De ce cred oamenii în teorii ale conspirației ?

Carrie Rogers-Whitehead , fostă bibliotecară, este fondatorul Digital Respons-Ability, o companie care lucrează cu educatori, părinți și studenți pentru a preda cetățenia digitală. A condus și a colaborat la nivel guvernamental, academic, nonprofit și de afaceri și aduce abordarea multidisciplinară a activității sale în cetățenia digitală. Ea vorbește despre tehnologie, siguranță online, educație și parenting. Carrie este, de asemenea, autoarea cărții Digital Citizenship . Este o mamă care aplică ceea ce predă cu propria ei familie acasă, în Utah.

Tematica seminarului din data de 9 noiembrie 2021  a fost:

1. De ce credem ceea ce credem, în acest caz in teoriile conspirației 
2. Triburi și fandomuri ( comportamente tribale și între fanii acelorasi teorii) despre identitate și apartenență.
3. cum ajutăm oamenii să iasă din găurile de iepure (eng: folosit pentru a se referi la o situație sau un mediu bizar, confuz sau fără sens, de obicei unul din care este dificil să te desprinzi.  )
4. Tehnologia și teoriile conspirației.

1. De ce credem ceea ce credem, în acest caz in teoriile conspiraționiste 

Convingerile morale sunt raportate ca generatoare de adevăruri valabile imune la  influența altor argumente  științifice. Credința puternică predispune la distanțare socială, prejudecăți, evitarea social media, furie, evitare, antagonism față de alte grupuri partizane. În general teoriile conspirației răspund la toate intrebarile

 Fiecare persoană are nevoie de siguranță și de securitate, de  integrarea într-un  grup , are nevoie de validare externă.

Sociologii au creionat profilul   persoanelor care cred in teoria conspirației:

• Sunt persoane singure , marginalizate , care nu au relații strânse cu familiile lor, sunt un grup care riscă sa fie prinși in teoriile conspirației
• pot avea poziții politice extreme și totodată sunt nesigure pe statutul lor social
• oameni siguri pe ei ,  se bazează adesea pe intuiția personală, convinși ca au totdeauna dreptate , ca părerile lor sunt cele mai bune si nu sunt dispuși să învețe de la alții pentru că se simt superiori.
• nu sunt deschiși la dialog,  acești oameni nu au incredere in sistem
• personalități narcisitse, au răspuns la toate intrebarile
•  posibil depresivi sau anxioși , au trecut prin traume
•  

În RO

Oamenii în vârstă tind mai repede să creadă în teoriile conspirației, poate datorită faptului că au fost expuși la perioada comunistă, în care au existat teorii ale conspirației, pentru că versiunile oficiale nu erau crezute, pentru că totul era  propagandă.

Poate simt în momentul de față că ceea ce văd  este propagandă. Există multe surse de informații contradictorii venite de la oameni cu grade profesionale respectabile. În cine poți  să ai încredere?

De aceea este foarte important ca oamenii să aibă încredere în autorități. 

3  cum ajutăm oamenii să iasă din găurile de iepure

• Soluția este comunicarea cu bune intenții și informativă. Trebuie să le creștem încrederea in sine
  , să fim atenți la cum se simt , fiți atenți la răspunsurile emoționale, nu putem controla pandemia, dar putem controla pe noi înșine.
  
  

Cum trebuie vorbit  cu cei care cred în teoriile conspirației

• Vorbeste ,discuta fără patimă,  învinovățire, fără injurii și fără etichetare.
•  Cere, sa iti explice aceste teorii ale conspiratiei
• abordează o informație specifică în loc să  vorbești despre întreaga teorie, teoriile conspirației generează povești simple si puternice ușor de procesat.
• discută fără grabă, arată contradicțiile între credințe si detalii specifice
• amintește despre celelalte roluri ale lor din afara teoriei conspirației.( frate, prieten , student)

 4 . Tehnologia si teoriile conspirației

Teoriile conspirației  există din cele mai vechi timpuri  dar tehnologia le ajută să se răspândească foarte repede , au devenit o industrie online, făcută pentru profit nu pentru a ajuta.

Dacă apar opinii divergente  în epoca social media , nu e ca și cum le-ai citi dintr-un ziar stând singur acasă ci ca și cum le-ai fi auzit fiind  în mijlocul comunității tale. Rămânem conectați la ideile echipei noastre , țipând la cei din echipa adversă.

Nu propagarea adevărului este cea care motivează distribuția știrilor online.

Doar 16% din informațiile distribuite sunt adevărate. totuși dacă întrebi cititorii dacă le vor distribui, 15% vor spune că da, le vor distribui.

                             

• S-a observat nevoia  constantă de confirmare, care face ca oamenii să caute și să creadă datele care susțin opiniile lor, in timp ce reduc accesul la informații care nu le confirmă credințele..

De exemplu, studiile au arătat ca mesajele de informare publica destinate reducerii consumului de alcool și droguri au avut efect invers.
Deci, dacă nu te poți baza pe fapte, cum ii faci pe oameni sa-si schimbe teoriile legate de conspirații sau alte idei iraționale?

• „De obicei, ne schimbăm percepțiile, opiniile greșite când ne sunt prezentate argumente bune, care vin din partea cuiva în care avem încredere că este competent și mai ales binevoitor .”

Toți avem frici, semne de întrebare avem nevoie de răspunsuri mai bune decât cele pe care le oferă teoriile conspirației.

• E nevoie de dezvoltarea gândirii critice care se face doar prin educație.

Studiile arata ca respingerea teoriilor conspirației sunt asociate cu o gîndire analitică. Chiar dacă nu suntem absolvenți de cursuri științifice , noi ne intâlnim și folosim zilnic efectele științei , astfel încât avem nevoie de cunoștințe generale din acest domeniu pentru a evalua critic mesajele legate de știință.
De exemplu, cei care nu cred în efectul schimbărilor climatice au mult mai multe șanse să-și schimbe punctul de vedere daca le sunt prezentate si cu oportunități de afaceri legate de această problemă.

• Un alt pas necesar pentru demontarea acestor teorii este verificarea informațiilor și verificarea surselor informațiilor.