Competențe digitale , conferintă online

  Sunteți de acord că bibliotecile ar trebui să evolueze pentru a satisface nevoile actuale de competențe și pentru a-și dota personalul și utilizatorii cu abilități relevante pentru mediul digital actual?

Ești curios să afli despre profilurile de locuri de muncă emergente din sectorul bibliotecilor?

 Dacă lucrați în sectorul bibliotecilor, ați dori să vă îmbunătățiți propriile competențe și să rămâneți competitiv?

 Sunteți director de bibliotecă și vă gândiți să organizați o formare profesională pentru personalul dvs. pentru a oferi servicii inovatoare în biblioteca dvs.?
Dacă ați răspuns afirmativ la oricare dintre aceste întrebări, webinarul nostru este pentru dvs.!
 

Consorțiul Biblio vă invită să vă alăturați seminarului web pe 31 martie între orele 10: 00-11: 45. Partenerii proiectului vor vorbi despre noile tendințe și cerințe în dezvoltarea profesională a bibliotecarilor; să prezinte concluziile cercetării privind abilitățile și nevoile de formare în sectorul bibliotecilor și cele două profiluri de locuri de muncă emergente - Responsabil de angajare și comunicare comunitară și facilitator de transformare digitală. Aceștia vor prezenta metodologia de instruire și curricula pentru aceste două roluri, precum și viitoarea Biblio MOOC pentru profesioniștii din bibliotecă.

                             

 

Biblio „Stimularea competențelor și competențelor digitale pentru bibliotecarii din Europa” este un proiect Erasmus + / KA2 / Sector Skills Alliances în educație și formare profesională, care abordează deficitul de competențe din sectorul bibliotecilor datorită transformării digitale care schimbă rolul bibliotecilor și bibliotecilor profesioniști.

 Proiectul vizează profesioniștii din bibliotecă și șomerii din sectorul bibliotecilor, permițându-le să ofere servicii inovatoare pentru utilizatori. Facilitează însușirea  de competențe digitale și transversale pentru profesioniștii din bibliotecă prin crearea unui sistem de evaluare a competențelor, oferta de învățare, validare și recunoașterea competențelor, . Acesta este implementat în perioada 2019-2022 de un consorțiu format din 10 parteneri din Belgia, Bulgaria, Grecia, Italia și Letonia.

Check the Agenda of the event to see the details and fill in the form below to register.

PROGRAMME

Moderator: Altheo Valentini, general manager of European Grants International Academy (EGInA)

10:00-10:10 Welcome. Peter Palvolgyi, CEO of ALL DIGITAL
10:10-10:20 Introduction to the Biblio Project. Altheo Valentini, EGInA
10:20-10:40 Digital Facilitator and Digital Communicator in Expanded Endless Libraries. Prof Nicola Barbuti, University of Bari Aldo Moro

Noii bibliotecari digitali trebuie să fie promotorii unor interacțiuni inovatoare cu utilizatorul. Numai în acest fel, biblioteca însăși poate deveni interesantă. Noii bibliotecari digitali vor fi chemați să gestioneze „Biblioteci electronice  infinite”, locuri în care nu numai bibliotecarii vor juca un rol fundamental, ci și utilizatorii înșiși. 

10:4o-10:50 Librarianship in Europe: Mapping professional needs. Biblio Findings. Tiana Zignani, Public Libraries 2030

10:50-11:00 Two emerging job profiles – CECO and DIGY. Tiana Zignani, Public Libraries 2030

11:00-11:10 Opportunities for professional qualification of librarians beyond the pandemic. Assoc. Prof. Dr. Kalina Ivanova and Denitsa Dimitrova, ULSIT
11:10-11:20 Biblio Curriculum and Methodology. Mara Jakobsone, Data Media Group
11:20-11:30 The Biblio Massive Open Online Course (MOOC) for library professionals. Eleni Georgakakou, DAISSy Research Group of Hellenic Open University
11:30-11:45 Questions and answers. Closing




 

Ca finalitate proiectul va organiza cursuri de formare pentru bibliotecarii din țările perticipante la proiect  -Biblio Massive Open Online Course (MOOC) - care vor fi și în format fizic , și în format online.

pentru mai multe amănunte  urmăriți linkurile proiectului.

https://www.biblio-project.eu/studies-reports/

Biblio Website: https://www.biblio-project.eu/

Biblio Facebook Page: https://www.facebook.com/DigitalBiblio

https://www.biblio-project.eu/stories/180-event-participants-discovered-biblio/

Concurs de lectură de lectură de Paște

 

Biblioteca din Săcueni își provoacă cititorii la un nou concurs de citit .

Concursul se va desfășura în perioada  29 martie 9 aprilie, între Paștele romano-catolic și cel ortodox.

Concursul are și premii!

Pierde o carte !

Proiectul Pierde o carte a fost initiat   de o biblioteca din Ungaria si treptat a fost preluat și de biblioteci din alte țări!

Ziua de 25 martie este ziua în care fiecare poate pierde cărți, în beneficul altora..

Biblioteca publică din Săcueni este anul acesta la ediția XI a proiectului! 

 

Detalii:
- Alegeți cărți de pe raftul  dvs., pe care doriţi să le oferiți si altora, dar după care nu vă va părea rău.

-Cartea  trebuie  pierdută !

Pe o bancă în parc, sau pe o masă  in barul tau favorit, pe un un pervaz sau în şcoală, sau oriunde ,e important sa fie un loc pe unde trec mulţi oameni.

 -In cărti puneti un mesaj- Această carte a fost pierdută de ... Acum este a dumneavoastra. Cititi-o si păstrați-o .

Ediția din 2021 a fost un succes , cei care au găsti carțile au scris pe pagina de facebook a bibliotecarei din Sacueni ,  Zsuzsa Kerekes.

Unii au recunoscut că ei au pornit în căutarea cărților .

 În acest proiect se poate implica oricine dorește! 

Sezatoare in martie

 Proiecte incepute care incep sa se finalizeze.

cornelia doreste sa isi incheie ia facuta ca proict exercitiu.

Am asamblat bucatile si am gasit un defect care ne-a facut sa desfacem tot ansamblul, sa punem bucatile unele langa altele sa cautam greseala.

Greseala era ca in  partea de jos unde a facut doar tiv simplu , materialul nu a fost indreptat iar la montaj la umar era o diferenta de doua degete intre  bucati. 

Ca sa nu distrugem atata munca  am stabilit ca desfacem tivul de jos, indreptam materialul, le potrivim sa fie egale si abia apoi incheiem bluza.

Corneliei ii plac florile colorate, in orice album se uita  doar florile ii atrag atentia , toate lucrarile  sunt o feerie de flori colorate!

Gabriela vrea sa inceapa un nou proiect.

Selectia modelului este una dinc ele mai dificile etape atunci cand vrei sa cosi ceva. Te intrebi ce model se potriveste, ce culori, ce cusatura, ce aranjament .

Stim desigur indicatiile pe care le da tiparul traditional, dar doresti sa faci ceva care sa rezoneze cu tine si sa fie in aria aptitudinilor tale de cusut, si desigur sa fie si spectaculor.

Pentru panza subtire, dar deja croita a bluzei pe care doreste sa o impodobeasca cu model geometric , Gabriela a ales  modelul din imagine.

IL-am scos pe hartie cu patratelel, ea il va desena pe mateialul care nu s epreteaza a fi cusut cu cruciulite si apoi va coase doar conturl marginilor cu punct inainte, intr-o culoare tare de contrast!

Asteptam sa vedem ce iese!

Un alt proiect in lucru care combină mai multe traditii si modele.

Sursa modelelor este un album de cusaturi populare din Moldova care primit  au un aer totemic amerindian.

Mădălina Sim

21 martie 2021
Bihoreanul

Elevii bihoreni cu vârste între 10 şi 14 ani sunt invitaţi să participe la cursuri de programare gratuite, susţinute de IT-iştii de la Code Kids, un ONG care oferă din 2017 astfel de ore dedicate în special copiilor din mediul rural. 

Proiectul a fost lansat în urmă cu patru ani în mai multe județe din țară, inclusiv în Bihor. Atunci au fost organizate cluburi de programare în Oradea, Aştileu, Valea lui Mihai, Sânmartin, Roşia, Budureasa, Mădăras şi Nucet. În aceste localități cluburile s-au format în bibliotecile publice, unde voluntarii Code Kids puneau la dispoziție mai multe echipamente IT, în spațiul oferit de bibliotecari.

Activitatea cluburilor a fost întreruptă în 2020 din cauza pandemiei. Anul acesta, voluntarii își doresc să extindă proiectul și în alte zone ale Bihorului, iar elevii care doresc să participe la astfel de cursuri sunt îndemnaţi să anunțe bibliotecarii din comunele lor, iar aceștia vor anunța apoi ONG-ul. "Anul acesta ne-am propus să învăţăm peste 3.500 de elevi cum să se familiarizeze cu tehnologia şi cum să o folosească pentru a crea roboţi, jocuri video sau tot felul de aplicaţii", a explicat Ovidiu Dan, director de dezvoltare al ONG-ului Code Kids.

Cursurile se vor desfăşura timp de doi ani, primele luni fiind de introducere în sistemul online şi cunoaşterea funcţiilor sale, iar apoi de aprofundare a informațiilor prin crearea unor roboți, jocurilor video sau aplicații. Elevii vor putea să meargă fie o singură dată, fie de două ori pe săptămână la aceste ore. 

Doritorii pot anunța până la finalul lunii martie bibliotecarii din zona lor, iar apoi voluntarii vor organiza cluburile.

Programele ONG-ului Code Kids din București sunt dedicate în special copiilor din zonele rurale, al căror acces la digitalizare este limitat, mai ales în această perioadă. 

Virtual event !

 

23-25 march 2021

Websites, social media, emerging trends & tools and more. Less than 3 days until it all begins.

"Libraries are going through either a revolution or a renaissance with emerging virtual technology because of the pandemic. Really good place to condense everything down into a three day conference. Hope you can attend." - David Lee King, Digital Services Director of Topeka & Shawnee County Public Library.

In less than three days, we'll be presenting daily content that covers a wide range of topics related to technology and library innovation. Enhance your education with experts like David Lee King at Computers in Libraries Connect. It's not too late to join us! Save your virtual seat today.

Hear more from David in the video below.

Editura Inspirescu va provoaca !

Va invitam sa participati la Antologia
De poezie, DOAR cu rima
DRAG DE EMINESCU

https://servicii-carti.webnode.ro/eminescu/

2.După data de 2 aprilie lansăm concursul de Editura publicare în volum PROZA

După data de 2 aprilie lansăm concursul de Editura publicare în volum POEZIE

Juriul format din 3 membri USR şi 2 din domeniile respective
Concursul începe pe 2 aprilie şi durează 1 lună
Detalii pe grupurile noastre cultural, vor fi anunţate până la finalul lunii martie.

https://editura-inspirescu.webnode.ro/concursuri-de-editura/


3. Dacă vreţi să publicaţi în revista noastră Cervantes, care apare în 450 exemplare tipărite, contactaţi-ne!

Tel contact 0732407032

 

Ziua internațională a poeziei 21 martie

Simetrie

Marin Sorescu

Mergeam aşa,

Când deodată în faţa mea,

S-au desfăcut doua drumuri :

Unul la dreapta,

Şi altul la stânga,

După toate regulile simetriei.

Am stat

Am făcut ochii mici,

Mi-am ţuguiat buzele,

Am tuşit,

Şi-am luat-o pe cel din dreapta

(Exact cel care nu trebuia,

După cum s-a dovedit după aceea).

Am mers pe el cum am mers,

De prisos să mai dau amănunte.

Şi după aceea în faţa mea s-au căscat două

Prăpăstii :

Una la dreapta

Alta la stanga.

M-am aruncat în cea din stânga,

Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,

Grămada cu mine în cea din stânga,

Care, vai, nu era cea căptuşită cu puf!

Târâş, m-am urnit mai departe.

M-am târât ce m-am târât,

Şi deodată în faţa mea

S-au deschis larg două drumuri.

"V-arăt eu vouă !" - mi-am zis -

Şi-am apucat-o tot pe cel din stânga,

În vrăjmăşie.

Greşit, foarte greşit, cel din dreapta era

Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.

Şi la prima răscruce

M-am dăruit cu toata fiinţa

Celui din dreapta. Tot aşa,

Celălalt trebuia acum, celălalt...

Acum merindea îmi e pe sfârşite,

Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,

Nu mai dau din el muguri,

Să stau la umbra lor

Când m-apucă disperarea.

Ciolanele mi s-au tocit de pietre,

Scârţâie şi mârâie împotrivă-mi,

C-am ţinut-o tot într-o greşeala...

Şi iată în faţa mea iar se cască

Două ceruri :

Unul în dreapta.

Altul la stânga

Spectator

Observ cu interes

Cum se luptă instinctul vieţii

Cu geniul morţii.

Viaţa vine cu o mie de tertipuri,

Moartea are o mie şi una de vicleşuguri.

Ca doi gladiatori,

Unul cu trident şi plasă,

Altul cu spada scurtă.

Strivit între logica misterioasă

A vieţii

Şi logica misterioasă a morţii

Sunt terenul de luptă.

Au rămas din mine

Doar ochii,

Să vadă şi să se îngrozească.

Semne

Dacă te-ntâlneşti cu un scaun,

E semn bun, ajungi în rai.
Dacă te-ntâlneşti cu un munte,
E semn rău, ajungi în scaun.
Dacă te-ntâlneşti cu carul mare,
E semn bun, ajungi în rai.
Dacă te-ntâlneşti cu un melc,
E semn rău, ajungi în melc.
Dacâ te-ntâlneşti cu o femeie,
E semn bun, ajungi în rai.
Dacă te-ntâlneşti cu o faţă de masă,
E semn rău, ajungi în sertar.
Dacă te-ntâlneşti cu un şarpe,
E semn bun, moare şi tu ajungi în rai.
Dacă şarpele te-ntâlneşte pe tine,
E semn rău, mori şi el ajunge în rai.
Dacă mori,
E semn rău.
Fereşte-te de acest semn -
Şi de toate celelalte.

Bibliotecile bihorene in memoria comunitatii 1

Cartea și biblioteca în memoria satelor bihorene.

De o vreme încoace mă întreb de ce biblioteca ca și instituție e ignorată sistematic, iar în comune bibliotecarul acolo unde mai este e de fapt un om bun la toate al primăriei.

Din anii 2000 încoace  administrația locală cu ajutorul unor intelectuali ai comunei au consemnat istoria locală în monografii.  Am luat tot ce am putut găsi pentru a verifica cât din prezența unei biblioteci comunale a rămas consemnata  în  aceste cărți .

Răsfoind  zeci de astfel de monografii am observat tiparele diferite după care sunt croite.
Biblioteca apare în general în capitolul cultural, îi sunt dedicate în medie 10-15 rânduri maxim , dar în marea majoritate a lucrărilor nu se găsește nici o referință.

Din 2009 până acum am încercat să adun activitatea bibliotecilor bihorene pe acest blog în articole și pe pagina dedicată unde  sunt deja două variante la interval de 7 ani.

Prezint în continuare câteva din cărțile răsfoite în căutarea relevanței bibliotecilor publice în comunități. Am surprins diferite momente care aruncă o anumită lumină asupra temei studiate- biblioteca publică, lectura, în comunitățile mici, sau amănunte din viața culturală.

______________________________________________

Comuna Bunteşti . Vol. 2 editura Abdaba oradea, 2004

360 p. ; anexe ; 15 f. il.

ISBN: 973-8102-28-6

vol ii - pag 110-120

 

Cea mai amănunțită prezentare a vieții unei biblioteci publice a anilor 1960
Prin ordinul nr.1316 din iulie 1968 comitetul de cultură și artă a județului bihor face următoarele precizări despre activitatea căminelor culturale.În fiecare comună va funcționa un singur cămin cultural care va coordona actvitatea culturală a tuturor instituțiilor culturale d epe raza comunei- biblioteci, cinematografe, muzee, radioficare. Căminele din sate vor deveni filiale ale căminului cultural.Salarizarea directorilor de cămine culturale și a biblitoecarilor se va face de către consiliul popular comunal.
Programul d elucru a bibliotecii comunale din Buntești era
luni - liber
marți , joi, sâmbătă de la 8-14 și d ela 17-20
miercuri si vineri de la 8 la 17
duminica de la 10-13




Desi existau in Buntesti 8 liliale pe lângă căminul cultural central ,acstea nu erau utilizate pentru activtăți culturale.
In 1975 in Bradet biblioteca comunală functiona în scoală cu program d ela 8 la 12.
Biblioteca comunala din Buntești a fost înființată în 1959 iar in anul 1970 avea 4970 de volume in limba romîna din care 701 erau cărți cu conținut ideologic și politic. Biblitoeca avea 831 cititori din cei 5015 locuitori ai comunei.

Mai exista o bibliotecă publică în satul Dumbrăvani deschisă în 1978 cu 4189 volume 

in 1980 găsim biblitoeca din buntești în spațiul școlii , insuficent.

Intre anii 10â970-1980 căminele culturale se degradează , și în planul comunist sunt prevăzute noi cămine culturale construite cu efortul material și fizic al cetățenilor.

cultura d emasă primește o altă lovitură în 1981 când se hotărește ca căminele culturale să treacîă în autogestiune, să-și asigure bugetul din propriile încasări.

Biblioteca din buntești avea în 1980 11.500 de volume și are in acelasi an 109 cititori înscriși din care 46 sub 14 ani.

In perioada 1990- 2000 mai supravietuieste biblioteca comunala pana in anul 2000 si din 6 biblioteci școlare , aflate in fiecare sat al comunei mai supraviețuiesc 4.

Se face referire in finalul paragrafului la hotararea 455 din 2001 , care reprezenta planul de actiune a programului de guvernare pe perioada 2001-2004 .La capitolul XXVI se vorbea despre planul pentru renașerea culturii naționale in satul românesc contemporane. pag 122-123.

__________________________
1.

Povestea satului din Țara Beiușului : Lazuri de Beiuș / Alexandru Popa.- Oradea : Primus, 2016 (Oradea: Metropolis)

586 p. : foto. alb-negru.

Monografia satului Lazuri de Beius. are  561 de pagini , in care fiecare locuitor  al comunei, luat în ordinea numerelor de casă  prezintă întâmplări legate de  sat și  familie. Unii povestesc mai mult alții mai putin.
Nu găsim nici o referire la bibliotecă.
Nici chiar  doamna care s-a ocupat de bibliotecă  30 zeci de ani nu o menționează ( Bitea Aurina). Dânsa fiind educatoare , vorbește doar de programele instructiv educative pe care le-a desfășurat cu copii.

Probabil faptul ca primăria nu remunera activitatea de bibliotecar o face și pe dânsa să  pedepsească biblioteca  ne vorbind de ea . Am făcut o singură vizită acolo in anul  2000 , în clădirea căminului cultural  sala de grădiniță era vecină cu sala în care erau aruncate cărțile.  

Pe doamna  Bitea am întâlnit-o în anul 2000 încă în activitate.

Situl primariei menționează existența unei biblioteci comunale, dar  nu e menționată nici o persoană ca bibliotecar.

_____________

2. Roşia : schiţă monografică / Ujoc, Maria .- Oradea : Primus , 2011. <U27

Aici găsim câteva rânduri dedicate bibliotecii.
 Biblioteca comunală a fost dată în funcțiune în anul 1959.
Primul bibliotecar  a fost Jurcut Vasile.  Se consemnează existența a 1000 de volume de beletristică, cărți tematice și diferite reviste. "Câțiva ani s-au organizat în căminul cultural , duminica, prezentări, recenzii de carte, conferințe pe diferite teme susținute de cadrele didactice sau  de alte persoane venite special. O manifestare deosebită era luna cărții la sate. Acestă stare a durat cam până în anii 1970. După acest an  a început sa se piardă interesul pentru lectură, s-a rărit primirea de cărți, din 1975 biblioteca a funcționat doar cu jumătate de normă, stare care se menține și astăzi. Începând cu 2006 se observă reconsiderarea importantei pe care o are cititul de carte în viața comunei.

2006 a fost un moment în care a început renovarea actualei locații în care se află biblioteca.

_______

Comuna Bunteşti. : monografie / Ioan Degău . ─ Oradea : Abaddaba, 2004, Vol.

______

3.
Miron Blaga , Octavian Blaga : Valea Iadului : locuri, oameni, fapte, tradiţii : o monografie
a comunei Bulz .-Oradea : Abaddaba, 2005.

Monografia are la pagina 83 capitolul Cămine culturale si biblioteci.  Bibliotecii  îi sunt dedicate 10 rânduri.

Se amintesc bibliotecile școlare și din 1965 apariția unei Biblioteci comunale cu peste 10000 de volume,  în căminul cultural.  După 1980 activitatea ei a fost aproape inexistenta.

Se menționează  sindicatul de la exploatarea forestiera care în toate punctele de exploatare a organizat mici biblioteci, care stăteau la dispoziția muncitorilor forestieri.

.

____________________________

4.

Oameni și obiceiuri din satele comunei Borod, județul Bihor / sub red. și coord. prof. univ. dr. Mihancea Petru.- Oradea : Editura Universității din Oradea, 2016 (Oradea: Imprimeria de Vest)

XX, 693 p.

Este vorba despre o carte dedicată oamenilor şi obiceiurilor din Borod, care, pe 700 de pagini, descrie   instituţiile şi oamenii locului. Volumul prezintă toate obiceiurile din zonă, de la bârfă, danţ şi clacă, până la rugăciuni, descântec, poveşti, sudalme şi chiar poreclele oamenilor din sat.

Nici aici memoria locului sau a autorului nu retine existenta vre-unei biblioteci publice. La pagina 60 exista un subcapitol- Cămine culturale și biblioteci, dar mentionează doar existenta unor mici biblioteci școlare și se retine o inițiativa ecleziastică a ultimilor 5 ani a preotului Vasile Megheșan de a deschide satul Cetea Biblioteca Emil Bendorfeanu.


 Nimic despre doamna  Cuc Florica , bibliotecară aproape 20 de ani, nimic despre eforturile domnului Petru Venter, bibliotecar, pădurar, om bun la toate care se ocupă în anul de grație 2018 ca
biblioteca să se redeschidă în sediul renovat al căminului cultural.

___________________

5.Monografia comunei Holod [*Carte tipărită] / coord. Doru Marta, Gruia Fazecaş, Gheorghe Dărăban, Gabriel Moisa.- Oradea : Arca, 2012

239 p., [16] foto.

Aici sunt preluate date statistice din anuarul statistic 1971.

Copii localnicilor puteau învăța în patru grădinițe și nouă școli. În anul  școlar 1970-1971 au fost cuprinși 133 de copii în grădinițe  , 613 elevi în școlile generale. De instruirea lor se ocupau 37 cadre didactice. În satele comunei Holod mai funcționau în aceiași perioadă și 8 cămine culturale, 3 cinematografe și 3 biblioteci publice. „Minunile” tehnicii - electricitatea  și radioul  pătrunseseră și ele în casele oamenilor

Se vorbește despre o intensă activitate culturală în anii comunismului, teatru nescris, Cântarea României, cămine culturale,   premii, dar nici un cuvânt despre rolul și existenta bibliotecii în susținerea  acestor activități...

Nimic despre Burca Octavian Nicolae sau despre Solomie Rodica bibliotecară din 2005...

În satul Vintere , în decembrie 2018 o altă inițiativă ecleziastică deschide  Biblioteca Centrului Cultural Catolic Ep. Iuliu Hertea, cooronator  pr. Florin Jula.

_______________

Peisajul ştiinţific-documentar din mediul rural românesc s-a îmbogăţit cu o nouă lucrare intitulată "Monografia comunei Răbăgani-Bihor", apărută la editura "Terra Nostra" sub redactarea şi coordonarea prof. univ. dr. ing. Vidu Bidilean, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti".

Lucrarea nu conține nici  un cuvânt despre biblioteca publică  nici despre bibliotecare  - Vladic Eleonora și  Costin Maria, despre istoricul zbuciumat al aceste instituții ... nimic

______________________

6. MONOGRAFIACOMUNEIPOMEZEU

Gabriel Moisa (coord.)Gruia Fazecaş
Doru Marta   Crăciun Parasca
Oradea, 201

Nu are nici o mențiune despre biblioteca publică. 

______________________

7. MONOGRAFIA COMUNEI DOBRESTI:

Monografia comunei Dobreşti-Judeţul Bihor [*Carte tipărită] / Aurel Anca.- Timişoara : Artpress; Augusta, 2008

812 p. : il.

Bibliogr.

Comuna Dobresti este atestata documentar la sfârșitul secolului 17, dar unele mărturii amintesc de ea din secolul 15 sub denumirea de Govorasti de la latinescul “hovora” care înseamnă –băi calde.

Nu are nici o mențiune despre biblioteca publică.

___________________________-

8.GROZE Ioan Groze (2009) BRATCA - ARHEOLOGIA UNEI CIVILIZAŢII RURALE. Oradea: Cogito, 2009

Autorul spune citez- In momentul de fata biblioteca comunală funcționează într-un spațiu adecvat la etajul căminului cultural , dispunând de trei încăperi pentru depozitarea cărților.

Monografia culege datele istorice referitoare la biblioteci .  În anul 1924 - Reuniunea Culturala Cele Trei Crișuri  organizase  și oferise satului Bratca   o  biblioteca populara  cu 158 de cărți.

Începând cu 1948  găsim ca  bibliotecari pe  Popa Ana, învațătoare, Manea Pauleta, Barabas Maria , Groza Butiri Ana, Cicort Viorica,  Chira Felicia. (in momentul acela biblioteca era cu adevărat un depozit unde cartea avea  condiții mediocre de existență). În lucrare  se dau date statistice , număr de cărti și frecvența utilizatorilor. Se povestește pe larg de bibliotecile bisericilor de lemn și se face o lista a celor mai prețioase titluri.

Cărțile erau prețuite și autorul ne spune ca cei care donau cărți bisericilor lansau un blestem asupra celui care le-ar fi înstrăinat:

"acest sfânt strașnic de al satului și cine se va afla să o vânză pe alți bani sau să fure să fie afurisit de cei 318 părinți sfinți , petrile să putrezeazcă iar trupul să steie intreg , scrisam eu Topa Teodor paroh aici Valea Neagrî , anul 1803.

Se menționează micile biblioteci personale , mai ales ca in  Bratca exista o librarie.
În anii 1977 în Bratca erau apropae 300 de abonamente la reviste si ziare naționale si locale.
În volum se dedica un spațiu si bibliotecii scolare care a început sa achiziționeze cărți din anul 1948.

Istoria bibliotecii continuă în format electronic din 2011 pâna în 2018 Biblioteca Bratca , când omul , Luminița Izdraila, a sfințit locul! 

______________

9.Măgeşti-500 ani : o cronică a secolului XX în comuna Măgeşti  / Ioan Nuţu Ciuclea.- Oradea : Treira, 2007 (Treira)
416 p. : il. color.

Autorul, profesor pensionar,  povestește cu lux de amănunte toată viața lui.
Formarea lui ca om e datorată tradițiilor, modelelor , întâmplărilor de viață, educației școlare, timpurilor pe care le-a trăit.
În memoria lui nu a rămas nici o carte, nici o bibliotecă.

Înainte de 1944 întâlnirile sătenilor se făceau în ”Casa Satului ”  iar după 1949 în Căminul cultural, vechi sediu al școlii, azi sediul dispensarului.

Amintește de manifestări culturale de amploare , serbări artistice, conferințe de popularizare a științei, de bucuria întâlnirilor comunității.

____________________

10. Monografia comunei Olcea / Gruia Fazecaş, Ardelean Petru, Doru Marta, .... - Oradea : Arca, 2014

Autorii, istorici, surprind secolul XIX , perioadă în care cartea era în preajma bisericii:

În prima parte a secolului al XIX-lea calamităţile naturale nu au ocolit spaţiul comunei Olcea. Astfel într-o însemnare de pe cărţile de cult găsite mult mai târziu în biblioteca parohiei ortodoxe din Călacea, diacul Teodor Vidican consemna existenţa unui cutremur la 13 august 1829. Conform însemnărilor sale turnurile biserici din Călacea s-au clătinat .

Prima jumătate a secolului XX e marcată de activitatea Astrei
Aşa se explică împrejurarea că la sfârşitul anului 1932 acelaşi Ioan Boţoc comunica despărţământului orădean al Astrei hotărârea de reorganizare a agenturi Ucuriş “pentru a schimba idei, precum şi din dorinţa de a face lectură şi de a ne putea procura mai uşor – în urma crizei financiare de azi –un ziar, două şi vreo revistă, în seara zilei de 12 noiemvrie anul 1932 ne-am înţeles a reorganiza agentura AST de la noi din comună...” . Cu aceeași ocazie s-au înscris în agentură 2 membri activi și 12 ajutători. Lista persoanelor înscrisă este concludentă și pentru cunoașterea categoriilor sociale care făceau parte din agentura Astrei. Concluzia era că ţăranii erau în număr foarte mic înscriși în Astra. Cercul cultural Ucuriș, reorganizat, a funcţionat mai mult ca o mică bibliotecă  .

Din anii comunismului au rămas date statistice clare:
Activitatea de învăţământ se desfășura în comună în 3 grădiniţe și 4 școli generale. În anul școlar 1970-1971 au foct cuprinși în 115 copii în grădiniţe și 522 elevi în școlile generale. Aceștia erau instruiţi de 33 cadre didactice71 . Elementele modernităţii intrau și în satele comunei. Aici se înscriu și cele 320 abonamente la radio și 32 la televiziune. În sate mai funcţionau și 3 unităţi de poștă și telecomunicaţii din care 2 de serviciu telefonic, ceea ce înseamnă că cel puţin parţial comuna era electrificată. În comună mai erau de asemenea 4 cămine culturale, 2 cinematografe și o bibliotecă .

____________________________________

11.Primăria comunei Aştileu : [monografia comunei]

1 CD.35/P92 DLJ 08525

Pe CD găsim multe amănunte despre istoricul educației în comună, despre existența primelor cărți, din secolul XVI.

Citim despre școală , învățători, despre limbile în care au fost nevoiți să învețe- maghiară,  rusă și abia apoi română. În 1952 comuna Aștileu  a fost prima care nu mai raporta  analfabeți.

Anuarul statistic din 1970 menționează în comună 2 biblioteci publice dar în monografie nu se mai pomenește nimic de ele.

___________________________________

12. Comuna Chişlaz : studiu monografic [*Carte tipărită] / Prof. Nicolae N. Gal.- Oradea : Abaddaba [sa]

Vol.1 si vol 2

Conţine: Comuna Chişlaz. ─ [sl]: [sn], [sa] , 268 p.

Conţine: Comuna Chişlaz. ─ [sl]: [sn], 2001, 252 p. ; 8 f. foto

Volumul II prezintă  scoala bihoreană în secolele XVIII, XIX si XX și situația cărților  existente. Până la începutul secolului XX numărul cărților românești interzise în școală creștea mereu. Învățătorilor le era interzis să ducă la școală aceste cărți , puteau să le procure, să le țină acasă dar erau pasibili de închisoare dacă se găseau cărți în școală.

Lucrurile se schimbă după 1918. Dar între 1940 și 1944 învățământul în limba română a fost iar sistat în școlile din vestul țării.

Cămine culturale au existat în comună doar după 1945.

_____________________________

13. DLJ 04961 ; 908; II 113910; 908/Ţ56

Monografia comunei Sârbi [*Carte tipărită] / Aurel Ţica, Viorel Muscaş.- Oradea : Arca, 2010

163 p. : il.

Singura notiță care apare în monografie este din perioada 1970-1980 .  Această notiță se referă  la căminul cultural ( de care aparținea biblioteca comunală)  cămin care avea televizor, aparat de proiecție a filmelor, șah și masă de tenis. Săptămânal în acest cămin cultural se desfășurau 2-3 activități de culturalizare. Periodic sâmbăta și duminica se prezentau filme sau se organizau seri distractive pentru tineri.

După 1989 populația comunei s-a redus la jumătate.

________________________

14.Monografia comunei Drăgăneşti [*Carte tipărită] / Constantin Butişcă.- Oradea : Brevis, 2002 (Oradea: Imp. de Vest)

176 p

În anul 1900 doar 7,97% din populația adultă  știa să știe scrie și să citească.

La pagina 80, la Alte instituții de cultură se menționează: căminul cultural din Drăgănești are o bibliotecă cu 11966 de volume . În perspectivă , biblioteca va trebui să devină prima instituție culturală a comunnei pe care Consiliul local o va include , ca obiectiv turistic cultural, într-un program mai mare de integrare europeana.

_________________________

15. Comuna Căbești : file de monografie / Mirela Florentina David, Gheorghe Marinel David.- Roşia : Asociația culturală "Permanențe", 2017

69 p. : foto.

DLJ 09177

În capitolul mediul cultural găsim 4 rânduri dedicate bibliotecii.

Biblioteca comunală Căbești are un fond de carte de 5500 de volume.

Biblioteca școlii cu clasele I-VIII Căbești ființează paralel cu școala și deține un număr aproximativ de 3000 de volume.

______________________

16. Comuna Tinca : şcoala şi oamenii săi : monografie [*Carte tipărită] / Radu Turla; ref. şt. Medeanu Tiberiu-Constantin.- Oradea : Aureo, 2012
220 p.
DLJ 07843;

Lucrarea menționează bibliotecile școlare în două etape- anii 1960-1963 când biblioteca era administrată de profesorul de limba română. În anul 1965 se înființează post de bibliotecar școlar. Doamna bibliotecară Florica Frese face o bună propagandă cărții în rândul elevilor cu ajutorul vitrinelor și rafturilor de cărți expuse.T ot la bibliotecă se realizau pentru cei mici  Diminețile de basme, traista cu povești.

Biblioteca școlară organiza activități comune și cu biblioteca comunală cum au fost întâlnirea cu scriitori de la revista Familia din Oradea: Stelian Vasilescu, Gheorghe Grigurcu, Mircea Bradu, Alexandru Andrițoiu.,....

Din anul 1952 funcţionează o bibliotecă comunală, având la începuturi peste 27.000 de volume. Activitatea bibliotecii este coordonată şi sprijinită, în zilele noastre, de către Consiliul Local Tinca.

__________________

Sâmbăta, comună din Bihor : monografie sentimentală : Centenar : 1508-2008 [*Carte tipărită] / Vasile D. Tătar.- Oradea : [s.n.], 2014

330 p.

Există capitole consistente care vorbesc despre viața culturală și despre bibliotecile din Sâmbata de a lungul timpului.

In ziua constituirii agenturii Sâmbata -Rogoz a despartamantului Astra , 11 iunie 1900, a fost susținută o prelegere despre insemnătatea și intrebuințarea biblitoecilor poporale, s-au făcut donații de bani și cărți pentru acesta bibliotecă .

Nicolae Fabian de la Beius , la 20 sept 1900 spune ca biblioteca se folosește în comuna Sâmbăta , și se citesc cărti mai ales pe timp de iarnă.

In anul 1948 exista in localitatea Sâmbata o  bibliotecă cu 101 volume și  48 de cititori.

În 1954 sunt 946 cărți.

Sfatul popular Regional expediază către comuna Sâmbăta în 1956,  199 de volume de 818 lei.

Biblioteca este o cameră în clădirea căminului cultural construit în 1954 , avea pardoseală de scânduri și o sobă.  Prin decizia 4/1960  se crează un post de bibliotecar pentru imbunatatirea activității bibliotecii.

În 1963 baza materială a bibliotecii consta din- 1 sală d eîmprumut d e35 mp, 1 dulap , 21 de rafturi, 6 scaune, 2 mese și 5056 carti.

Programul asa cum il stabileste Ion igna intr-o vizita metodica este Ș

Luni - liber

Marti, Miercuri si joi de la 8-14 si de la 17-20 ( 9 ore)

vineri- zi de teren 9 ore 

sambata  de la 8- 16 ( 8 ore)

duminica de la 9-14( 5 ore)

Conform procesului verbal depus la Primaria Sambata  biblitoecara trebuia sa organizeze concursul Iubiti cartea si un concurs pe teme agricole pentru cititori.

Si pana la 1 aprilie 1963 trebuia sa isi faca dosare care sa contina activitatea biblitoecii  - plan d emuncă, Dare de seamă, note informative, Manifestari d emasa, specificatii, p.v de indrumare și control

Lozinca tutror biblitoecarilor era - Nici o casă fără cititor.

Bibliotecari pe parcursul anilor au fost- Mladovenski Maria -1948, Matica Eva- 1957-1958, Constantinescu Felicia 1958-1959, Listea Aurica 1959-1960, Sisman Elena1959, Arion Victor 1961, Heredea Maria, 1961-1963, Cozac Gheorghe-1963-1964, Junc Maria 1964-1966, Constantinescu Doina 1966-1968, Soboni Silvia 1973, Junc Luminita,  Les Florica 

În 2008 s-au efectuat lucrari de renovare. Biblioteca comunală Sămbăta are sediul intr-o camer a clădirii din parcul dendrologic. Monografia notează ca biblioteca are 53201 volume și bibliotecar este Pop Cristian.

______________________________________________

Monografia comunei Sânnicolau Român / Gruia Fazecaș, Doru Marta, Crăciun Parasca, Augustin Țărău, Florica Feier; coord. Gruia Fazecaș.- Oradea : Primus, 2017

 Capitol- Rezistența prin cultură
-------------------------------------

Monografia istorică a comunei Girișu de Criș (județul Bihor) / coord. Sorin Șipoș, Aurel Chiriac, Gabriel Moisa.- Oradea : Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2016 (Oradea: Metropolis)
284 p. : foto. color.

Capitol- Viața culturală pag 95

_______________________________________

Monografia istorică a comunei Derna (județul Bihor) / coord. Gabriel Moisa, Sorin Șipoș.- Oradea : Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2016 (Oradea: Metropolis)
240 p. : foto. color.

aspecte culturale pag 88 si apoi in

_____________________________________________

Monografie Stei , 1996
pag 98

Activitate culturală- primul bibliotecar Vitalie Munteanu, Viorica Lupău, 

34 de ani in biblioteca- Lidia Tufiș, Matei Salvina, Maricuta Popa.

lansari de carte, sezatori literare, medalioane , intâlniri cu cititorii,

personalități marcante au mers la Ștei.

oras muncitoresc a cresccut incet.1955-1957- casa de cultura care adaposteste si acum biblioteca publica
1952-1956 orasul in plina constructie
---------------------------------------------------

Monografia comunei Finiş [*Carte tipărită] / învăţătoare Horge Cornelia-Livia.- Beiuş : Buna Vestire, 2011 68 p.


Monografia comunei Rieni [*Carte tipărită] / Ionela Radu.- Oradea : Treira, 2014 (Oradea: Treira)
70 p.



Monografia comunei Lăzăreni [*Carte tipărită] / coord. Gabriel Moisa; Gheorghe Bodea, Ion Bradu, Ioan Ciorba, Gruia Fazecaş, Doru Marta, Vadile Popovici.- Oradea : Arca, 2007 (Oradea: Metropolis)
318 p. il.




Monografia comunei Ţeţchea : geografie, geologie, arheologie, istorie, etnografie, folclor, obiceiuri, monumente / coord. Aurel Chiriac, Claudiu Filimon, Călin Ghemiş, Ana Ilea ...- Oradea : Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2016
374 p. : foto. color.


Monografia comunei Vadu Crişului : geografie, istorie, etnografie, tradiţii populare, monumente^ [*Carte tipărită] / Radu Huza, Dumitru Jurcă, Florin Mălai, Crăciun Parasca; Coord.: Aurel Chiriac, Liviu Borcea.- Oradea : Muzeului Ţării Crişurilor, 2005
284 p. : 19 f. il.



Budureasa : file de monografie [*Carte tipărită] / Maria Goina.- Beiuş : Buna Vestire, 2010 ,124 p. : il.


Mădăras : contribuție monografică / Viorel Câmpean, Viorel Ciubotă, Mihaela Sălceanu.- [sl] : Maestro Tip, 2017
252 p.


CEFA [*Carte tipărită] / Ioan Crişan; trad.: Lucia Cornea, Amalia Moldovan, Laura Ardelean, Simina Ştef.- Oradea : Muzeului Ţării Crişurilor [sa]
Vol.
Conţine: CEFA. ─ [sl]: [sn], 2007, 148 p.

Monografia satului Ineu [*Carte tipărită] / coord. Ionel Cordovan, Maria Crăciun, Mariana Baicu, Edda Puiu,...- Oradea : Primus, 2014
175 p.


Husasău de Criș : monografia istorică (1236-2016) / pr. dr. Ioan-Mircea Ghitea.- Oneşti : Magic Print, 2016
340 p. : il.

Monografia satului Chiribiș

Monografia orasului Marghita/ coordonator Nicolae Gal.-  Oradea: Editura Primus , 2007 394 p: il.

Despre biblitoteca- pp- 195-197

https://www.gal-eurocrisana.ro/monografii

https://www.gal-eurocrisana.ro/monografii?limitstart=0

Tulca b. Caminul cultural .


Caminul cultural funcționează într-o clădire cu aspect modern construită în anii 1968 - 1970 . La sol ocupa o suprafață de 500 m² si are parter si etaj .


In cadrul Căminului Cultural actualmente exista o sală de nunti folosita si ca sala de spectacol cu suprafata de 365 m² , o bucatarie cu apa curenta , o sala de oficiere a casatoriilor utilizata si ca sala de sedinte , biblioteca comunala , sediul brigazii de aparare civila , sediul Asociatiei " Petru Rares " a proprietarilor de padure din comuna si o sala pentru activitati sportive ( body building ) .

____________________________________

Madaras

Cultura este asigurată de existenţa unei biblioteci care beneficiază de un sistem de calculatoare din cea mai nouă generaţie în localitatea Mădăras şi a patru imobile având destinaţia de cămine culturale. Aici copii din localităţile comunei au posibilitatea să înveţe despre tradiţie şi să-şi cultive abilităţile în acest domeniu. Localitatea Mădăras este şi satul natal al marelui dascăl şi om de cultura Teodor Neş, a cărui exemplu ar trebui urmat de către tineri.

_________________________________________________