Simpozionul -Scoala Ardeleana

 Simpozionul “Şcoala Ardeleană”, desfăşurat în perioada 6 – 8 noiembrie 2009, aflat la a IV-a ediţie, a avut ca şi gazdă în acest an, Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Şincai” din Oradea. Evenimentul a început cu salutul doamnei profesor Ligia Mirişan, directoarea instituţiei noastre, urmată de cuvântul Preasfinţitului Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea.

Lucrările Simpozionului, moderate în prima zi, de Preasfinţitul Virgil, au avut conferenţiari de renume: academicianul Camil Mureşan, profesorul universitar dr. Ioan Chindriş (directorul Bibliotecii Academiei Române, filiala Cluj-Napoca), profesorul universitar dr. Viorel Faur. În ziua următoare, lucrările simpozionului s-au desfăşurat pe două secţiuni: Istoria culturii –Şcoala Ardeleană şi Istoria Bisericii Româneşti unde, peste 20 de istorici, filologi şi teologi au ţinut să aducă contribuţii ştiinţifice serioase în legătură cu tema simpozionului.

Expoziţia intitulată “Şcoala Ardeleană şi Episcopia Greco-Catolică de Oradea”, organizată cu ocazia zilei patronului bibliotecii noastre, s-a dorit a fi o rememorare în texte şi imagini, asupra Şcolii Ardelene (reprezentată de Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ioan Molnar-Piuariu şi Ioan Budai-Deleanu) şi a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, reprezentată în decursul timpului, de ierarhii săi, care au sprijinit iniţiativele intelectuale şi culturale ale corifeilor. Cheia de legătură, dintre Şcoala Ardeleană şi Episcopia unită de Oradea, şi dintre ziua Bibliotecii Judeţene şi Simpozion o reprezintă chiar patronul Bibliotecii noastre: Gheorghe Şincai.

Aşadar, expoziţia, ce poate fi vizionată toată luna noiembrie, se vrea a fi un itinerar, pe urmele cunoscutului corifeu care, în decursul vieţii sale, a poposit pentru o vreme la Oradea, la curtea episcopului greco-catolic, unde, cum spune în cunoscuta sa Elegie, s-a bucurat mult pentru bunătatea, sprijinul şi înţelegerea primită de la episcopul Ignatie Darabant, dar şi pentru erudiţia, cultura şi biblioteca prietenului său bun, profesorul Tertina.

Prima secţiune destinată  Şcolii Ardelene cuprinde câteva fotocopii după manuscrisele lui Gheorghe Şincai, aflat în corespondenţă cu canonicul Ioan Corneli; imagini şi texte despre corifeii Şcolii Ardelene (Şincai, Maior, Micu);  tot aici se află textul unei circulare a episcopului greco-catolic de Oradea, Vasile Erdelyi (1842-1863), în care, adresându-se preoţilor eparhiei sale, aduce un elogiu reprezentanţilor Şcolii Ardelene; elogiază naţiunea română, limba română, legătura dintre români şi Biserica Romei. Îl elogiază pe Şincai, Clain şi Maior, pe Laurian, Bărnuţiu şi Cipariu; elogiază Blajul şi Casa Imperială. De asemenea le cere preoţilor să citească această scrisoare credincioşilor cărora le cere să păstreze credinţa în Christos. Le cere preoţilor să înveţe poporul la ascultare şi fidelitate faţă de Împărat. Îi îndeamnă pe români să se iubească unii pe alţii, indiferent de confesiune, spre consolidare neamului.

A doua secţiune destinată Episcopiei Greco-Catolice de Oradea cuprinde texte şi imagini despre: Catedrala Sf. Nicolae cu istoria sa de peste două secole; Venerabilul Palat Episcopal – ca martor tăcut al tuturor evenimentelor din centrul Urbei; Seminarul şi Academia Teologică ca loc de formare spirituală şi intelectuală; Şcoala Normală Română Unită, ca loc privilegiat al formării învăţătorilor; Ierarhii români uniţi care au fost, adevăraţi purtători de lumină şi străjeri neadormiţi ai neamului aici la extrema graniţă a lui, după cum i-a denumit canonicul Iacob Radu.

A treia secţiune, o reprezintă câteva tipărituri reprezentative ale reprezentanţilor Şcolii Ardelene şi ale Episcopiei Greco-Catolice de Oradea. Amintim doar câteva dintre ele:

Maior, Petru, Istoria pentru Inceputul Romanilor in Dacia, Buda, In Craiasca Tipografie a Universitati Unguresci,1812; Klein, Samuele, Elementa Linguae Daco-Romanae sive Valachicae, Vindobonae, Typ. Josephi Nob. De Kurzböck, 1780; Lesicon Romanescu-Latinescu-Ungurescu-Nemtescu, Budae, Typis et Sumptibus Regiae Universitatis Hungaricae, 1825; Josepho Papp-Szilágyi de Illyésfalva, Enchiridion juris ecclesiae orientalis catholicae, M.-Varadini, Typis Aloysii Tichy,1862;

 Silviu Sana bibliotecar-Colecţii Speciale, Biblioteca jud. Gheorghe Şincai, Oradea