1849 în Banat, [Bucureşti], Editura Academiei R. S. România, 1968, p. 222; 
Viorel Faur, Din corespondenţa profesorilor beiuşeni cu George Bariţiu, în Lucrări ştiinţifice, Seria Istorie, Oradea, Institutul pedagogic 1973, p. 158-159; 
Iosif Pervain, Ioan Chindriş, Corespondenţa lui Alexandru Papiu Ilarian, voi. 1, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1972, p. 122-124; 
Vasile Netea, Pe drumul unităţii naţionale, Studii şi evocări, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1975, p. 96; Jako Zsigmond, Philobiblon transilvan, Bucureşti, Kriterion, 1977, p. 341-343, 360, 363;
 Viorel Faur, Societatea de lectură din Oradea, 1852-1875 (studiu monografic), Oradea, Muzeul Ţării Crişurilor 1978, p. 99, 103; 
V. Popeangă, Şcoala românească din părţile Aradului la mijlocul secolului al XIXlea 1821-1867, Arad, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă, 1979, p. 234-235, 237. 



 

4/4PentruPrieteni- 2024

  Ambasada Statelor Unite în România împreună cu American Councils for International Education lansează cea de a șasea ediție a proiectului ...

Wikipedia

Rezultatele căutării