In memoriam Lucia Olah

 

Ne-a părăsit anul acesta o altă fostă colegă , bibliotecară timp de 30,  de ani la biblioteca comunală din Cefa.                                                             

Textul de mai jos, desprins dintr-un raport vorbește elocvent despre  dărurirea , modestia și  pasiunea ei pentru carte.

”De-a lungul anilor, 24 la număr, (în 2014) am încercat să sădesc în toţi cei cu care am venit în contact dragostea pentru cultură , respectul pentru valorile adevărate ale omului , pentru părinţi şi dascăli, pentru ceilalţi semeni, toleranţa ,   iubirea de frumos în ansamblul lui,  pentru carte, pe care eu însămi o iubesc din toată fiinţa mea. Dacă am reuşit cât un graunte de muştar ,  măcar ,înseamnă că nu a fost în  zadar. Nu am umblat după aprecieri şi onoruri , am dăruit ceva din sufletul şi mintea mea tuturor cu care am interacţionat şi asta a fost mulţumirea mea sufletească . Prezentul raport mu este o pledoarie întru propria mea laudă , este doar o simplă descriere a activităţii anului 2014 . Sunt convinsă că este loc pentru mai bine şi voi face în continuare  tot ce depinde de mine, să fie azi mai bine decât ieri şi mâine mai bine decât azi.

                   Sunt  conştientă că am colegi în judeţ cu mult mai merituoşi şi am constatat cu prilejul diverselor noastre întâlniri ce oameni minunaţi sunt şi cât de mult aş vrea să le semăn. 

        Suntem, cu toţii anonimi trudnici ai unei cauze frumoase : promovarea frumosului , dăruirea , slujirea semenilor . Nu poate exista o cauză mai frumoasă.”

Drum bun ,spre universuri mei prietenoase,  ultimului bibliotecar din Cefa! 

_______________________

Din activitatea Luciei din bibliotecă aveți  mai jos câteva linkuri, atâta cât a fost lăsată să facă, pentru că nu tuturor le place când cineva iubește cărțile și cultura, mă refer la aleșii locali. 

2014

un minicatalog

prietenii cărții din Cefa

activități de primăvară

din 2012

bibliocinema

cel mai fidel cititor

Imagini de la festivități de premiere din Biblitoeca Județeană.

Ziua Culturii Nationale

In Memoriam - Protopopul Marghitei, preotul Gheorghe Ciobai de la Biserica Albã, slujeste Altarele Cerului!

Nãscut la 29 octombrie 1952 în satul Gherţa Mare, comuna Turţ din judeţul Satu Mare, unde urmeazã şi primele studii. Dupã absolvirea Seminarului Teologic din Cluj Napoca, şi a Institutului de Teologie din Sibiu, este licenţiat ca şef de promoţie (media 9,50), cãsãtorindu-se cu tânãra Lincar Valeria din Voivozi, fiind hirotonit apoi şi numit preot începand cu data de 1 noiembrie 1976, pe seama parohiei Bogeiu(Ciutelec) din Protopopiatul Marghita.

Prin concurs, ajunge secretar al Protopopiatului Marghita în 1989, apoi este ales Protopop Ortodox al Marghitei în iunie1995. Din mai 2007, slujeşte ca preot paroh la Biserica Albã din Marghita. Râvna şi seriozitatea lui, îl ajutã sã coordoneze reparaţiile capitale şi deopotrivã şantierul de picturã la patru biserici din zonã, reparaţiile capitale la trei case parohiale, construirea a trei clopotniţe, înãlţarea a şapte troiţe pentru eroii şi martirii neamului românesc din Bihor, ctitor de la începerea execuţiei şi lucrul efectiv timp de 17 ani, la înãlţarea Catedralei Ortodoxe din Marghita, pânã la cota plus 36 de metri şi acoperirea cu tablã de cupru a turnului mare. A lucrat cu episcopii dr. Vasile Coman, dr. Ioan Mihãlţan Crişanul, dr. Petroniu Sãlãjanul, dr. Sofronie Drincec, fiind distins cu toate ordinele si distincţiile preoţeşti.

Expozitie comemorativa Adrian Paunescu la Filiala Dacia

Adulat de iubitorii de poezie si de romanii cu intense sentimente patriotice, stimat de o parte a confratilor literari, detestat sau doar contestat pe masura dimensiunii sale publice de o o serie de intelectuali si pretinsi intelectuali, Adrian Paunescu / 1943-2010 / a plecat dintre noi sa se intalneasca cu Grigore Vieru, sa refaca impreuna, in ceruri, spatiul vital romanesc.

Adrian Paunescu are o legatura speciala cu Oradea, unde si-a inceput cariera jurnalistica (la cotidianul "Crisana") si unde a publicat poezia "Analfabetilor" (in revista "Familia"), care i-a atras interdictia de a publica, spre sfarsitul perioadei comuniste. Dupa 1990, a colaborat sporadic la publicatiile oradene de cultura "al cincilea anotimp" si "Zodii in cumpana".

Filiala Dacia a realizat un colaj de fotografii si poezii in memoria poetului.