23 decembrie 2014

Lecturi de weekend 36

De sărbători asteptăm miracolul.
Vrem ca timpul liniar in care traim zilnic sa se transforme in timp magic si intamplari minunate sa vina in calea noastra.
Volumul  lui Valeriu Anania , Amintirile peregrinului apter, reeditata in  2011 la Polirom ne aduce acele întâmplări .  După cum spune autorul  „aceasta carte s-a zamislit sub pamint”, intr-o celula de la Jilava, la sugestia colegilor de detentie de a-si pune pe hirtie, dupa eliberare, povestirile despre peregrinarile sale pe la manastirile din tara.

Amintirile îngerului care si-a pierdut aripile ne invata iubirea, cumintenia si intelepciunea într-o carte in care ”soarele se invarte in jurul pamantului” pentru ca ” adevarul unui om e mult mai important decat adevarul tuturor oamenilor”, si daca ”adevarul cosmic imi lăcrămează un singur suflet de om, nu dau doi bani pe mecanica cerească”.


In povestiri alunecăm cu ușurință dintr-un secol în altul, intrigi tesute cu secole în urmă isi afla rezolvarea in prezent  actualizand legende  pierdute . ” Istoria se stratifică la scara patrunderii simultane” si o parcurgem intr-o ”perspectivă verticală” care e aducatoare de magie . Nu toate personajele inteleg acest lucru deci noi cititorii ne simtim complici si privilegiati pentru ca aruncam o privire prin usi interzise.

O carte care ne arată că universul poate fi magic pentru ochii care doresc sa il vada astfel.

15 decembrie 2014

"Piticii" în vizită la Filiala Decebal

Vineri, 28 noiembrie 2014, filiala noastră a fost vizitată de copii de la Grădiniţa cu program normal nr. 2 din Livada de Bihor (comuna Nojorid), acţiune desfăşurată în cadrul proiectului de parteneriat educaţional numit „Poveştile şi poeziile copilăriei”. Această vizită s-a efectuat sub îndrumarea doamnei profesoare Ioana Potra, ce a fost însoţită şi de câţiva părinţi ai copiilor. Copii fiind pentru prima oară într-o bibliotecă „aşa mare”, după cum ziceau ei, au fost foarte curioşi ce cărţi avem, cum sunt aranjate, apoi au ascultat o poveste pe care le-a citit-o doamna lor profesoară, poveste pe care au şi dramatizat-o. De asemenea au fost foarte atenţi la explicaţiile pe care le-au primit din partea doamnei bibliotecare, explicaţii ce le-au lămurit toate întrebările (nu puţine, de altfel) pe care le-au pus în timpul acestei vizite. În plus, curiozitatea lor a fost captată nu doar de cărţile filialei noastre, ci şi de „tehnica” din dotare, tehnică ce se pare că-i fascinează pe toţi copiii.

Dedesubt, puteţi urmări o prezentare powerpoint a acestei vizite, prezentare realizată de doamna profesoară Ioana Potra.

10 decembrie 2014

RAPORT FINAL BIBLIONET - studiu national

Pentru toate bibliotecile care au fost beneficiare si partenere în cadrul proiectului Biblionet este importanta opinia beneficiarilor proiectului, utilizatori ai bibliotecii dar si a populatiei in general.

Despre  cum a fost facut studiul si cum au fost ales esantionul de populatie care a raspuns la chestionare puteti citi in raport.




Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final from Biblioteci Bihorene

Am extras si putem urmari si interpreta afirmatiile pe care publicul le face despre rolul bibliotecilor publice, ce viziune si ce asteptari au de la noi si cum au  evoluat in timp de 5 ani acestea.

”În opinia subiecţilor eşantionului la nivel naţional, biblioteca ar trebui să devină, în primul rând, un loc unde oamenii să găsească cărţi noi şi interesante (94% în 2009 şi 91%, în 2014). Procentul celor care echivalează spaţiul bibliotecii publice cu locul unde găseşte informaţii despre ceea ce te pasionează a scăzut de la 77%, în 2009 la 66%, în 2014. În schimb, se menţine destul de ridicat interesul populaţiei în privinţa posibilităţii utilizării calculatoarelor şi accesării internetului în cadrul bibliotecii publice (74% în 2009, 71% în 2014). O abatere consistentă de la această ierarhie corespunde anului 2011. 96% dintre intervievaţi şi-ar fi dorit biblioteca ca un spaţiu de socializare, spaţiul unde să se poată întâlni şi să-şi poată împărtăţi experienţa şi informaţiile. Era o nevoie stringentă a societăţii româneşti de spaţii de socializare, de discuţii. 

O a doua abatere consistentă în privinţa aşteptărilor de la biblioteca publică, la nivelul anului 2011, se referă la posibilitatea utilizării calculatorului. Astfel dacă în 2009 aproape 74% vedeau biblioteca ca un loc unde se accesează gratuit internetul, în 2011 ponderea a scăzut la 9%. În altă ordine de idei , tot în acest an scad aşteptările privind posibilitatea dotării cu cărţi noi şi înteresante (57%). 

Îngustarea pieţei muncii conduce la scăderea încrederii că biblioteca publică ar putea oferi un ajutor în cîştigarea unui loc de muncă (doar 5%).  ” 









Cartea poarta spre cunoastere - la Biblioteca Nucet



Proiectul „Cartea – poarta spre cunoastere” doreste sa deschida copiilor interesul pentru lectura, pentru cunoasterea marilor scriitori ai literaturii romane, si ale operelor acestora, prin organizarea si desfasurarea de numeroase activitati culturale, educative, de formare si informare, imbinate cu activitati de muzica si divertisment, prin care sa transmita si celorlalti interesul pentru lectura si cultura.prin desfasurarea de activitati culturale, scoala isi doreste sa atraga copii si populatia locala spre institutiile de cultura. Cartile primite în acest proiect de la Fundatia Mereu Aproape  vor fi oferite   copiilor care participa la aceste activitati.


Activitatile propuse Festivalul Toamnei, Deschide-ti sufletul, crestine!, Eminesciana- un destin cat o lume, La inceput de martie, Un suflet, o floare, o inima mare, Un crampei de buna dispozitie sunt organizate in jurul sarbatorilor religioase, a schimbarilor anotimpurilor, a marilor evenimente care marcheaza literatura romana. Se doreste implicarea tuturor copiilor, a institutiilor locale, parintilor, a comunitatii locale. Au caracter cultural, educativ, formativ, de dezvoltare a personalitatii, sensibilitatii, spiritualitatii.


Ne asteptam la o mai larga implicare a copiilor, tinerilor si parintilor in activitatile organizate de scoala, si in activitatile social-culturale in general. Imbunatatirea imaginii scolii si a celorlalte institutii in comunitate,o mai larga deschidere a comunitatii locale fata de institutiile publice, activitatile culturale. Cresterea performantelor scolare, reducerea abandonului scolar, cresterea interesului pentru lectura, cultura, arta.

 Nucetul este un fost oras minier, care, o data cu epuizarea resurselor se confrunta cu lipsa locurilor de munca, cea mai mare bogatie pe care o detine in prezent sunt copiii si tinerii,i n acest sens scoala si celelalte institutii publice din oras desfasoara o intensa activitate de implicare a copiilor si tinerilor in activitati cu caracter cultural, educational, de formare si informare, socializare si bune practici. 
Beneficiarii carora ne adresam în acest context sunt 400 de persoane, copii si  tineri cu varste cuprinse intre 3-20 de ani, cadre didactice, parteneri implicati in proiect.
    -  0-7 ani  92 de copii
    - 7-14 ani 244 copii
    - 14-18 ani 98 copii
    - 18- 20 ani 60 copii
    - 25 cadre didactice   
     Acestia sunt incadrati  la Scoala Generala Nucet, sunt inscrisi la biblioteca oraseneasca sau participa la evenimentele desfasurate de Casa de Cultura”Ion Davideanu”  Nucet.
     Copiii sunt plini de entuziasm si dornici sa exploateze tot ce le ofera societatea, de aceea ei trebuie indrumati si coordonati spre ceea ce este corect in viata spre a evita plecarea pe o cale gresita in viata si dificil de remediat mai tarziu.
     Beneficiarii indirecti sunt : parintii, autoritatile locale, comunitatea locala, care trebuie sa se implice din ce in ce mai mult in diverse activitati cultural - educationale.
    



Principalii parteneri cu care vom colabora in cadrul proiectului sunt : Biblioteca Oraseneasca Nucet, Casa de Cultura „Ion Davideanu”Nucet, Primaria Orasului Nucet, Consiliul Local al Orasului Nucet, ISJ Bihor, Biblioteca Judeteana „Gheorghe Sincai ”Bihor, Casa Corpului Didactic Bihor, CDI Nucet.

Bibliotecar Bitea Talida


Imagini de la Festivalul Toamnei








9 decembrie 2014

Secvente din actiunea stradala - Campania antiviolenta 2014

 Activitati din Campania Antiviolenta 2014: VINERI - 28 Noiembrie Orele 11,00 Actiunea stradala – unitati de invatamant scolare si prescolare difuzeaza pliante, fluturasi si plic...



VINERI - 28 Noiembrie
Orele 11,00 Actiunea stradala – unitati de invatamant scolare si prescolare
difuzeaza pliante, fluturasi si pliculete cu mesaje anti violenta
Locatia: zone aglomerate, statiile mijloacelor de transport in comun, piata agroalimentara, societati comerciale.

Scoala Gimnaziala 11.




Clasa III-a B de la Colegiul National Iosif Vulcan. Strada Primariei si in fata primariei Oradea .

Coord. Rodica Panti și Delia Pantea.








Activitati din campanie antiviolenta 2014

 Activitati din Campania Antiviolenta 2014: VINERI - 28 Noiembrie Orele 11,00 Actiunea stradala – unitati de invatamant scolare si prescolare difuzeaza pliante, fluturasi si plic...



VINERI - 28 Noiembrie
Orele 11,00 Actiunea stradala – unitati de invatamant scolare si prescolare
difuzeaza pliante, fluturasi si pliculete cu mesaje anti violenta
Locatia: zone aglomerate, statiile mijloacelor de transport in comun, piata agroalimentara, societati comerciale.

Scoala Gimnaziala 11.




Clasa III-a B de la Colegiul National Iosif Vulcan. Strada Primariei si in fata primariei Oradea.

Coord. Rodica Panti și Delia Pantea.










Vineri - 5 Decembrie
Orele 12-13 dialog inter-activ, psihodrama
Tema: Sa exmatriculam violenta din viata noastra”
Locatia : Liceul Tehnologic Transilvania
Participa : elevii si cadre didactice
Moderator : prof. Angela Pop și psiholog dr. Cretu Alin- psihoterapeut












MARTI - 9 Decembrie
Orele 12 Concurs faza finala a echipajelor desene Cu mesaj antiviolenta
Locatia; Biblioteca Judeteana “Gheorghe Sincai”
Tema: Combaterea violentei-“ Nu lasa violenta sa intre in viata ta”
Coordonator : comisar Indries Ioana –Inspectoratul de Politie Judetean Bihor
Decernarea diplomelor pentru echipajele castigatoare si
participante la concursul de desene si colaje
Gazde, Delia Pantea si Miorita Sateanu

Jurizare si montarea expozitiei marti 8 dec. 2014 la Bj Bihor.













































Festivitate de premiere:






25 éve hunyt el Máté Imre költő- 25 de ani de la


Au trecut 25 de ani de la moartea poetului Mate Imre, al carui nume îl poarta azi biblioteca  din Valea lui Mihai.



"Ha a lélek éhes, talán jobban fáj, mint mikor a gyomor korog"
2014. December 9.
A hétfő esti megemlékezést kedden délben követte koszorúzás: 25 éve hunyt el Máté Imre költő.
Kedden délben koszorúzták meg Máté Imre szobrát
Kedden délben koszorúzták meg Máté Imre szobrát
A szervezők a Gödör rendezvényházban pár paravánnal mintegy leszűkítették a teret, ezzel egy kisebb, meghittebb, kávéház-szerű teret alakítottak ki. A résztvevők asztalok mellett foglalhattak helyet - a szervezők tapasztaltaikra támaszkodva ezzel mintegy "be is lőtték" a várható érdeklődők számát. 
Id.Szilágyi Ferenc az esemény moderátoraként emlékezett Máté Imrére, aki éppen 25 évvel korábban, 1989. december 8-án hunyt el, így nem érhette meg azt a politikai-társadalmi változást, melyre olyannyira várt, annak a rendszernek a bukását, mely gátolta tehetsége teljes kibontakozását. Testi fogyatéka miatt a költővel történt kommunikáció teljes embert kívánt, és az odafigyelésre kevesen szántak időt és energiát, ami immár csak sajnálni lehet, fejtette ki a méltató. Úgy vélte: az utókor adóssága, hogy költészetét a magyar irodalomban méltó helyére emelje. Máté Imrét például még Nagyváradon is többre tartották, jobban ismerték mint szülőfalujában, ahol a kezdeményezéskor voltak ellenzői annak, hogy a Progresului nevet viselt utcája az ő nevét vegye fel. (Az utca most Bethlen Gábor nevét viseli, de Máté Imre utca is van, a középiskolával szembeni városvégen). 
A továbbiakban a Móka színjátszó csoport tagjai - Baghiu Mónika, Boros Emőke, Felvinczi Erzsébet,Boros József és Szabó János - nem csak Máté Imre, de kortárs helyi költők - Boros József, Szilágyi Ferenc Hubart, Orosz Otília, Sütő Éva, Erdődi Endre, Szilágyi István, illetve a szintén elhunyt Nyiri Lajos - verseit tolmácsolták, Sillye Judit maga mondta el költeményét. 
Ezután a megjelentek közül többen - Sillye Judit, Csengeri Benjámin, Kiss Imre, Boros József, Nyakó József, Szalai Ilona, Nichita Anikó - felidézték a költőhöz fűződő emlékeiket, melyeket talán a Sillye Judit által megfogalmazott mondattal lehetne legjobban összefoglalni: "Ha a lélek éhes, talán jobban fáj, mint mikor a gyomor korog".
A tervezettől eltérően - tekintettel a sötétedésre és az esőre - Máté Imre szobrának megkoszorúzására már kedden délben került sor. Ezen már csak páran vettek részt, illetve Felvinczi József tanító hozta el tanítványait. A talapzatra a Polgármesteri Hivatal, a költő nevét viselő könyvtár, a kultúrház, illetve az egykori utcabeliek nevében került koszorú.
(Egyik alábbi képünkön Tolnay Tibor nagyváradi festőművésznek Máté Imréről készitett arcképe látható.)
- See more at: http://ermihalyfalva.ro/hirek/Ha-a-lelek-ehes-talan-jobban-faj-mint-mikor-a-gyomor-korog#sthash.OwkB3axl.dpuf

6 decembrie 2014

Parteneriat cu Fundación Grupo Azvi, Spania

 

Biblioteca Judeţeană

 ,,Gheorghe Şincai’’ Oradea    
        
                
în colaborare cu  
are deosebita plăcere de a vă invita la deschiderea programului recreativ destinat copiilor între 3 şi 8 ani,
 „Tărâmul magic al copilăriei”
ce va avea loc marţi, 9 decembrie 2014, ora 1700,
în amfiteatrul bibliotecii, str. Armatei Române 1/A.

În program:
*Cuvânt de bun venit şi prezentarea bibliotecii în imagini: prof. Ligia Antonia Mirişan, director-manager Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea.
*Profilul Secţiei pentru copii şi tineret: bibliotecarTavaszi Hajnal, director adjunct de specialitate, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea.
*Prezentarea proiectului de colaborare dintre Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea şi Fundación Grupo Azvi din Spania: bibliotecar dr. Mariana Barna, şef serviciu Comunicarea Colecţiilor, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea.
*Prezentarea obiectului de activitate al Fundaţiei Grupo Azvi din Spania şi transmiterea mesajului de felicitare din partea doamnei Pilar Kraan, directorul fundatiei – lector univ. dr.Ioana Alexandrescu, voluntar al Fundaţiei Grupo Azvi.
 Lansarea programului multianual Tărâmul magic al copilărieirealizat de Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea în colaborare cu Fundación Grupo Azvi din Spania, cu scopul diversificării activităţii Ludotecii, prin formarea de competenţe în limbi străine (franceză şi spaniolă), la copii.
 *Vizitarea Centrului recreativ urmată de un bufet.


3 decembrie 2014

Anul 2014 in biblioteca pentru clasa a 4


Club de lectură pentru elevi din clasele primare (1 oct. 2014)




O ediţie coordonată de prof. Ardelean Laura-Teodora, de la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" Oradea.Liceeni implicaţi în lectură: Alexandra Precup, Diana Rusanda, Raul Sav şi Ştefana Teaha, de la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" Oradea, alături de Emilia Ciordas, doctorand la FacultateadeLitere Oradea.
Participanţi: elevi ai clasei a IV-a de la Colegiul Naţional "Iosif Vulcan'' Oradea, însoţiţi de prof. Rodica Panti.În public: elevi ai claselor a IX-a A, B, C de la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" Oradea.

VINERI, 30 MAI 2014


Premiere participanţi la Concurs ,,Meşteşugaşul’’, ediţia a IV-a



Premierea participanţilor la concursul ,,
Meşteşugaşul’’, ediţia a IV-a , concurs naţional pentru şcolari şi preşcolari, inclus în CAE/2012, a avut loc vineri, 30 mai 2014, de la ora 10, în Ludoteca Bibliotecii Judeţene ,,Gheorghe Şincai’’ Oradea.
            Secţia pentru copii şi tineret a Bibliotecii Judeţene ,,Gheorghe Sincai'' Oradea, în parteneriat cu Asociaţia Kids Heaven din Iaşi, a organizat concursul Concurs ,,Meşteşugaşul’’, ediţia a IV-a sub conceptul ,,Participă şi ajută’’, urmărind sensibilizarea copiilor prin implicarea lor în acţiuni caritabile.
Au participat elevi de la Colegiul Naţional ,,Iosif Vulcan’’, coordonaţi de prof. Panti Rodica, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Calea Mare, coordonaţi de prof. Bota Cristina, Şcoala Gimnazială nr. 1 Oşorhei, coordonaţi prof. Ţoca Amalia, Şcoala Gimnazială ,,Dimitrie Cantemir’’, coordonaţi de profesori: Stanca Melinda, Cîmpan Florica, Lung Doina, Fándly Enikö, Lucaciu Simona, Şcoala Gimnazială ,,Dacia, coordonaţi de profesori Toth Mirela şi Cheregi Felicia şi preşcolari de la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 23, coordonaţi de prof. Bodog Adriana, Sângeorzan Sabina, Pele Mihaela Ana, Laza Aurelia Maria, Pele Mihaela Delia. Copiii au modelat obiecte dintr-o pastă pusă la dispoziţie de organizatori. Obiectele pot fi oferite prietenilor cu ocazia Zilei de 1 Iunie, Ziua copilului.
Toţi copiii au primit premii constând în dulciuri, jucării şi diplome, cadrele didactice implicate au primit diplome şi adeverinţe de evaluatori.
La eveniment elevi de la Colegiul Naţional ,,Iosif Vulcan’’ au prezentat un program artistic:
Bulgaru Dumitru Cătălin, clasa a III-a B- cântece din folclorul românesc
Negruţiu Dragoş Mihai, clasa a III-a B – cântece din folclorul românesc
Profesor coordonator Panti Rodica













26 martie 2014


Joi, la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea

Curs de profilaxie şi conferinţă de presă AMSPPR
Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (AMSPPR), Filiala Crișana, a organizat joi, 20 martie 2014, la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” din Oradea, o conferință de presă şi un curs de profilaxie, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Orale.


Conferința a fost susţinută de dl dr. Panţel Marton, președintele AMSPPR, iar cursul de profilaxie, devenit o activitate interactivă cu trei clase de elevi, a fost coordonat de medici stomatologi voluntari în programele de profilaxie dentară, Cristina Tripon, Nicoleta Ţenţ şi Izabella Albert, trei tinere „cu lipici” la copii. Din partea AMSPPR, Cristina, Nicoleta şi Izabella au fost sprijinite (la premierea elevilor) de către dna Meszaros Tunde, secretarul AMSPPR şi Claudia Bejan, colaborator.La cursul de profilaxie au participat elevii clasei a IV-a C de la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Oradea (însoţiţi de dna prof. Stelieana Cîrciumaru), elevii clasei a III-a B de la Colegiul Naţional „Iosif Vulcan” (îndrumaţi de dna prof. Rodica Panti) şi elevii clasei a III-a B de la Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” (însoţiţi de dna înv.Tatiana Coşarcă şi bibliotecar Melania Ciomoş). 
Dialogul a pornit de la citirea planşelor cu dinţii trişti şi dinţii fericiţi, elevii încercând să motiveze de ce unii dinţi sunt trişti, iar alţii, fericiţi, fiind vizate alimentaţia şi întreţinerea dinţilor. Pe baza mulajelor s-a trecut treptat la analiza cavităţii bucale sau orale (dinţi, incisivi, canini, premolari şi molari, limbă şi obraji), la periajul dentar corect (cu periuţa de dinţi, în direcţia corectă: dinspre gingie spre dinte); folosirea aţei dentare şi a apei de gură; analiza dintelui (fiind subliniat rolul smalţului şi al nervului – „inimioara” dintelui); carii şi tratamentele, aparatura şi controalele periodice. După teorie s-a trecut la practică: la periajul dinţilor şi la folosirea aţei dentare. Activitatea s-a încheiat cu înmânarea premiilor. Trei elevi, câte un elev din fiecare clasă, au devenit marii câştigători: Bokos Rose (de la „D. Cantemir”), Dan Anamaria (de la „I. Vulcan”) şi Ganea Alyssa (de la „Av. Iancu”); ei au câştigat câte o diplomă şi o sacoşă, conţinând un temporizator, caiet cu desene şi poveşti, creioane colorate şi alte surprize;câte o diplomă şi o punguliţă cu pastă de dinţi şi periuţă, gumă Orbit şi alte surprize a câştigat fiecare elev din partea AMSPPR şi a sponsorilor, aşa încât, toţi copiii au plecat mulţumiţi de ceea au aflat, au văzut şi au primit.Sursa: http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.10162



 

Industrializare şi demografie în centrele urbane ale Crişanei (1960-1980)

Volumul ,,Industrializare şi demografie în centrele urbane ale Crişanei (1960-1980)’’, este o încearcare de reconstituire a unui aspect din evoluţia social-economică şi politică a ţării noastre, cuprins între sfârşitul ,,epocii Gheorghiu-Dej’’ şi parte din ,,epoca Ceauşescu’’.
Este un studiu axat pe unităţile industriale înfiinţate pe teritoriul Crişanei, ca urmare a procesului de industrializare socialistă a României. Prezenţa rezervelor solului şi ale subsolului au determinat dezvoltarea unor ramuri industriale diverse în regiune. S-au înfiinţat întreprinderi noi sau, din vechile ateliere cu acelaşi profil, prin comasare, s-au format uzine, fabrici, întreprinderi industriale, ce au intrat sub controlul statului ca unităţi industriale de subordonare republicană,  de subordonare locală şi cooperative meşteşugăreşti.
Structura lucrării este următoarea: o scurtă expunere privind procesul de industrializare în România democrat-populară, prezentarea câtorva coordonate ale industrializării Crişanei, caracterizarea economico-geografică, reperele legislative privind împărţirea administrativ-teritorială, resurse ale solului şi subsolului şi forme de proprietate şi subordonare ale întreprinderilor industriale, prezentarea istoricului acestor unităţi, prezentarea aparatului ştiinţific utilizat; reprezentarea indicatorilor economici şi a schimbărilor demografice ale populaţiei.
Multe dintre întreprinderile industriale din Crişana şi-au avut actul de naştere ,,în anii construcţiei socialiste’’. Atunci s-au alocat fonduri centralizate ale statului pentru dezvoltarea industriei. Astfel, s-au construit în Oradea: Centrala electrică şi de termoficare, Fabrica de mobilă, Fabrica de zahăr, Fabrica de produse lactate, la Suplacul de Barcău a fost pusă în funcţiune Rafinăria de petrol ,,Crişana’’. S-au reutilat şi dezvoltat alte uzine şi fabrici din Bihor: Întreprinderea de încălţăminte ,,Solidaritatea’’, Întreprinderea de alumină, Întreprinderea de produse chimice ,,Sinteza’’, Fabrica de confecţii Oradea, Întreprinderea textilă ,,Crişana’’, Întreprinderea de tricotaje ,,Mioriţa’’, Întreprinderea de conserve ,,Avântul’’, Fabrica de mase plastice ,,Viitorul’’, Întreprinderea minieră Dobreşti, Fabrica de sticlă Pădurea Neagră, Întreprinderea de industrie locală ,,Metalul’’ Salonta, Topitoria de in şi cânepă Palota, Întreprinderea ,,Refractar’’ Aştileu, Industria cărnii Salonta etc. După ’89 mare parte din aceste unităţi s-au desfiinţat, devenind nerentabile, altele s-au vândut pe acţiuni, intrând în ,,marea privatizare’’.
În perioada 1960 – 1980, atât în ţară, cât şi la nivelul Crişanei, s-au făcut simţite şi efectele negative ale politicii de industrializare. Populaţia a traversat o perioadă grea, cu destule lipsuri materiale ca urmare a eforturilor pentru modernizarea, mecanizarea şi automatizarea producţiei. A necesitat un efort deosebit aprovizionarea cu materii prime, menţinerea în funcţiune a utilajelor cu grad avansat de uzură fizică şi morală. Sub aspect strict cantitativ rezultatele au fost deosebite, dar au fost însoţite de unele neajunsuri de ordin calitativ. Industrializarea a produs schimbări şi în structura ocupaţională, ca şi în raportul sat-oraş. Până la aplicarea planului economic de dezvoltare a României, majoritatea românilor din Crişana locuiau în mediul rural. Mobilitatea populaţiei româneşti către oraşe a coincis cu dezvoltarea urbană, prin apariţia oraşelor Aleşd[1], Marghita[2], Nucet şi Ştei[3] şi a numeroaselor unităţi industriale ce au necesitat personal calificat, şi cu apariţia unei noi categorii socioprofesionale. În perioada industrializării intensive, Crişana a parcurs un program de sistematizare care a fost pus în practică prin demolarea parţială a satelor şi oraşelor şi reconstruirea după principii comuniste de ,,dezvoltare socială multilaterală’’ a României.
Analiza structurii şi dinamicii producţiilor industriale în Crişana demonstrează că toate ramurile au înregistrat creşteri, ponderea s-a schimbat an de an. Diversitatea ramurilor cu tradiţie mai dezvoltate în trecut, deşi au continuat să se dezvolte, au ocupat pondere mai mică în totalul producţiei industriale pe judeţ. Datorită potenţialul economic, Bihorul s-a situat printre primele judeţe ale ţării: ocupa locul 9 din punctul de vedere al populaţiei, locul 7 după suprafaţă, 8 după suprafaţa agricolă, 12 după numărul de salariaţi, 9 după numărul de muncitori, 14 după volumul de investiţii, 4 al producţiei globale industriale etc.[4]
Reconstituirea documentară concretizată în acest studiu s-a bazat pe o cercetare desfăşurată de-a lungul a aproximativ patru ani. Lucrarea este un instrument de lucru util pentru specialiştii interesaţi de acest subiect. Deschide o paletă diversă de cercetare domenială privind industrializarea din Crişana în contextul epocii, precum şi impactul acestui subiect asupra producţiilor istorice, economice etc. Un alt aspect ce trebuie relevat reprezintă analiza pertinentă privind metodologia utilizată în acest scop, chiar dacă unele date statistice ,,sunt relativ incerte, ele având, în mare parte, un caracter propagandistic’’ [5].
Declinul industriei a provocat scăderea populaţiei în multe localităţi cu foste unităţi industriale. De exemplu, Popeşti, aşezare împrăştiată cale de şapte sate pe Valea Bistrei, ,,e tot o vale a plângerii. Odată cu închiderea minelor din Voivozi, cel mai mare sat a devenit o imensă ,,părăseală”. Din traiul bun n-a rămas decât amintirea, iar cei care odinioară formau ,,cel mai înaintat detaşament al clasei muncitoare” trăiesc acum umilinţa de a-şi câştiga pâinea ,,ca muierile”, prin fabrici de confecţii şi de încălţăminte. Dacă înainte de 1989 erau 14000 de locuitori, acum abia mai sunt 8600’’. Şi aceştia doar pe hârtie, căci în realitate mulţi au plecat la muncă în străinătate’’[6] scria într-un articol din ziarul local.
O trăsătură obiectivă specifică cercetărilor serioase şi responsabile presupune continuarea şi completarea lucrării. De asemenea, e necesară cercetarea, identificarea, completarea tuturor informaţiilor despre unităţile studiate, dar şi a altor unităţi mai mici care au funcţionat în perioada cercetată. Aprofundarea temei pe relaţiile: Şimleu Silvaniei, Chişineu Criş - Ineul de Arad – Pâncota – Sebiş, aparţinătoate la un moment dat regiunii Crişana – se încadrează în dimensiunile noastre viitoare. Desigur, cu condiţia să găsim izvoarele arhivistice necesare şi să beneficiem de desecretizarea altora, pe care încă nu le-am găsit, respectiv nu am avut acces la ele (nefiind preluate de la fostele întreprinderi şi fabrici de Arhivele Naţionale – Filialele Judeţene Satu-Mare, Sălaj şi Arad).
Desigur că lucrarea de faţă reprezintă o modalitate de analiză a temei, dar suntem conştienţi că cercetările care se vor desfăşura pot aprofunda multiple aspecte domeniale, deoarece perioada studiată a cunoscut o mare diversitate a celor implicaţi în demersul istoric.
Dr. Mariana Barna








Sezatoare ]n 8 iunie 2023

 

Wikipedia

Rezultatele căutării