Evaluarea impactului bibliotecilor asupra comunității

Exercitii profesionale.

Înainte de a planifica o evaluare , primul pas este să decideţi ce anume trebuie evaluat.


Pentru a ne putea forma un punct de vedere referitor la întreaga perspectivă a impactului pe care o bibliotecă îl poate avea asupra utilizatorilor săi, noi recomandăm pregătirea unui model care să reprezinte diferitele servicii adresate diferitelor tipuri de utilizatori ai bibliotecii.

 “Modelul de impact”   reprezintă un instrument util pentru a analiza ce poate oferi un serviciu şi care sunt utilizatorii săi, oferind un cadru prin care este mult mai uşor să identificăm  în ce măsură bibliotecile sunt cel mai bine poziţionate să furnizeze informaţii pentru cetăţeni.

Dupa modelul propus dam un exemplu evaluarea  clubului de poezie al Fililei Dacia 

NECESITĂŢILE	Cartier mare , zonă linistita, departe de centrul orasului si de zona de activitati culturale mari. Imposibilitate a persoanelor de varsata inanitata- 80-90 de ani sa  participe activ la evenimente ,ari din comunitate.
INVESTIŢIILE	0 - totul se desfasoara in cadrul programului  de lucru stabilit al filialei
ACTIVITĂŢILE	Cenaclu, club AS, eveniemtne dedicate persoanelor de varsta ianintat- 75+
REALIZĂRILE	Frecventarea clubului de poezie şi participarea la evenimentele locale a   locuitorilor seniori ai cartierului, Creşterea utilizării bibliotecii de către acestia
REZULTATELE	Dezvoltarea abilităţilor (comunicare, limbă), Atitudini şi valori (încredere sporită, o conştiinţă mai puternică că aparţii comunităţii), Activitate  de socializare
IMPACTUL	Îmbunătăţirea coeziunii sociale, a calităţii vieţii intr-o perioada cand activitatile sociale ale mebrilor sunt diminuate, si posibilitatile de deplasare fizica la fel

Cănd ne gândim la rezultate, trebuie să ne punem întrebări ca:

Cum poate o vizită la bibliotecă să aibă impact asupra cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor, comportamentului şi sentimentelor cetăţenilor?

Care este informaţia nouă pe care cetăţenii o căştigă dacă iau parte la acest program?
În ce măsură pot aceste cunoştinţe să mărească gradul lor de înţelegere a lumii din jurul lor?
În ce măsură poate această experienţă să rezulte într-un nou mod de gândire despre ceilalţi cetăţeni, despre tine însuţi sau despre cum stau lucrurile în realitate?
Cum poate utilizarea bibliotecii să schimbe atitudinea oamenilor vis-a vis de biblioteci şi învăţare?

Aici, proiectul la care ne referim  oferă o listă cuprinzătoare a rezultatelor testate, validate şi relevante pe care bibliotecile le pot avea asupra învăţării, din care poate fi realizată o scurtă listă. Acestea sunt subiectele pe care noi va trebui să le avem în vedere în evaluarea noastră.

De exemplu, să luăm în considerare lecţiile de limbă menţionate mai sus. Dacă ne uităm la lista GLOs pe care o avem, putem observa că o parte din ele pot fi relevante:

Cunoştinţe şi Înţelegere
Aflarea realităţii sau a informaţiei	Învăţarea istoriei locale
Modul în care bibliotecile, muzeele şi arhivele operează	Învăţând cum să te alături bibliotecii
Abilităţi
A şti să faci ceva	A vorbi limba engleză mai fluent
Abilităţi intelectuale	Dezvoltarea abilităţilor lingvistice
Abilităţi sociale	Dezvoltarea abilităţilor de a interacţiona cu ceilalţi membri ai comunităţii
Abilităţi de comunicare	Dezvoltarea abilităţilor de a comunica cu ceilalţi membri ai comunităţii
Atitudini şi Valori
Sentimentele	A simţi că faci parte din comunitate
Percepţiile	A percepe biblioteca ca şi serviciu pentru ei
Opinii despre noi înşine (eg respectul de sine)	Îmbunătăţirea respectului de sine
Opinii sau atitudini vis-a vis de celelalte persoane	Atitudine pozitivă faţă de vecini
Sporirea motivaţiei	A te simţi motivate să continui munca pe plan local
Atitudinea faţă de o organizaţie (eg un muzeu, o bibliotecă sau arhive)	Perceperea bibliotecii ca un spaţiu comunitar
Atitudini positive sau negative în legătură cu o experinţă	Evaluarea acestor întâlniri ca fiind utile
Amuzament, inspiraţie, creativitate
A avea distracţie,	A te bucura la acete întâlniri
A fi inspirat	A găsi idei despre cum şi unde ţi-ai putea găsi un job/ A obţine idei pentru hobby-uri sau în scopuri crative
Activitate, comportament, progres
Ce fac cetăţenii	Căutarea de joburi, Dezvoltarea hobby-urilor, Aţi face noi prieteni
Ceea ce intenţionează să facă cetăţenii	(am menţionat mai sus)
O schimbare a modului în care oamenii îşi manageriază propriile vieţi	A fi proactiv în căutarea unui job, A te angaja în mod activ în planul comunităţii locale

Lista ne reaminteşte de asemenea ceea ce bibliotecile nu au posibilitatea să facă în momentul în care vin în întâmpinarea nevoilor identificate, ca de exemplu, în acest caz, dacă programul nu va fi în stare să rezolve problema creşterii cererilor pentru găzduire  in cazul unui grup mai mare de solicitanti.

asul 3: Selectarea indicatorilor

ndicatorii sunt utilizaţi pentru a măsura, a simplifica, şi a articula rezultatele. Fundaţia Noii Economii (NEF)1 sugerează că indicatorii pot să fie pur şi simplu descriptivi (determinarea situaţiei actuale e.g. modul în care se măreşte rata vorbirii limbii engleze), performanţa de bază (asocierea cu ţintele şi punctele de reper e.g. îmbunătăţire în ceea ce priveşte fluenţa) sau eficienţa de bază (de exemplu, un raport cost-beneficiu). Alegerea indicatorilor depinde de obiectivele şi contextul unui serviciu particular sau proiect care este evaluat, dar orice indicator bun ar fi:


să acorde atenţie acţiunii, relevant/ important, măsurabil şi simplu de implementat şi analizat.

În mod obişnuit vor fi câţiva indicatori care vor măsura investiţiile şi realizările, de exemplu:

Investiţiile: Datele monitorizării bugetului arătând granturile şi cheltuielile
Numărul personalului şi programul
Înregistrări ale perioadei de voluntariat
Realizările:
Numărul persoanelor implicate în activităţi, cu informaţie a profilului demografic
Numărul  de membri ai clubului  şi profilul membrilor
Înregistrări şi note asupra întâlnirilor

SUMAR

Pasul 1

Impactul modelului:

Pregătiţi un rezumat al serviciilor de bibliotecă şi al utilizatorilor asupra cărora ei au impact.

Selectaţi serviciul pe care doriţi să-l evaluaţi.

Pasul 2

Dezvoltarea povestirii:

Definiţi nevoile, investiţiile, realizările, rezulatele şi impactul acelui serviciu.

Explicaţi motivele generale care v-au făcut să căutaţi această evidenţă.

Selectaţi modelul  prin care veţi determina această evidenţă.

Pasul 3

Selectarea indicatorilor:

Decideţi care din indicatori îi veţi utiliza pentru fiecare categorie GLO.

Indicatorii ar trebui să fie aleşi în mod practic, să fie relevanţi pentru rezultate, importanţi pentru posesori şi ar trebui să ofere răspunsuri clare.

Pasul 4

Alegeţi metodele de colectare a datelor:

Decideţi în ce mod şi când veţi colecta aceşti indicatori.

Câţiva indicatori ar putea fi deja disponibili datorită evaluărilor existente şi a altor cercetări.

Pasul 5

Analizaţi rezultatele:

Pentru datele cantitative, aveţi grijă să nu trageţi concluzii din exemple neînsemnate şi pentru datele calitative, asiguraţi-vă că există o aboradre solidă de codificare şi de analiză tematică.

Pasul 6

Interpretarea şi prezentarea rezultatelor:

Feedback-ul triangular din diferite surse.

Asociaţi rezultatele voastre cu ipoteza sau cu povestea iniţială.

Interpretaţi rezultatele astfel încât să aibă sens şi prezentaţi-le mandatarilor.

Utilizaţi evidenţa pentru a îmbunătăţi ceea ce faceţi şi pentru a câştiga sprijin pentru serviciile voastre.

Pasul 7

Mergând mai departe:

Examinaţi posibilitatea capturării rezultatelor pe termen lung.

Observaţi măsurile care au un impact mai mare.

Utilizaţi rezultatele pentru a pleda în favoarea lor pe plan intern şi extern.

Introduceţi învăţarea în organizaţia dumneavoastră.

 

Bibliotecă - comunitate, evaluarea relațiilor

 Lucrare prezen tată   la Simpozionul Internaţional Bienal
„Momente din istoria lecturii publice” Arad 26 – 29 septembrie 2016

Bihor biblioteca si comunitatea from Biblioteci Bihorene

Evaluarea primului an al Clubului de poezie de la Filiala Dacia

Odată cu prima întâlnire din anul 2016 am hotărât să facem o evaluare a celor 12 intâlniri ale clubului  Întâlnirile de miercuri  din 2015 de la Filiala Dacia.

Clubul de poezie se adresează adulților, pensionari, scriitori d epoezie sau proză, iubitori de cultură , și dornici de exprimare într-un cadru primitor și intim.

In data de 13 ianuarie 2016 am aplicat un mic chestionar celor 23 de persoane prezente la întâlnire.

Membrii clubului sunt persoane cu vârste între 45 și 83 de ani, majoritatea femei, majoritatea pensionari.
1 persoană are -45 de ani, 3 sunt  intre 50-60 de ani, 6 sunt intre 60 și 70 de ani, 11 sunt între 70 si 80 de ani,  doua persoane sunt peste 80 de ani.
14 sunt cu studii medii, 9 sunt cu studii superioare,  20 sunt femei si trei sunt bărbați.

Din acestia doar 7 au participat constant la toate întâlnirile , 6 au participat la mai mult de jumatate și 10 doar la câteva . Intr-adevăr a fost o medie de 10 persoane  per intâlnire pe parcursul anului 2015.
Întrebati cum s-au simțit la întâlniri, 3 au bifat  bine, 18 foarte bine, iar 2 persoane au bifat că nu se simt confortabil atunci când trebuie să ia cuvântul.

Întrebați cum se implică în derularea activității am avut răspunsuri multiple, 7 persoane citesc din creațiile proprii, 7 se pregătesc pentru temele propuse, 14 participă la discuțiile libere.
Lectura dincreațiile proprii este completată cu prezentări de carte, lectură din poezia unor poeți locali contemporani, lectură pe tema dată din clasici români, discuții despre reviste literare, si am avut ciar concursuri literare pe parcursul anului.
Discuțiile libere sunt complexe și sunt în relație cu tema zilei și alunecă cu ușurință în aria socialului, a educației, a condiției persoanelor de vârsta a treia....

Putem menționa că dintre cititorii creațiilor proprii 2 persoane au avut rezerve la început, cam jumatate de an au fost doar participanți și abia din iunie  au adus spre lectură creațiile proprii și s-au implicat în discuții.

La întrebarea :Cum doriți să mergem mai departe cu Clubul de poezie?
13 persoane au răspuns că formatul este bun , nu trebuie schimbat.
5 au spus că ar trebui dezvoltat si 8 au oferit sugestii de dezvoltare. În mare acestea au fost:
- Să vorbim despre poeți români și să fie prezentate  și date biografice.
- Să abordăm teme din poezia internațională, să invităm alți poeți.
-Să pomenim în fiecare lună pe cei care au aniversarea in luna respectivă, poezie si date biografice
-Să mediatizăm mai mult cenaclul.

Cenaclul a primit ca evaluare finală- nouasprezece de  10, doi de 9 și un 8.
O medie foarte bună, fără a fi însă perfecți!
Felicitări echipei.
Mulțumiri participanților.

Bibliotecile si bibliotecarii din Bihor in 2013

Anual  in Saptamana Naționala a Bibliotecilor are loc o evaluare a activitatii  din bibliotecile  bihorene si   premierea celor mai merituosi bibliotecari din bibliotecile bihorene.

Anii trecuti faceam public doar profilul bibliotecilor care primeau notele maxime ale juriului, pe lista de criterii de evaluare stabilita , si erau pe lista premiantilor.  Totdeauna ramaneam cu un  gust amar,  pentru ca festivitatea de premiere nu permitea evaluarea nuantata a activitatii profesionale si centralizarea dadea cu mici variatii aceeasi lista de castigatori.

Anul acesta am selectat 23 de biblioteci a caror activitate s-a remarcat prin ceva - 8 biblioteci orasenesti si 15  biblioteci comunale.

Pentru fiecare dintre ele am studiat evolutia datelor statistice in ultimii 2 ani  a catorva indici de lectura si de   utilizare a bibliotecilor respective de catre publicul care le frecventeaza.
Avem biblioteci cu valori foarte mari la anumiți indici ai activitatii de biblioteca. Unii dintre acesti indici pot fi explicati in contextul activitatii zilnice , activitate promovata si vizibila in intalnirile profesionale sau in mediul electronic, dar sunt si cazuri in care indicii sunt doar rezultatul calculelor de pe rapoartele statistice nefiind sustinuti de rapoarte narative, prezentari in activitati profesionale sau in mediul electronic.

Acestea fiind zise sa  incepem cu inceputul:

1. Cei mai mari indici de atragere la lectura, cititori ca procent din populatie - ii au bibliotecile comunale din  Dobresti 21% , Vadu Crisului  20%,, Astileu 15,8% si Bors 14,8% si biblioteca oraseneasca  Alesd 18,9%
Indicele mediu de atragere la lectura in 2013 , pentru Bihor pentru bibliotecile orasenesti si municipale este de 8,25%  iar pentru comune este de 5%.
Din pacate in afara de Alesd, care apare ca lider si in alte categorii , celelalte biblioteci nominalizate nu au trimis nici  un raport asa ca nu stim cum au realizat acesti indici de 3 si 4 ori  mai mari decat media pe judet.

2.O alta categorie de indici de care am fost interesata au fost aceea care arata cat se citeste in biblioteci si de cate ori se vine la biblioteca  .
Cele mai solicitate biblioteci sunt bibliotecile orasenesti si municipale din : Alesd- 115/zi   , Salonta 90/zi si Beius 73/zi  si bibliotecile comunale din Santandrei  100 /zi si Bratca 58/zi .
52/zi e media de frecventa /zi /biblioteca oraseneasca si de 8 /zi  e media de frecventa /zi / biblioteca comunala functionala.


Cele mai multe carti intr-un an le duc acasa cititorii din - orasele: Salonta 45/an , Valea lui Mihai 28/an si Stei 27/an  si din comunele Santandrei 59/an  si Rosia 31/an.
Media /Bihor fiind 8carti/cititor in  comune si   24 carti/cititor /an in orase.

Vin de cele mai multe ori la biblioteca intr-un an utilizatorii din - orasul Valea lui Mihai- de 24 de ori pe an  si din comunele- Santandrei - de 87 ori pe an, Madaras - de 30 ori/an , Rosia  26  si Bratca 24 .
Media pe cititor este de 13 ori/an in orase si de  10 ori/an in comune.

La acesta categorie , biblioteca cea mai aglomerata in care se citeste cel mai mult este cea din Santandrei   aici indicele de atragere la lectura  de  5,9% ne arata  ca aceasta biblioteca are acces la o categorie limitata de utilizatori, majoritatea lor fiind copii. Vecinatatea cu scoala  din localitate, (sunt in aceiasi curte,)  explica frecventa foarte mare si numarul de carti imprumutate foarte mare de catre fiecare cititor.Activitatile prezentate in rapoarte si pe blogul bibliotecii sunt realizate doar cu categoria   de elevi mentionata . http://bibliosintandrei.blogspot.ro/

Indicii de lectura si de frecventa scad cu cat indicele de cuprindere este mai mare, la acesta categorie Bratca  (11%) are o activitate care poate fi data drept model, deoarece publicul provine   din  toate categoriile de populatie ale comunitatii. Activitatile sunt  mediatizate pe  http://bibliotecabratca.blogspot.ro/

3.In categoria de biblioteci cu evolutie remarcabila ,  in sensul ca in anul 2010  nu aveau nici un fel de activitate ,   mentionam bibliotecile comunale din Bratca, Rosia, Tulca , Tinca si Astileu.

Aici detasat se remarca biblioteca din comuna Bratca, si mai ales bibliotecara nebibliotecara Luminita Izdraila, profesoara pensionara , care in ultimii ani cat s-a ocupat de biblioteca pot sa spun ca i-a dat viata.
Celorlalte biblioteci mentionate le-au lipsit conditiile minime obligatorii pentru a functiona normal. Odata cu rezolvarea problemelor administrative, bibliotecarii si-au putut relua activitatea .
Ce este foarte important este ca bibliotecarele se implica in activitatea profesionala, sunt nelipsite de la intalniri si  din activitatile pe care le desfasuram in retea.

4.  Putem vorbi si de categoria bibliotecarilor si a bibliotecilor cu activitate constanta pe parcursul ultimilor 10 ani.  E vorba de acei bibliotecari modesti, care  nu incearca sa iasa in evidenta prin nimic special, care stiu meserie si o fac cat pot de bine in conditiile pe care le au.
Aici putem enumera bibliotecile orasenesti din Beius, Marghita si bibliotecile comunale din Cefa, Holod, si Diosig .

5. Tabloul vietii bibliotecare nu ar fi complet daca nu am vorbi despre activitatile de animatie culturala unde principali protagonisti sunt initiatorii, bibliotecari.
Voi enumera cate o activitate din 2013  pentru fiecare biblioteca nominalizata, din cele mai  interesante, culeasa din rapoartele trimise, postarile de pe bloguri sau din relatarile de la intalnirile profesionale.

Chislaz-de 3 ani editeaza- Revista bibliotecii din Chislaz
Tulca- Instruirea copiilor romi in folosirea calculatoarelor
Santandrei- Voluntariat pentru Festivalul Luminii
Tinca- Proiecte de lectura
Cefa- Cei mai activi cititori
Stei- Proiecte ecologice
Holod- Minutul de cultura
Budureasa si  Rosia- dezgroparea traditiilor locale alaturi de TVR1
Beius- proiectul lunar Ora de lectura
Marghita - Ziua basmului popular maghiar

Cu  activitati de top putem enumera:
Bratca- ” Cursa Pegas” 
Alesd-  ”Aleşd – Zile de cultură”
Madaras- ”Si eu vreau sa fiu bibliotecar”
Diosig-proiectul 2013 ”Ardealul este caminul meu ”
Sacueni-Sa pierzi o carte 
Valea lui Mihai: Tabara pentru artisti , in 2013 la a 7-a editie
Salonta- Expozitie de carti cu dedicatii si autografe


 6. Mediatizarea activitatilor este in zilele noastre un aspect foarte important. A invata sa folosesti un jurnal online, sa conduci un blog, nu este foarte greu. Este foarte greu sa faci efortul de al tine mereu actualizat cu ceva nou in atentia posibilului cititor interesat.
Mai functioneaza si varianta de a publica pe acest blog, Biblioteci Bihorene, activitatile curente.
Avem bloguri actualizate ale bibliotecilor din Bratca, Madaras, Budureasa, si Husasaul de Cris ; Alesd, Marghita, Beius, si un pic ramase in urma blogurile din Rosia, Santandrei si Diosig.

Inca nu am invatat sa folosim aceste bloguri pentru a atrage public in biblioteca, le folosim ca pe niste jurnale ale activitatii noastre, instrumente de  arhivare.

 Fiind Ziua Bibliotecarului din Romania multumesc tuturor colegilor bibliotecari din Bihor pentru tot efortul care il fac pentru a mentine in atentia comunitatii  biblioteca  si cartea ca obiect de lupta importriva inculturii.

Ca si concluzie finala, cele mai active biblioteci bihorene din anul 2o13 au fost biblioteca comunala Bratca , cu bibliotecara Luminita Izdraila, si biblioteca oraseneasca Alesd, cu cele patru colege ale noastre- Georgeta Ardelean,Urs Tamara,  Denisa Alb si Silvia Kosa.

Felicitam pe  fiecare din bibliotecarii care dau viata bibliotecilor bihorene  si  le uram La multi ani ! si Multe activitati inspirate !


Bibliotecar metodist,
Delia Pantea

Evaluarea intalnirilor de pregatire profesionala a bibliotecarilor bihoreni

Din cand in cand este nevoie de o evaluare a activitatii de pregatire care se desfasoara in centrele metodice din judet.Anul acesta am optat aplicatia pusa la dispozitie de google drive .
Raspunsurile la chestionar ma ajuta sa inteleg daca intalnirile noastre sunt utile, daca formatul acesta e in ordine sau ce mai trebuie sa imbunatatim, ce teme mai trebuie abordate si care din temele anterioare au fost aplicate.

Am trimis chestionarul la 50 de persoane , am primit 26 de raspunsuri.

Intalnirile metodice in centrele metodice sunt folositoare?
DA aflu lucruri noi 22 92% Da ma intalnesc cu colegii dar as vrea sa vorbim despre altceva 0 0% DA as dori sa ne intalnim mai des. 2 8% Nu , nu sunt utile , nu ma intereseaza. 0 0% Other 0 0%

As dori sa stiu care vi s-au parut cele mai utile intalniri si teme dezbatute. 1 [Aspectul bibliotecii si organizarea colectiilor]
	1 - neutilizabil 0 0% 2-   putin utila 0 0% 3-  foarte uila 2 8% 4- aplicabila 6 25% 5- utila si aplicabila 16 67%