Tanna: Schimbă, donează sau vinde cărțile de care nu mai ai nevoie

Un programator clujean a lansat o aplicație mobilă care va schimba felul în care interacționați cu cărțile – Tanna. Disponibilă atât pe platforma Android, cât și pe iOS, Tanna este o aplicație inovatoare care vă permite să faceți schimburi, donații sau să vindeți cărțile citite ori cele pe care nu le mai doriți.

Funcțiile principale ale aplicației permit crearea unor licitații pentru cărțile dvs., fie manual, fie prin scanarea codului ISBN. Odată licitația creată, aceasta devine vizibilă pentru întreaga comunitate Tanna. Utilizatorul care a inițiat licitația va primi oferte de la alți utilizatori, iar alegerea câștigătorului îi aparține. După finalizarea licitației, cei doi utilizatori vor avea la dispoziție 7 zile pentru a pune la punct detaliile transferului de cărți, direct în chat-ul aplicației.

Tanna este o aplicație gratuită și poate fi instalată pe orice smartphone din Google Play sau App Store. Este potrivită atât pentru cei care au acumulat o colecție considerabilă de cărți de-a lungul timpului, dar și pentru cei în căutare de lecturi noi. Mai mult, aplicația oferă o multitudine de activități utilizatorilor, precum trivia, concursuri și multe altele.

citeste mai mult 

# Cartea Si Cititorul Ei

 

Every Book Its Reader (#EveryBookItsReader) este o campanie de creștere a conținutului calității articolelor despre cărți, opere literare și povestiri orale în Wikipedia, Wikidata, Wikimedia Commons, Wikibooks și Wikisource.  

Campania se desfășoară între 1 si 30 aprilie, 

•  în 2 aprilie Ziua internaţională a cărţii pentru copii
• 15 aprilie Ziua Internațională a culturii
• în 20 aprilie Ziua comemorării jertfelor holocaustului
• în 23 aprilie este Ziua Bibliotecarului din România și Ziua Internațională a  Cărții și a Drepturilor de Autor.
• în 26 aprilie Ziua mondială a proprietăţii intelectuale și Ziua mondială a informaţiei

Luna aprilie e dedicată carții, informației și bibliotecaarilor!

Putem să o onorăm editând wikipedia și îmbunătățind articolele! 

Cum poți participa!

 

Avem nevoie de oameni pasionați de cărți, opere literare și povestiri orale care să contribuie la proiectele Wikimedia. Indiferent dacă sunteți bibliotecar, editor, autor sau pur și simplu vă plac cărțile: contribuțiile dvs. la această campanie vor ajuta la sprijinirea cărților, autorilor, povestitorilor și cititorilor. Există multe modalități de a participa la campania #Carteasicititorulei, de la simplu la mai complex.

• Puteți lucra singur sau cu un grup. Organizați un eveniment sau participați la un eveniment.
• Dacă organizați un eveniment, adăugați-l în tabloul de bord de urmărire a campaniei.
• Etichetați toate activitățile Wikimedia legate de această campanie, #Carteasicititorulei (exemplu Wikipedia în engleză)

Sarcini simple

• Adăugați linkuri către și de la articole de carte și de autor.
• Corectați greșelile de ortografie din articolele despre carte.
• Adăugați o referință.
• Creați o secțiune pentru toate premiile literare câștigate de carte.
• Când sunteți conectat la contul dvs. Wikipedia, marcați paginile articolului la care lucrați cu „Star”, astfel încât să puteți urmări editările în timp (actualizările vor fi trimise prin e-mail).
• Link către cărți care sunt în domeniul public. De exemplu, link către copii digitizate pe Wikisource/Internet Archive/Proiect Gutenberg

Sarcini complexe

• Creați un articol pentru o carte
• Editați un articol de carte existent
• Adăugați secțiuni pentru:
  • Sinopsis / Rezumat / Intriga
  • Controverse / Cenzură
  • Recepție: critică, academică, publică
  • Premii și nominalizări
• Adăugați o casetă de informații
• Adăugați date la Wikidata
• Traduceți un articol de carte dintr-o limbă Wikipedia în alta
• Adăugați o fotografie cu coperta cărții în WikiCommons pentru a ilustra articolul de pe Wikipedia.
• Adăugați o carte digitalizată în Wikisource sau finalizați transcrierea sau traducerea unei cărți pe Wikisource.
• Identificați cărțile premiate și asigurați-vă că au articole Wikipedia.
• Faceți liste cu premii literare în Wikipedia.
• Identificați autori și/sau povești contestați sau cenzurați și asigurați-vă că au articole Wikipedia.
• Încărcați povești orale (audio sau video) pe WikiCommons.
• Articole care pot fi corectate si completate pe wikipedia : aici 
• 
  

Aceasta este o campanie internațională ,  fost planificată și organizată de nouă Wikimediani voluntari, pasionați de cărți și povești, localizați în Botswana, Brazilia, Canada, Mexic, Catalonia/Spania și Statele Unite.

Din România o implicare activă are grupul d epe facebook  de editori wikipedia de pe Bibliotecarii ❤️ Wikipedia.

Implicați in promovarea campaniei sub coordonarea Claudiei Serbănuță, de la Bilioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” din Oradea , bibliotecar Delia Pantea , iar de la  Biblioteca Județeana "I.A. Bassarabescu" Giurgiu bibliotecar Elena Ancu Damian  

Cititor și cartea lui -campanie wikimedia

 Fiecare carte cu cititorul ei

Cărțile dau formă unor povești umane convingătoare, atât reale, cât și imaginare, dezvăluind diversitatea experienței umane. Cărțile aduc inspiră admirație, provoacă dialog și invită la conversații între și între culturi și oameni. Articolele Wikipedia despre cărți sunt citite de milioane de ori în fiecare an; de exemplu, în ultimele 90 de zile în Wikipedia în engleză Their Eyes Were Watching God (Ochii ei îl priveau pe Dumnezeu)a fost vizualizat de 69.000 de ori; în Wikipedia în spaniolă Como agua para chocolate a fost vizualizată de 25.000 de ori (ca apă pentru ciocolată în Ro: de 28.000 de ori); iar în portugheză Wikipedia O Alquimista a fost vizualizat de 10.000 de ori ( Alchimistul în ro: de 198.000 de ori)

Importanța informațiilor de calitate despre cărți in articolele de pe Wikipedia este evidentă. Dacă sunteți un cititor de cărți și doriți să ne ajutați să avem grijă de cărți, alăturați-vă noii campanii Wikimedia: #EveryBookItsReader. Această campanie, organizată de nouă voluntari aflați în Botswana, Brazilia, Canada, Mexic, Catalonia-Spania și S.U.A., se va întinde pe toată luna aprilie, în timp ce lucrăm pentru a îmbunătăți și a crea conținut despre cărți, opere literare și povești orale în Wikipedia, Wikidata, Wikicommons, Wikiquote, Wikibooks și Wikisource. Campania se va desfășura pe  parcursul  lunii aprilie și coincide cu Ziua Mondială a Cărții, 23 aprilie, care este sărbătorită în multe locații, dar își are originea în Catalonia, Spania, unde acum este sărbătorită ca Ziua Cărților și a Trandafirilor.

Milioane de oameni beneficiază de informații despre cărți în cadrul proiectelor Wikimedia. Articolele de calitate despre cărți din Wikipedia fac un sumar al acțiunii ; prezintă recenzii profesionale, critică literară și modul cum a fost primită  cartea de public; și enumeră premiile primite. Printre cei care beneficiază de aceste articole se numără profesiile asociate cărților, inclusiv autori, bibliotecari, editori, editori, traducători și vânzători de cărți. Un articol de calitate minimizează eforturile de investigare necesare cititorilor și profesioniștilor pentru a afla despre o carte. Bibliotecarii beneficiază atunci când recenziile nu trebuie plătite , vânzătorii de cărți independenți beneficiază atunci când pot găsi cu ușurință rezumatele cărților, iar editorii beneficiază atunci când pot afla cum sunt primite publicațiile lor în întreaga lume.

Numele campaniei este familiar pentru mulți bibliotecari, deoarece este a treia lege a celor cinci legi ale biblioteconomiei lui Shiyali Ramamrita (S.R.) Ranganathan, „Fiecare carte are cititorul ei”. Ranganathan a fost un bibliotecar și matematician din India care a propus cele cinci legi în 1931 – astăzi mulți bibliotecari din întreaga lume acceptă cele cinci legi ca fundamente ale filozofiei lor.

Campania se va desfășura în perioada 1 - 30 aprilie 2023. Vizitați site-ul Meta campania #EveryReaderItsBook /#carteașicititorulei Wikimedia pentru informații despre implicare. Pagina Meta este disponibilă în prezent în engleză, catalană, franceză, portugheză și spaniolă și română.

Echipa din Romania este formata din bibliotecari activi în grupul Facebook bibliotecarii wikipedia  

https://m.facebook.com/groups/951882312256187/?tsid=0.9839673996267788&source=result

The Impact of AI on Media Literacy

 

AI= artificial inteligence

De ce cred oamenii în teorii ale conspirației ?

Carrie Rogers-Whitehead , fostă bibliotecară, este fondatorul Digital Respons-Ability, o companie care lucrează cu educatori, părinți și studenți pentru a preda cetățenia digitală. A condus și a colaborat la nivel guvernamental, academic, nonprofit și de afaceri și aduce abordarea multidisciplinară a activității sale în cetățenia digitală. Ea vorbește despre tehnologie, siguranță online, educație și parenting. Carrie este, de asemenea, autoarea cărții Digital Citizenship . Este o mamă care aplică ceea ce predă cu propria ei familie acasă, în Utah.

Tematica seminarului din data de 9 noiembrie 2021  a fost:

1. De ce credem ceea ce credem, în acest caz in teoriile conspirației 
2. Triburi și fandomuri ( comportamente tribale și între fanii acelorasi teorii) despre identitate și apartenență.
3. cum ajutăm oamenii să iasă din găurile de iepure (eng: folosit pentru a se referi la o situație sau un mediu bizar, confuz sau fără sens, de obicei unul din care este dificil să te desprinzi.  )
4. Tehnologia și teoriile conspirației.

1. De ce credem ceea ce credem, în acest caz in teoriile conspiraționiste 

Convingerile morale sunt raportate ca generatoare de adevăruri valabile imune la  influența altor argumente  științifice. Credința puternică predispune la distanțare socială, prejudecăți, evitarea social media, furie, evitare, antagonism față de alte grupuri partizane. În general teoriile conspirației răspund la toate intrebarile

 Fiecare persoană are nevoie de siguranță și de securitate, de  integrarea într-un  grup , are nevoie de validare externă.

Sociologii au creionat profilul   persoanelor care cred in teoria conspirației:

• Sunt persoane singure , marginalizate , care nu au relații strânse cu familiile lor, sunt un grup care riscă sa fie prinși in teoriile conspirației
• pot avea poziții politice extreme și totodată sunt nesigure pe statutul lor social
• oameni siguri pe ei ,  se bazează adesea pe intuiția personală, convinși ca au totdeauna dreptate , ca părerile lor sunt cele mai bune si nu sunt dispuși să învețe de la alții pentru că se simt superiori.
• nu sunt deschiși la dialog,  acești oameni nu au incredere in sistem
• personalități narcisitse, au răspuns la toate intrebarile
•  posibil depresivi sau anxioși , au trecut prin traume
•  

În RO

Oamenii în vârstă tind mai repede să creadă în teoriile conspirației, poate datorită faptului că au fost expuși la perioada comunistă, în care au existat teorii ale conspirației, pentru că versiunile oficiale nu erau crezute, pentru că totul era  propagandă.

Poate simt în momentul de față că ceea ce văd  este propagandă. Există multe surse de informații contradictorii venite de la oameni cu grade profesionale respectabile. În cine poți  să ai încredere?

De aceea este foarte important ca oamenii să aibă încredere în autorități. 

3  cum ajutăm oamenii să iasă din găurile de iepure

• Soluția este comunicarea cu bune intenții și informativă. Trebuie să le creștem încrederea in sine
  , să fim atenți la cum se simt , fiți atenți la răspunsurile emoționale, nu putem controla pandemia, dar putem controla pe noi înșine.
  
  

Cum trebuie vorbit  cu cei care cred în teoriile conspirației

• Vorbeste ,discuta fără patimă,  învinovățire, fără injurii și fără etichetare.
•  Cere, sa iti explice aceste teorii ale conspiratiei
• abordează o informație specifică în loc să  vorbești despre întreaga teorie, teoriile conspirației generează povești simple si puternice ușor de procesat.
• discută fără grabă, arată contradicțiile între credințe si detalii specifice
• amintește despre celelalte roluri ale lor din afara teoriei conspirației.( frate, prieten , student)

 4 . Tehnologia si teoriile conspirației

Teoriile conspirației  există din cele mai vechi timpuri  dar tehnologia le ajută să se răspândească foarte repede , au devenit o industrie online, făcută pentru profit nu pentru a ajuta.

Dacă apar opinii divergente  în epoca social media , nu e ca și cum le-ai citi dintr-un ziar stând singur acasă ci ca și cum le-ai fi auzit fiind  în mijlocul comunității tale. Rămânem conectați la ideile echipei noastre , țipând la cei din echipa adversă.

Nu propagarea adevărului este cea care motivează distribuția știrilor online.

Doar 16% din informațiile distribuite sunt adevărate. totuși dacă întrebi cititorii dacă le vor distribui, 15% vor spune că da, le vor distribui.

                             

• S-a observat nevoia  constantă de confirmare, care face ca oamenii să caute și să creadă datele care susțin opiniile lor, in timp ce reduc accesul la informații care nu le confirmă credințele..

De exemplu, studiile au arătat ca mesajele de informare publica destinate reducerii consumului de alcool și droguri au avut efect invers.
Deci, dacă nu te poți baza pe fapte, cum ii faci pe oameni sa-si schimbe teoriile legate de conspirații sau alte idei iraționale?

• „De obicei, ne schimbăm percepțiile, opiniile greșite când ne sunt prezentate argumente bune, care vin din partea cuiva în care avem încredere că este competent și mai ales binevoitor .”

Toți avem frici, semne de întrebare avem nevoie de răspunsuri mai bune decât cele pe care le oferă teoriile conspirației.

• E nevoie de dezvoltarea gândirii critice care se face doar prin educație.

Studiile arata ca respingerea teoriilor conspirației sunt asociate cu o gîndire analitică. Chiar dacă nu suntem absolvenți de cursuri științifice , noi ne intâlnim și folosim zilnic efectele științei , astfel încât avem nevoie de cunoștințe generale din acest domeniu pentru a evalua critic mesajele legate de știință.
De exemplu, cei care nu cred în efectul schimbărilor climatice au mult mai multe șanse să-și schimbe punctul de vedere daca le sunt prezentate si cu oportunități de afaceri legate de această problemă.

• Un alt pas necesar pentru demontarea acestor teorii este verificarea informațiilor și verificarea surselor informațiilor.

                           

Cyberbullying fenomen și solutii

Carrie Rogers-Whitehead
https://www.respons-ability.net/

 

Carrie este fondatorul Digital Respons-Ability, o companie bazată pe misiuni care formează mii de părinți, studenți și educatori cu privire la cetățenia digitală. Ea este autoarea cărții Devenind un părinte digital, cu o nouă carte de parenting digitală, The 3M's of Fearless Digital Parenting, care va veni în această toamnă! Carrie este, de asemenea, mamă și se străduiește continuu să fie un părinte digital mai bun

Renee Abrams

https://www.bark.us/

Renee ajută școlile să identifice problemele de securitate și bunăstare digitale și să implementeze soluții de siguranță Bark. Renee are o pasiune pentru educație și s-a angajat în succesul studenților de mai bine de un deceniu. În calitate de profesor de clasă și proiectant de curriculum, ea a creat medii de învățare experiențială în care elevii prosperă. După ce a predat online, are o perspectivă unică asupra provocărilor pe care școlile și familiile trebuie să le depășească pentru o învățare virtuală sigură și de succes. Renee este, de asemenea, un veteran al armatei SUA, cu numeroase premii pentru munca sa internațională în jurnalism și afaceri publice

Folosirea tehnologiei ca instrument este o capacitate pe care o învățăm toți, dar mai ales tinerii noștri. În timpul acestui seminar web, vom discuta:

• conversații despre tehnologie cu copiii,
• 5 tipuri de intimidare cibernetică și cum arată,
• folosind o concentrare comunitară pe Cyberbullying, și altele!
•  Plus un Q&A la final.

 

DEFINIREA FENOMENULUI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE 

Înainte de a descrie fenomenul de cyberbullying, trebuie să definim noțiunea generală de bullying. 

Deși nu are o traducere exactă în limba română, termenul se poate asocia cu noțiuni precum intimidare, terorizare, brutalizare, hărțuire. Bullying-ul este definit ca „o formă repetată de agresiune, fizică sau verbală, direcționată către o persoană sau un grup de persoane, în care există o diferență de putere”

În 2001, D.R.Coy definește bullying-ul astfel: „un comportament care intenționează să facă rău sau să deranjeze, care apare în mod repetat de-a lungul timpului și are drept caracteristică un dezechilibru de putere, în sensul că o persoană sau un grup de persoane mai puternice vor ataca o persoană sau un grup de persoane mai slabe.”

Se descriu pe platforme de specialitate zece tipuri de cyberbullying, și anume:

 1) Gossip (bârfa) – presupune emiterea în mediul online a unor declarații publice speculative, ce pot denigra o anumită persoană sau instiga alte persoane în a adopta un comportament restrictiv

 2) Exclusion (excluderea) – excluderea din grupuri sau activități online a anumitor persoane; de exemplu, excluderea din grupul de messenger al clasei a unui coleg, din pricina faptului că nu este considerat suficient de bun pentru a face parte din același grup cu alții 

3) Harassment (hărțuire, sâcâială) – a lua în batjocură constant și deliberat o persoană, de pildă prin postarea de poze sau mesaje ce pot afecta integritatea psihică a individului 

4) Cyber stalking (urmărire online) – comportament de hărțuire intimidant, cu scopul de a aduce conflictul în viața reală; se manifestă atunci când necunoscuții solicită întâlniri față în față copiilor/adolescentților cunoscuți pe internet, amenințându-i de data aceasta fizic 

5) Trolling (întărâtare) – provocarea unor persoane să acționeze agresiv, prin insultarea implicită

 6) Comments (comentarii) – postarea de răspunsuri negative, denigrante la adresa unor fotografii, clipuri video sau mesaje lansate de o anumită persoană pe internet 

7) Dissing (insistență abuzivă) – postari sau trimiteri permanente de mesaje către anumite persoane, în pofida refuzului lor de a comunica

 8) Fake profiles (profiluri false) – profiluri create de către agresorii pe internet ce împrumută identitatea altor persoane, spre a facilita comunicarea cu victimele lor; sub protecția anonimatului, agresorii își amenință victimele sau, alteori, își însușesc identitatea victimei în discuțiile cu alte persoane

 9) Trickery (dezvăluire) – folosirea de trucuri pentru a obține informațiile personale ale victimei, pe care agresorul urmează să le facă publice 

10) Fraping (sabotarea) – actul de a schimba toate detaliile de pe pagina personală a cuiva atunci când persoana respectivă uită să restricționeze accesul; include și comunicarea în numele victimei 

Pe lângă cele 10 tipuri de hărțuire online, profesorul de psihologie Robin Kowalski de la Universitatea Clemson identifică alte două modalități de manifestare a cyberbullyingului

 

11) Happy slapping (înregistrarea video a atacurilor) – presupune ca agresorul să filmeze victima în timpul atacului și să distribuie clipul video altor persoane, pentru a-l vizualiza și comenta, în acest fel sporind gradul de umilință la care este supusă victima

12) Sexting – distribuirea de materiale pornografice minorilor utlizând mijloace electronice de comunicație.

 

Cauze care îi determină pe unii tineri să 

• Acces  la tehnologie
• Oportunitate, pot și știu să o fac
• Plictiseala, hai să ne distrăm pe seama altora.
• Gelozia
• Dorinta de a fi in cantrul atentiei.
• Concurenta pentru pozitia in grup.
• Durerea după despartire/ ruperea relatiilor.

 

40% dintre elevii care  hărțiuesc pe internet  pe alții nu au sentimente de vinovăție .

Soluții netehnologizate pentru diminuarea fenomenului și a efectelor lui:

Platforme raportate pentru cyberbullying:

1Twiter

2.Spotify

3.Instyagram

4.Snapshot

5.Discord  

Platforme raportate pentru violență:

1.Spotify

2.Twiter

3.Reddit

4.Instagram

5.Discord

Care sunt efectele agresiunii de tip cyberbullying?
 
Psihic- te simți supărat, stânjenit, prost, chiar furios.
Emoțional- te simți rușinat sau îți pierzi interesul pentru lucrurile care îți plac.
Fizic- te simți obosit (ai insomnii) sau ai simptome precum dureri de stomac sau de cap.
Sentimentul de a fi luat în râs sau de a fi hărțuit de alții te poate împiedica să te exprimi liber sau să încerci să rezolvi problema. În cazuri extreme, cyberbullingul poate duce și la suicid.
Agresiunile de tip cyberbullying ne pot afecta în multe feluri. Dar situația poate fi depășită și persoanele afectate își pot redobândi încrederea și sănătatea.

Ajutor? De unde?

 

• Dacă simți că ești ținta agresiunii de tip bullying, primul pas este să ceri ajutorul unei persoane în care ai încredere, precum părinții tăi sau un membru apropiat al familiei sau un alt adult de încredere.
• În școala ta îi poți cere ajutorul unui consilier, profesorului de sport sau profesorului tău preferat.
• Și dacă nu te simți confortabil să vorbești cu o persoană cunoscută, caută un serviciu de asistență telefonică din țara ta sau vorbește cu un consilier profesionist.
• Dacă agresiunea are loc pe o platformă socială, poți bloca agresorul și îi poți raporta comportamentul în mod formal pe platforma respectivă. Companiile de rețele de socializare au obligația de a le oferi un mediu sigur utilizatorilor lor.
• Strângerea dovezilor, precum mesaje text și capturi de ecran ale postărilor de pe rețelele de socializare, poate fi utilă, pentru a arăta ce se întâmplă.
• Pentru a pune capăt bullying-ului, agresiunea trebuie identificată, iar raportarea situațiilor este esențială. De asemenea, poate fi de ajutor și să îi arăți agresorului că acțiunile sale sunt inacceptabile.
• Dacă ești într-o situație de pericol iminent, contactează poliția sau serviciile de urgență din țara ta.

Ești victimă, dar ai nevoie de Internet, ce faci?

• Dacă ai de-a face cu agresiuni online, este indicat să ștergi unele aplicații sau să rămâi offline o perioadă pentru a-ți da timp să îți revii. Dar a nu folosi Internetul nu este o soluție pe termen lung. Nu ai făcut nimic rău, deci de ce să fii pus tu într-o poziție dezavantajată?  
• Cu toții ne dorim să punem capăt agresiunilor online, de aceea raportarea cyberbullyingului este atât de importantă.  Trebuie să ne gândim la faptul că ceea ce distribuim sau spunem îi poate răni pe ceilalți. Trebuie să fim binevoitori unii cu ceilalți în mediul online și în viața reală. Depinde de noi toți!
• Gândește-te de două ori înainte de a posta sau distribui ceva online- acea postare rămâne online și poate fi folosită de cineva mai târziu pentru a-ți face rău. Nu divulga detaliile personale precum adresa ta, numărul tău de telefon sau numele școlii tale.

• Află mai multe despre setările de confidențialitate ale aplicației tale preferate de socializare. Iată o serie de acțiuni disponibile pe majoritatea rețelelor:
• Poți alege cine îți poate vizualiza profilul, cine îți poate trimite mesaje directe sau cine îți poate lăsa un comentariu prin configurarea setărilor de confidențialitate ale contului tău.
• Poți raporta comentarii, mesaje și fotografii supărătoare și poți cere să fie șterse.
• În afară de ștergerea din lista de prieteni, poți bloca în totalitate pe cineva și nu vor mai putea nici să îți vizualizeze profilul și nici să te contacteze.
• De asemenea, poți alege ca anumite persoane să îți lase comentarii care să fie vizibile doar pentru ele, fără a le bloca în totalitate.
• Poți șterge postări de pe profilul tău sau le poți ascunde pentru a nu mai putea fi vizualizate de anumite persoane.
• Pe majoritatea rețelelor tale preferate de socializare, utilizatorii nu primesc notificare când îi blochezi, restricționezi sau raportezi. 
•  Toate platformele au butoane care te pot ține departe de probleme.

Ignoră - șterge mesajele  unui cont din cronologia ta fără a înceta să urmărești sau fără a bloca acel cont
Blochează - restricționează posibilitatea anumitor conturi de a te contacta,  
Raportează - raportează un comportament abuziv

Toți trebuie să fim civilizați în folosirea aplicațiilor online.
10 reguli de comportament online  reguli ce tin de responsabilitatea digitală

• • 1. Fii onest și politicos
    2. Gândește-te bine la ceea ce scrii
    3. Respectă persoanele de altă etnie sau rasă și pe cei care au alt mod de viață
    4. Respectă legea țării proprii și legea țării unde se află corespondentul
    5. Respectă drepturile de autor, indiferent dacă este vorba de text, imagini, sunet sau software
    6. Nu trimite materiale pornografice, cu conținut violent, rasist sau blasfemic
    7. Respectă-i pe ceilalți utilizatori
    8. Fii chibzuit în cheltuirea banilor online
    9. Raportează ilegalitățile pe care le observi
    10. Nu uita că și alți copii folosesc forumuri etc.

 

Competențe digitale , conferintă online

  Sunteți de acord că bibliotecile ar trebui să evolueze pentru a satisface nevoile actuale de competențe și pentru a-și dota personalul și utilizatorii cu abilități relevante pentru mediul digital actual?

Ești curios să afli despre profilurile de locuri de muncă emergente din sectorul bibliotecilor?

 Dacă lucrați în sectorul bibliotecilor, ați dori să vă îmbunătățiți propriile competențe și să rămâneți competitiv?

 Sunteți director de bibliotecă și vă gândiți să organizați o formare profesională pentru personalul dvs. pentru a oferi servicii inovatoare în biblioteca dvs.?
Dacă ați răspuns afirmativ la oricare dintre aceste întrebări, webinarul nostru este pentru dvs.!
 

Consorțiul Biblio vă invită să vă alăturați seminarului web pe 31 martie între orele 10: 00-11: 45. Partenerii proiectului vor vorbi despre noile tendințe și cerințe în dezvoltarea profesională a bibliotecarilor; să prezinte concluziile cercetării privind abilitățile și nevoile de formare în sectorul bibliotecilor și cele două profiluri de locuri de muncă emergente - Responsabil de angajare și comunicare comunitară și facilitator de transformare digitală. Aceștia vor prezenta metodologia de instruire și curricula pentru aceste două roluri, precum și viitoarea Biblio MOOC pentru profesioniștii din bibliotecă.

                             

 

Biblio „Stimularea competențelor și competențelor digitale pentru bibliotecarii din Europa” este un proiect Erasmus + / KA2 / Sector Skills Alliances în educație și formare profesională, care abordează deficitul de competențe din sectorul bibliotecilor datorită transformării digitale care schimbă rolul bibliotecilor și bibliotecilor profesioniști.

 Proiectul vizează profesioniștii din bibliotecă și șomerii din sectorul bibliotecilor, permițându-le să ofere servicii inovatoare pentru utilizatori. Facilitează însușirea  de competențe digitale și transversale pentru profesioniștii din bibliotecă prin crearea unui sistem de evaluare a competențelor, oferta de învățare, validare și recunoașterea competențelor, . Acesta este implementat în perioada 2019-2022 de un consorțiu format din 10 parteneri din Belgia, Bulgaria, Grecia, Italia și Letonia.

Check the Agenda of the event to see the details and fill in the form below to register.

PROGRAMME

Moderator: Altheo Valentini, general manager of European Grants International Academy (EGInA)

10:00-10:10 Welcome. Peter Palvolgyi, CEO of ALL DIGITAL
10:10-10:20 Introduction to the Biblio Project. Altheo Valentini, EGInA
10:20-10:40 Digital Facilitator and Digital Communicator in Expanded Endless Libraries. Prof Nicola Barbuti, University of Bari Aldo Moro

Noii bibliotecari digitali trebuie să fie promotorii unor interacțiuni inovatoare cu utilizatorul. Numai în acest fel, biblioteca însăși poate deveni interesantă. Noii bibliotecari digitali vor fi chemați să gestioneze „Biblioteci electronice  infinite”, locuri în care nu numai bibliotecarii vor juca un rol fundamental, ci și utilizatorii înșiși. 

10:4o-10:50 Librarianship in Europe: Mapping professional needs. Biblio Findings. Tiana Zignani, Public Libraries 2030

10:50-11:00 Two emerging job profiles – CECO and DIGY. Tiana Zignani, Public Libraries 2030

11:00-11:10 Opportunities for professional qualification of librarians beyond the pandemic. Assoc. Prof. Dr. Kalina Ivanova and Denitsa Dimitrova, ULSIT
11:10-11:20 Biblio Curriculum and Methodology. Mara Jakobsone, Data Media Group
11:20-11:30 The Biblio Massive Open Online Course (MOOC) for library professionals. Eleni Georgakakou, DAISSy Research Group of Hellenic Open University
11:30-11:45 Questions and answers. Closing




 

Ca finalitate proiectul va organiza cursuri de formare pentru bibliotecarii din țările perticipante la proiect  -Biblio Massive Open Online Course (MOOC) - care vor fi și în format fizic , și în format online.

pentru mai multe amănunte  urmăriți linkurile proiectului.

https://www.biblio-project.eu/studies-reports/

Biblio Website: https://www.biblio-project.eu/

Biblio Facebook Page: https://www.facebook.com/DigitalBiblio

https://www.biblio-project.eu/stories/180-event-participants-discovered-biblio/

Săptămâna Internationala a Educatiei Media

În săptămâna Educației Media , Biblioteca Națională a României a  susținut o discuție pe tema - pandemiei dezinformării . Ce ar trebui să știe să facă bibliotecarii români.

Dezbaterea se înscrie în seria evenimentelor prin care se celebrează, sub egida UNESCO,începând din anul 2016, Global Media and Information Literacy Week – Săptămâna Culturii Informaționale și media.
Evenimentul este indicat, de asemenea, pe harta acțiunilor organizate în cadrul Global Media and Information Literacy Week:

Inregistrare Video  pe pagina de facebook a Bibliotecii Nationale.

La întâlnire au participat online aproape 200 de bibliotecari, iar pe acestă temă au vorbit 

Carmen Mihaiu, Directorul General al Bibliotecii Naționale 

Prof. univ. dr. Angela Repanovici, Universitatea „Transilvania” din Brașov, președintele Secțiunii Cultura Informației a ABR;
 

Dr. Sorina Stanca, directorul Bibliotecii Județene „Octavian Goga”Cluj-Napoca, președintele ANBPR;
Drd. Lenuța Ursachi, bibliotecar universitar, Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați;
Dr. Claudia Șerbănuță, specialist biblioteci publice, Fundația Progress.
moderator de lector univ. dr. Robert Coravu (Universitatea din București),

Instruirea bibliotecarilor în cultura informației - politici și acțiuni ale asociațiilor profesionale din România;

Experiențe actuale de predare a culturii media și informaționale pentru utilizatorii bibliotecilor românești;
Rolul bibliotecarilor în lupta împotriva dezinformării.

Remarcabilă intervenția doamnei Lenuța Ursachi, bibliotecar universitar, Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați;

In rest multă teorie inutilă , amintiri din anii Biblionet , care au generat primul pachet reprezentativ național  de bibliotecari instruiți pentru a folosi echipamentele IT în bibliotecile publice.

S-au amintit cursuri de formare pe tema culturii informației oferite atât de ANBPR cât și de ABR.

Rolul bibliotecarului român este să lupte pentru a rămâne la un nivel acceptabil de profesionalism în condițiile în care dezvoltarea tehnologică avansează  iar el rămâne undeva între un finanțator analfabet funcțional  și calculatoarele primite pe vremea Biblionet. (parerea mea)

Saptamana Educatiei Media 26-30 0ctombrie 2020

Carrie Rogers-Whitehead este fondatorul Digital Respons-Ability,  o   companie   care lucrează cu educatori, părinți și studenți pentru a preda cetățenia digitală. A condus și a colaborat la nivel guvernamental, academic, nonprofit și de afaceri și aduce  abordarea multidisciplinară a activității sale în cetățenia digitală.  

Căutăm adesea informații , dar atunci când suntem supraîncărcați cu informații din toate direcțiile, poate fi dificil să selectăm informațiile false de cele   adevărate . În acest webinar s-au  subliniat niște  moduri prin care putem  să facem diferența dintre fapt și ficțiune în mass-media și modurile de identificare a știrilor false.

Vedem zilnic titluri senzaționale, fotografii, link-uri. Câte dintre ele reflectă o informație corectă , de care avem nevoie, cum recunosc o știre corect construită ?
.

Ce este alfabetizarea media și de ce este importantă? 

 Cuvântul „alfabetizare” descrie de obicei capacitatea de a citi și de a scrie. Alfabetizarea în citire și alfabetizarea în mass-media au multe în comun. Citirea începe cu recunoașterea literelor,  identificarea cuvintelor și  cel mai important, urmează  înțelegerea semnificației acestor cuvinte.  Cititorii pot deveni apoi scriitori, creatori de conținut.

 Alfabetizarea media este capacitatea de a identifica diferite tipuri de media și de a înțelege mesajele pe care le transmit.

În jungla media există mesaje text, meme, videoclipuri virale, rețele sociale, jocuri video, publicitate și multe altele și fiecare mesaj are un creator și un motiv pentru care se află acolo.  

Seminarul încearcă să ne dea câteva repere prin care putem  să le ”citim” și să le descompunem mergând către sursă.

1.Să intelegem algoritmul din spatele cautarii:

    Nu totdeauna primul rezultat al cautarii dat de un motor de căutare   ( browser) este cel corect,- folositi browsere diferite pentru aceiasi căutare.

    Să  intelegem SEO  si cum algoritmii de căutare creaza continut pe baza SEO (Search Engine Optimization), de exemplu  căutarile  personale din trecut afecteaza căutarile mele de azi.

2. Când intri pe un site a unei companii sau fundatii  Urmareste banii- cine sponsorizeaza situl, este informatia la vedere, sunt rapoarte financiare la vedere,care este  raportul dintre continut si reclame pe site ,   exista foarte multe linkuri?

3. S-a povestit despre deepfake  despre  stiri ,imagini și articole generate sintetic.S-au pomenit nume de mari creatiori de conținut   si există linkuri spre ziare care au înlocuit  ziariștii cu boți/programe care generează știri.

4. S-a povestit despre verificarea conturilor  dubioase de pe rețelele de socializare ( Twiter aici) Cum recunoști că acel cont e gestionat de un robot sau de un om.

Materiale complexe pot fi consultate = AICI 

Aici despre fotografii trucate pentru a transmite anumite mesaje.

5. Revenim la titlurile de articole de presă  și conținutul lor , de ele ne ciocnim zilnic, ne afectează chiar fără să ne dăm seama, în efortul de a fi conectați cu ceea ce se întâmplă în lume.

Știre reală  versus știre de dezinformare , cum ne dezvoltăm gândirea critică în evaluarea lor?

 Putem da câteva repere   teoretice.

 Știrea este un gen jurnalistic care prezintă informații actuale, transmise prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. 

”Știrile se angajează să ne pună în fața ochilor tot ceea ce se presupune că este mai neobișnuit și mai important în lume.”

 – Este genul jurnalistic de bază;

 – Este formată din lead( idee de bază) + dezvoltare + context; 

– Relatează pe scurt un fapt sau eveniment; 

– Expune fapte și exclude opiniile jurnalistului.

  

Informații esențiale:

 a. Știrea expune informații factuale, ce pot fi observate și dovedite ușor, iar jurnalistul evită să își exprime opiniile în conținutul său.

 b. Știrea respectă principiul piramidei inversate și răspunde la 6 întrebări principale: cine? (a făcut), ce? (a făcut), de ce? (a făcut), unde? (a făcut), când? (a făcut) și cum? (a făcut). Fără aceste răspunsuri, nu putem vorbi de o știre completă. 

c. Importanța și noutatea evenimentului relatat dau valoarea de știre unei informații

Pentru mesajele  repostate pe rețelele de socializare câteva criterii de evaluare:

a.Urmăriți și emoția pe care o trezește știrea în voi.

b. Verificați cînd a fost creat mesajul, mai este actual?

c. Care este sursa originală a mesajului?

d. Care este starea mea când văd mesajul? obosit/odihnit, flămând/sătul, vesel /depresiv...

e. Puteti verifica veridicitatea pozei de profil cu  Google Image.

 

Inovație în serviciile de bibliotecă

In data de 4 septembrie Biblioteca Națională a României a organizat, un prim eveniment în cadrul seriei „Întâlnirile profesionale ale Bibliotecii Naționale”, pe tema Inovație în serviciile de bibliotecă (tehnologia informației în biblioteci – aplicații și proiecte inovatoare; biblioteca în sprijinul cunoașterii științifice)Prezentarile sunt disponibile  aici

1.In Bibliotecile si Comunicarea pseudostiintei  , autorul spune intr-un slide ca Bibliotecile - asigura accesul la informatia stiintifica si ca sunt un garant al calitatii informatiei.

Aceste remarci ar fi
Biblioteca publică este centrul local al informării, care facilitează accesul utilizatorilor săi la orice fel de cunoştinţe şi informaţii.

16.05 – Nicolaie Constantinescu, comunitatea Kosson: Bibliokulus sau cum se poate realiza o evidență primară a depozitului cu ajutorul telefonului mobil

16.30 – drd. Lenuța Ursachi, Universitatea Dunărea de Jos, Galați: Depozitul digital instituțional și catalogul online de bibliotecă, instrumente de integrare a serviciilor de referințe la distanță

16.55 – dr. Adriana Borună, Biblioteca Națională a României: Bibliotecile și tehnologiile asistive

18.00 – dr. Claudia Șerbănuță, Fundația Progress: Bibliotecile și educația pentru știință

17.35 – lector dr. Robert Coravu, Universitatea din București: Faptele contează! Bibliotecile, avocați ai adevărului


18.25 – drd. Mihai Constantinescu, Universitatea din București: Bibliotecile și comunicarea (pseudo)științei

Literatie si gandire critica - seminar international

La Cluj-Napoca în data de 21 septembrie 2019 a avut loc Seminarul Internațional Literație și gândire critică pentru învățare/ Literacy and Critical Thinking for Learning adresat cadrelor didactice și formatorilor din domeniul educației.

Scopul urmarit a fost promovarea conceptului de literație în și prin toate disciplinele (disciplinary literacy); reliefarea relevanței literației pentru dezvoltarea gândirii critice și a competențelor de învățare; formularea unor propuneri de intervenție sistemică pentru creșterea nivelului de literație al absolvenților de învățământ obligatoriu din România

Prezentatori:

- Patricia Schillings, Universitatea din Liège (Belgia)
- Sari Sulkunen, Universitatea din Jyväskylä (Finlanda)
- Daiva Penkauskiene, Universitatea Mykolas Romeris Vilnius (Lithuania)
- Cristian Voica, Universitatea București
- Liliana Preoteasa, UMFP/ MEN

In cursul zilei au avut loc ateliere pe tema conexe:

- Literația și dezvoltarea competenței de învățare în învățământul primar – Marinela Scripcariu și Ovidiu Chinan
- Literația și gândirea critică în disciplinele STEM – Ariana-Stanca Văcărețu
- Literația și gândirea critică pentru învățare în serviciul comunității – Sorana Pogăceanu
- Evaluarea gândirii critice, a competențelor de literație și de învățare – Maria Kovacs

M-am intors cu bucurie in mediul academic Clujean, si am intrat in amfiteatrul in care am audiat nenumarate cursuri  acum 20 de ani, sa ma intalnesc cu o noua o serie de concepte relativ noi care se infiltreaza in zona educatiei formale si nonformale.

Literatia- 

Gandirea critica

Competente de invatare...

Din prezentarile remarcabile care au fost sustinute pot sa sintetizez.

Ultimii ani au dovedit ca metodele pedagogice   bazate pe rutinele didactice standard, focalizarea pe rezultat , în detrimentul procesului de ajungere la rezultat, schematizarea, constatarea greșelilor, în detrimentul analizei acestora și a fructificării greșelilor în procesul didactic, sunt rutine greu de depasit in contextul programelor din ce in ce mai incarcate si greoaie.

 Acestea nu mai sunt suficiente pentru a te forma ca o persoana sociala adaptata sau ca profesionist intr-un domeniu.

In societatea secolului nostru saturata de informatie, pentru a reusi, este nevoie de abilitati/ competente ca gandirea creativa, analitica si critica in acelasi timp, de abilitatea de a rezolva probleme , de initiativa, de sociabilitate , in detrimentul informatiilor memorate la scoala.

Literația, o competență cheie pentru învățare si pentru dezvoltarea gandirii critice.
Ca definitie- literatia este considerata capacitatea de a citi si a ințelege textul citit.

Doua prezentari au pus accentul pe invatarea din greseli.

”Învățarea, drumul spre dobândirea unui nou comportament trec prin greșeli și eșecuri. (...)
”A plasa greșeala și eșecul, la modul general, în sfera infracțiunii sau/ și păcatului denotă o confuzie gravă, pe care totuși o comite mereu practica educațională.”Solomon Marcus


In domeniul matematicii prezentarea domnului  profesor Cristian Voica dept. de Matematică, Univ. din București, a fost edificatoare. Recomandarea dansului este ca greseala trebuie exploatata.
"Există ”ceva” în trecutul fiecărui elev care generează aceste greșeli: este posibil ca abordarea didactică să fi fost deficitară ."

O alta prezentare ne-a aratat cum se poate ajunge de la o reprezentare gresita a unui concept la reprezentarea reala a acestuia la clase mici- Patricia Schillings, Universitatea din Liège (Belgia)

La lectia despre sistemul digestiv, fiecare copil a fost lasat sa deseneze propria lui reprezentare a acestuia.
Apoi au lucrat  in grupuri si au pus in comun experienta lor, apoi au facut un pic de cercetare documentara, iar ultima imagine este iar cea individuala rezultata in urma procesului de invatare.
Elevii nostri sunt blocati in a-si exprima propriile idei de teama de a nu fi ridicoli... daca un elev ar incerca sa reprezinte un concept asa cum il simte si il percepe  ar fi luat imediat in ras de cei care cunosc deja subiectul.

Sistemul nostru de invatamant e unul bazat pe performanta, exclusiv.

Intr-un alt cadru se studia autoevaluarea profesorilor -
Profesorii din Romania se autoevalueaza ca fiind  99,8% ® competenti in legatura cu  conținutul materiei predate si  competenti in proportie de 98,5% ®  in legatura cu sistemul pedagogic folosit ( didactica disciplinei)
Intr-un fel au dreptate, sunt supraspecializati, trecuti prin nenumarate formari profesionale formale si nonformale, care ii ajuta la mentinerea unor dosare impecabile. Au un limbaj de specialitate elevat si completeaza mii de hartii necesare in procesul birocratic din invatamant.

Aceiasi evaluare a profesorilor  din alte tari , arata asa : 93,2% / continut ; 88,9%/ didactica disciplinei, in conditile in care rezultatele la testele internationale arata o proportie inversa de succes a elevilor. Elevii nostri arata un grad mai mic de literatie si gandire critica in abordarea subiectelor prin urmare  avem rezultate scazute la teste in comparatie cu media internationala.

Grseli tipice si sterotipii didactice:pot fi evitate? from Biblioteci Bihorene

A consemnat , Delia Pantea bibliotecar metodist

Alfabetizare și alte strategii de promovare a lecturii

Din  Newsletter-ul lunii septembrie realizat de Compartimentul Relații internaționale din cadrul Bibliotecii Naționale a României.

A  fost  lansată  prima  versiune  a  Setului de Instrumente IFLA  în  domeniul alfabetizării și al strategiilor de promovare a lecturii la nivel național

Pe  8  septembrie, cu  ocazia  zilei  internaționale pentru alfabetizare,  IFLA  a  publicat  prima versiune a IFLA Toolkit for National Literacy and Reading Strategies. 

Bibliotecile  joacă  un  rol  esențial  în  ceea  ce  privește  sprijinirea  alfabetizării  și  a lecturii, prin asigurarea accesului la cărți și promovarea lecturii pe tot parcursul vieții.  

Această  primă  versiune  a  setului  de  instrumente  elaborate  de  IFLA  își  propune  să ajute asociațiile de biblioteci, dar și bibliotecile ca instituții individuale, să militeze ca rolul  bibliotecilor  în  alfabetizare  și  promovarea  lecturii  să  fie  recunoscute  în documentele strategice naționale.

Setul de Instrumente IFLA    poate fi descarcat in pdf.

Vocea ta (te) vinde!

Ieri  în Cuibul Democrației la Biblioteca Județeană ” Gheorghe Șincai ”a avut loc un workshop de oratorie și public  speaking susținut de Andrei Țigănaș, sculptor de voci.


Studii temeinice arată că: 55% din totalitatea mesajului pe care îl comunicăm este transmis prin limbajul trupului - elementul non-verbal (gesturi și atitudine), 38% este transmis prin elementele paraverbale (tonul, ritmul și volumul vocii) și doar un procent de 7% este transmis prin intermediul cuvintelor.  Deci textul este aproape  neesențial și nu ajunge la cine trebuie dacă nu este însoțit de  elemente care să fixeze atenția  interlocutorului.

Aș putea spune că a fost un curs fulger, în care am parcurs elemente teoretice, s-au dat exemple și     s-au făcut și exerciții de dicție; aproape toți din cei peste 30 de participanți au avut ocazia să spună ceva.

S-a vorbit despre  neîncredere, nesiguranță , emoții, greșeli comune de dicție  , toate elementele care ne încurcă atunci când vrem să vorbim și  să transmitem cât mai mult unui auditoriu.

S-a vorbit despre caracteristicile vocii care pot fi corectate și îmbunătățite prin exercițiu: dicție, volum, înălțime, rezonanță și respirație.

Am ascultat o înregistrare audio care ne-a demonstrat prin ce  transformare poate  trece o voce care se antrenează. 

Cu o experiență foarte mare de vorbit în public, Andrei Tigănaș ne-a ținut cu sufletul la gură în toate cele trei ore. 

Cei care doresc să-ți lucreze vocile pentru a fi mai buni comunicatori în domeniile în care profesează au fost invitați să se înscrie la cursul online .

Concluzia cursului și titlul articolului  ne spune că vocea poate fi un aliat sau un inamic; un instrument de luptă cu viața, pe care îl avem tot timpul la îndemână și  care poate fi , cu un pic de efort, șlefuit.

Hai pe net

Fundația EOS, în parteneriat cu Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România, și Asociația APDETIC anunță campania de alfabetizare și incluziune digitală Hai pe NET, 2018! în perioada 19-25 Martie 2018. Aflată la cea de-a noua ediție, campania susține organizarea de activități online, de la simple ore de alfabetizare digitală, la acțiuni ce vizează performanța în mediul online. Sunt încurajate să participe în campanie școlile, bibliotecile publice, Puncte de Acces Public la Informație (PAPI), organizațiile neguvernamentale, cluburile copiilor, cluburile seniorilor sau orice alte organizații deschise publicului în care există computere sau dispozitive mobile cu acces la internet. Organizatorii promovează un set de activități pentru care oferă și premii.

1. Primul clic – atragerea noilor veniți pe Internet. Activități adresate mai ales seniorilor, dar și persoanelor curioase să înțeleagă ce înseamnă și cum se folosește Internetul.
2. Competențe digitale? No problem! – vizează testarea competențelor digitale pentru elevi de liceu și studenți interesați de cariere viitoare.
3. Programare creativă prin Minecraft pentru Educație – activități adresate elevilor din gimnaziu care vor să învețe să scrie cod. Activitățile sunt organizate de către profesori.
4. Cursuri online de perfecționare pentru e-facilitatori, dascăli și bibliotecari – profesorii și bibliotecarii sunt încurajați să urmeze cursuri de perfecționare digitală, recunoscute în întreaga lume.
5. Promovarea accesibilității web – activități adresate oricui ajută nevăzători să navigheze facil Internet.
6. Securitate cibernetică prin CISCO NetAcad – activități ce vizează tinerii, adresate cu ajutorul cadrelor didactice sau bibliotecarilor care țin cursul Introduction to Cybersecurity dezvoltat de Cisco prin programul NetAcad.

Campania Hai pe NET 2018! face parte din campania pan-europeană de incluziune digitală ALL DIGITAL Week 2018, în care accesul la internet arată nevoia de îmbunătățiri. 44% dintre cetățenii europeni nu au competențe digitale de bază; 37% din forța de muncă nu este pregătită pentru joburi digitale; 14% dintre cetățenii europeni n-au folosit vreodată internetul; 49% dintre cetățeni n-au folosit vreodată un site care să verifice veridicitatea unor fapte sau știri și pentru că 72% dintre cetățenii Europei cred că munca lor va fi înlocuită de roboți.  Statistica în timp real a procentelor de participanți per țară o găsiți pe http://alldigitalweek.eu/register-as-all-digital-week-participant/.  Selectați România și după completarea formularului sunteți direcționați pe pagina statistică, în care vedeți topul celor mai active țări online.

Lansarea oficială a campaniei are loc la București, în data de 16 Martie, orele 11:00, la sala de conferințe Știrbei Center, Str. Știrbei Vodă 104. Găsiți descrierea campaniei și condițiile de participare pe pagina http://eos.ro/Noutate.asp?id=149.

Biroul de presă