Cartea și biblioteca în memoria satelor bihorene.
De o vreme încoace mă întreb de ce biblioteca ca și instituție e ignorată sistematic, iar în comune bibliotecarul acolo unde mai este e de fapt un om bun la toate al primăriei.
Din anii 2000 încoace administrația locală cu ajutorul unor intelectuali ai comunei au consemnat istoria locală în monografii. Am luat tot ce am putut găsi pentru a verifica cât din prezența unei biblioteci comunale a rămas consemnata în aceste cărți .
Biblioteca apare în general în capitolul cultural, îi sunt dedicate în medie 10-15 rânduri maxim , dar în marea majoritate a lucrărilor nu se găsește nici o referință.
Din 2009 până acum am încercat să adun activitatea bibliotecilor bihorene pe acest blog în articole și pe pagina dedicată unde sunt deja două variante la interval de 7 ani.
Prezint în continuare câteva din cărțile răsfoite în căutarea relevanței bibliotecilor publice în comunități. Am surprins diferite momente care aruncă o anumită lumină asupra temei studiate- biblioteca publică, lectura, în comunitățile mici, sau amănunte din viața culturală.
______________________________________________
Comuna Bunteşti . Vol. 2 editura Abdaba oradea, 2004
360 p. ; anexe ; 15 f. il.
ISBN: 973-8102-28-6
vol ii - pag 110-120
Cea mai amănunțită prezentare a vieții unei biblioteci publice a anilor 1960
Prin ordinul nr.1316 din iulie 1968 comitetul de cultură și artă a județului bihor face următoarele precizări despre activitatea căminelor culturale.În fiecare comună va funcționa un singur cămin cultural care va coordona actvitatea culturală a tuturor instituțiilor culturale d epe raza comunei- biblioteci, cinematografe, muzee, radioficare. Căminele din sate vor deveni filiale ale căminului cultural.Salarizarea directorilor de cămine culturale și a biblitoecarilor se va face de către consiliul popular comunal.
Programul d elucru a bibliotecii comunale din Buntești era
luni - liber
marți , joi, sâmbătă de la 8-14 și d ela 17-20
miercuri si vineri de la 8 la 17
duminica de la 10-13
Desi existau in Buntesti 8 liliale pe lângă căminul cultural central ,acstea nu erau utilizate pentru activtăți culturale.
In 1975 in Bradet biblioteca comunală functiona în scoală cu program d ela 8 la 12.
Biblioteca comunala din Buntești a fost înființată în 1959 iar in anul 1970 avea 4970 de volume in limba romîna din care 701 erau cărți cu conținut ideologic și politic. Biblitoeca avea 831 cititori din cei 5015 locuitori ai comunei.
Mai exista o bibliotecă publică în satul Dumbrăvani deschisă în 1978 cu 4189 volume
1.
Monografia satului Lazuri de Beius. are 561 de pagini , in care fiecare locuitor al comunei, luat în ordinea numerelor de casă prezintă întâmplări legate de sat și familie. Unii povestesc mai mult alții mai putin.
Nu găsim nici o referire la bibliotecă.
Nici chiar doamna care s-a ocupat de bibliotecă 30 zeci de ani nu o menționează ( Bitea Aurina). Dânsa fiind educatoare , vorbește doar de programele instructiv educative pe care le-a desfășurat cu copii.
Probabil faptul ca primăria nu remunera activitatea de bibliotecar o face și pe dânsa să pedepsească biblioteca ne vorbind de ea . Am făcut o singură vizită acolo in anul 2000 , în clădirea căminului cultural sala de grădiniță era vecină cu sala în care erau aruncate cărțile.
Pe doamna Bitea am întâlnit-o în anul 2000 încă în activitate.
Situl primariei menționează existența unei biblioteci comunale, dar nu e menționată nici o persoană ca bibliotecar.
2.
Roşia : schiţă monografică / Ujoc, Maria .- Oradea : Primus , 2011. <
Aici găsim câteva rânduri dedicate bibliotecii.
Biblioteca comunală a fost dată în funcțiune în anul 1959.
Primul bibliotecar a fost Jurcut Vasile. Se consemnează existența a 1000 de volume de beletristică, cărți tematice și diferite reviste. "Câțiva ani s-au organizat în căminul cultural , duminica, prezentări, recenzii de carte, conferințe pe diferite teme susținute de cadrele didactice sau de alte persoane venite special. O manifestare deosebită era luna cărții la sate. Acestă stare a durat cam până în anii 1970. După acest an a început sa se piardă interesul pentru lectură, s-a rărit primirea de cărți, din 1975 biblioteca a funcționat doar cu jumătate de normă, stare care se menține și astăzi. Începând cu 2006 se observă reconsiderarea importantei pe care o are cititul de carte în viața comunei.
2006 a fost un moment în care a început renovarea actualei locații în care se află biblioteca.
3.
Miron Blaga , Octavian Blaga : Valea Iadului : locuri, oameni, fapte, tradiţii : o monografie
a comunei Bulz .-Oradea : Abaddaba, 2005.
Peisajul ştiinţific-documentar din mediul rural românesc s-a îmbogăţit cu o nouă lucrare intitulată "Monografia comunei Răbăgani-Bihor", apărută la editura "Terra Nostra" sub redactarea şi coordonarea prof. univ. dr. ing. Vidu Bidilean, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti".
6. MONOGRAFIACOMUNEIPOMEZEU
Gabriel Moisa (coord.)Gruia Fazecaş
Doru Marta Crăciun Parasca
Oradea, 201
7. MONOGRAFIA COMUNEI DOBRESTI:
Comuna Dobresti este atestata documentar la sfârșitul secolului 17, dar unele mărturii amintesc de ea din secolul 15 sub denumirea de Govorasti de la latinescul “hovora” care înseamnă –băi calde.
Se menționează micile biblioteci personale , mai ales ca in Bratca exista o librarie.
În anii 1977 în Bratca erau apropae 300 de abonamente la reviste si ziare naționale si locale.
În volum se dedica un spațiu si bibliotecii scolare care a început sa achiziționeze cărți din anul 1948.
Istoria bibliotecii continuă în format electronic din 2011 pâna în 2018 Biblioteca Bratca , când omul , Luminița Izdraila, a sfințit locul!
9.Măgeşti-500 ani : o cronică a secolului XX în comuna Măgeşti / Ioan Nuţu Ciuclea.- Oradea : Treira, 2007 (Treira)
416 p. : il. color.
Autorul, profesor pensionar, povestește cu lux de amănunte toată viața lui.
Formarea lui ca om e datorată tradițiilor, modelelor , întâmplărilor de viață, educației școlare, timpurilor pe care le-a trăit.
În memoria lui nu a rămas nici o carte, nici o bibliotecă.
Înainte de 1944 întâlnirile sătenilor se făceau în ”Casa Satului ” iar după 1949 în Căminul cultural, vechi sediu al școlii, azi sediul dispensarului.
Amintește de manifestări culturale de amploare , serbări artistice, conferințe de popularizare a științei, de bucuria întâlnirilor comunității.
În capitolul mediul cultural găsim 4 rânduri dedicate bibliotecii.
______________________
16. Comuna Tinca : şcoala şi oamenii săi : monografie [*Carte tipărită] / Radu Turla; ref. şt. Medeanu Tiberiu-Constantin.- Oradea : Aureo, 2012
220 p.
DLJ 07843;
Lucrarea menționează bibliotecile școlare în două etape- anii 1960-1963 când biblioteca era administrată de profesorul de limba română. În anul 1965 se înființează post de bibliotecar școlar. Doamna bibliotecară Florica Frese face o bună propagandă cărții în rândul elevilor cu ajutorul vitrinelor și rafturilor de cărți expuse.T ot la bibliotecă se realizau pentru cei mici Diminețile de basme, traista cu povești.
Din anul 1952 funcţionează o bibliotecă comunală, având la începuturi peste 27.000 de volume. Activitatea bibliotecii este coordonată şi sprijinită, în zilele noastre, de către Consiliul Local Tinca.
______________________________________________
Monografia comunei Sânnicolau Român / Gruia Fazecaș, Doru Marta, Crăciun Parasca, Augustin Țărău, Florica Feier; coord. Gruia Fazecaș.- Oradea : Primus, 2017
Capitol- Rezistența prin cultură
-------------------------------------
Monografia istorică a comunei Girișu de Criș (județul Bihor) / coord. Sorin Șipoș, Aurel Chiriac, Gabriel Moisa.- Oradea : Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2016 (Oradea: Metropolis)
284 p. : foto. color.
Capitol- Viața culturală pag 95
Monografia istorică a comunei Derna (județul Bihor) / coord. Gabriel Moisa, Sorin Șipoș.- Oradea : Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2016 (Oradea: Metropolis)
240 p. : foto. color.
aspecte culturale pag 88 si apoi in
Monografie Stei , 1996
pag 98
oras muncitoresc a cresccut incet.1955-1957- casa de cultura care adaposteste si acum biblioteca publica
1952-1956 orasul in plina constructie
---------------------------------------------------
Monografia comunei Finiş [*Carte tipărită] / învăţătoare Horge Cornelia-Livia.- Beiuş : Buna Vestire, 2011 68 p.
Monografia comunei Rieni [*Carte tipărită] / Ionela Radu.- Oradea : Treira, 2014 (Oradea: Treira)
70 p.
Monografia comunei Lăzăreni [*Carte tipărită] / coord. Gabriel Moisa; Gheorghe Bodea, Ion Bradu, Ioan Ciorba, Gruia Fazecaş, Doru Marta, Vadile Popovici.- Oradea : Arca, 2007 (Oradea: Metropolis)
318 p. il.
Monografia comunei Ţeţchea : geografie, geologie, arheologie, istorie, etnografie, folclor, obiceiuri, monumente / coord. Aurel Chiriac, Claudiu Filimon, Călin Ghemiş, Ana Ilea ...- Oradea : Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2016
374 p. : foto. color.
Monografia comunei Vadu Crişului : geografie, istorie, etnografie, tradiţii populare, monumente^ [*Carte tipărită] / Radu Huza, Dumitru Jurcă, Florin Mălai, Crăciun Parasca; Coord.: Aurel Chiriac, Liviu Borcea.- Oradea : Muzeului Ţării Crişurilor, 2005
284 p. : 19 f. il.
Budureasa : file de monografie [*Carte tipărită] / Maria Goina.- Beiuş : Buna Vestire, 2010 ,124 p. : il.
Mădăras : contribuție monografică / Viorel Câmpean, Viorel Ciubotă, Mihaela Sălceanu.- [sl] : Maestro Tip, 2017
252 p.
CEFA [*Carte tipărită] / Ioan Crişan; trad.: Lucia Cornea, Amalia Moldovan, Laura Ardelean, Simina Ştef.- Oradea : Muzeului Ţării Crişurilor [sa]
Vol.
Conţine: CEFA. ─ [sl]: [sn], 2007, 148 p.
Monografia satului Ineu [*Carte tipărită] / coord. Ionel Cordovan, Maria Crăciun, Mariana Baicu, Edda Puiu,...- Oradea : Primus, 2014
175 p.
Husasău de Criș : monografia istorică (1236-2016) / pr. dr. Ioan-Mircea Ghitea.- Oneşti : Magic Print, 2016
340 p. : il.
Monografia satului Chiribiș
Monografia orasului Marghita/ coordonator Nicolae Gal.- Oradea: Editura Primus , 2007 394 p: il.
Despre biblitoteca- pp- 195-197
Tulca b. Caminul cultural .
Caminul cultural funcționează într-o clădire cu aspect modern construită în anii 1968 - 1970 . La sol ocupa o suprafață de 500 m² si are parter si etaj .
In cadrul Căminului Cultural actualmente exista o sală de nunti folosita si ca sala de spectacol cu suprafata de 365 m² , o bucatarie cu apa curenta , o sala de oficiere a casatoriilor utilizata si ca sala de sedinte , biblioteca comunala , sediul brigazii de aparare civila , sediul Asociatiei " Petru Rares " a proprietarilor de padure din comuna si o sala pentru activitati sportive ( body building ) .
Madaras
Cultura este asigurată de existenţa unei biblioteci care beneficiază de un sistem de calculatoare din cea mai nouă generaţie în localitatea Mădăras şi a patru imobile având destinaţia de cămine culturale. Aici copii din localităţile comunei au posibilitatea să înveţe despre tradiţie şi să-şi cultive abilităţile în acest domeniu. Localitatea Mădăras este şi satul natal al marelui dascăl şi om de cultura Teodor Neş, a cărui exemplu ar trebui urmat de către tineri.
in 1980 găsim biblitoeca din buntești în spațiul școlii , insuficent.
Intre anii 10â970-1980 căminele culturale se degradează , și în planul comunist sunt prevăzute noi cămine culturale construite cu efortul material și fizic al cetățenilor.
cultura d emasă primește o altă lovitură în 1981 când se hotărește ca căminele culturale să treacîă în autogestiune, să-și asigure bugetul din propriile încasări.
Biblioteca din buntești avea în 1980 11.500 de volume și are in acelasi an 109 cititori înscriși din care 46 sub 14 ani.
In perioada 1990- 2000 mai supravietuieste biblioteca comunala pana in anul 2000 si din 6 biblioteci școlare , aflate in fiecare sat al comunei mai supraviețuiesc 4.
Se face referire in finalul paragrafului la hotararea 455 din 2001 , care reprezenta planul de actiune a programului de guvernare pe perioada 2001-2004 .La capitolul XXVI se vorbea despre planul pentru renașerea culturii naționale in satul românesc contemporane. pag 122-123.
__________________________1.
Povestea satului din Țara Beiușului : Lazuri de Beiuș / Alexandru Popa.- Oradea : Primus, 2016 (Oradea: Metropolis)
586 p. : foto. alb-negru.
Nu găsim nici o referire la bibliotecă.
Nici chiar doamna care s-a ocupat de bibliotecă 30 zeci de ani nu o menționează ( Bitea Aurina). Dânsa fiind educatoare , vorbește doar de programele instructiv educative pe care le-a desfășurat cu copii.
Probabil faptul ca primăria nu remunera activitatea de bibliotecar o face și pe dânsa să pedepsească biblioteca ne vorbind de ea . Am făcut o singură vizită acolo in anul 2000 , în clădirea căminului cultural sala de grădiniță era vecină cu sala în care erau aruncate cărțile.
Pe doamna Bitea am întâlnit-o în anul 2000 încă în activitate.
Situl primariei menționează existența unei biblioteci comunale, dar nu e menționată nici o persoană ca bibliotecar.
_____________
Aici găsim câteva rânduri dedicate bibliotecii.
Biblioteca comunală a fost dată în funcțiune în anul 1959.
Primul bibliotecar a fost Jurcut Vasile. Se consemnează existența a 1000 de volume de beletristică, cărți tematice și diferite reviste. "Câțiva ani s-au organizat în căminul cultural , duminica, prezentări, recenzii de carte, conferințe pe diferite teme susținute de cadrele didactice sau de alte persoane venite special. O manifestare deosebită era luna cărții la sate. Acestă stare a durat cam până în anii 1970. După acest an a început sa se piardă interesul pentru lectură, s-a rărit primirea de cărți, din 1975 biblioteca a funcționat doar cu jumătate de normă, stare care se menține și astăzi. Începând cu 2006 se observă reconsiderarea importantei pe care o are cititul de carte în viața comunei.
2006 a fost un moment în care a început renovarea actualei locații în care se află biblioteca.
_______
Comuna Bunteşti. : monografie / Ioan Degău . ─ Oradea : Abaddaba, 2004, Vol.
______
3.
Miron Blaga , Octavian Blaga : Valea Iadului : locuri, oameni, fapte, tradiţii : o monografie
a comunei Bulz .-Oradea : Abaddaba, 2005.
Monografia are la pagina 83 capitolul Cămine culturale si biblioteci. Bibliotecii îi sunt dedicate 10 rânduri.
Se amintesc bibliotecile școlare și din 1965 apariția unei Biblioteci comunale cu peste 10000 de volume, în căminul cultural. După 1980 activitatea ei a fost aproape inexistenta.
Se menționează sindicatul de la exploatarea forestiera care în toate punctele de exploatare a organizat mici biblioteci, care stăteau la dispoziția muncitorilor forestieri.
.
Oameni și obiceiuri din satele comunei Borod, județul Bihor / sub red. și coord. prof. univ. dr. Mihancea Petru.- Oradea : Editura Universității din Oradea, 2016 (Oradea: Imprimeria de Vest)
Este vorba despre o carte dedicată oamenilor şi obiceiurilor din Borod, care, pe 700 de pagini, descrie instituţiile şi oamenii locului. Volumul prezintă toate obiceiurile din zonă, de la bârfă, danţ şi clacă, până la rugăciuni, descântec, poveşti, sudalme şi chiar poreclele oamenilor din sat.
Nici aici memoria locului sau a autorului nu retine existenta vre-unei biblioteci publice. La pagina 60 exista un subcapitol- Cămine culturale și biblioteci, dar mentionează doar existenta unor mici biblioteci școlare și se retine o inițiativa ecleziastică a ultimilor 5 ani a preotului Vasile Megheșan de a deschide satul Cetea Biblioteca Emil Bendorfeanu.
Nimic despre doamna Cuc Florica , bibliotecară aproape 20 de ani, nimic despre eforturile domnului Petru Venter, bibliotecar, pădurar, om bun la toate care se ocupă în anul de grație 2018 ca
biblioteca să se redeschidă în sediul renovat al căminului cultural.
Aici sunt preluate date statistice din anuarul statistic 1971.
Copii localnicilor puteau învăța în patru grădinițe și nouă școli. În anul școlar 1970-1971 au fost cuprinși 133 de copii în grădinițe , 613 elevi în școlile generale. De instruirea lor se ocupau 37 cadre didactice. În satele comunei Holod mai funcționau în aceiași perioadă și 8 cămine culturale, 3 cinematografe și 3 biblioteci publice. „Minunile” tehnicii - electricitatea și radioul pătrunseseră și ele în casele oamenilor
____________________________
4.
XX, 693 p.
Nici aici memoria locului sau a autorului nu retine existenta vre-unei biblioteci publice. La pagina 60 exista un subcapitol- Cămine culturale și biblioteci, dar mentionează doar existenta unor mici biblioteci școlare și se retine o inițiativa ecleziastică a ultimilor 5 ani a preotului Vasile Megheșan de a deschide satul Cetea Biblioteca Emil Bendorfeanu.Nimic despre doamna Cuc Florica , bibliotecară aproape 20 de ani, nimic despre eforturile domnului Petru Venter, bibliotecar, pădurar, om bun la toate care se ocupă în anul de grație 2018 ca
biblioteca să se redeschidă în sediul renovat al căminului cultural.
___________________
5.Monografia comunei Holod [*Carte tipărită] / coord. Doru Marta, Gruia Fazecaş, Gheorghe Dărăban, Gabriel Moisa.- Oradea : Arca, 2012
239 p., [16] foto.
Copii localnicilor puteau învăța în patru grădinițe și nouă școli. În anul școlar 1970-1971 au fost cuprinși 133 de copii în grădinițe , 613 elevi în școlile generale. De instruirea lor se ocupau 37 cadre didactice. În satele comunei Holod mai funcționau în aceiași perioadă și 8 cămine culturale, 3 cinematografe și 3 biblioteci publice. „Minunile” tehnicii - electricitatea și radioul pătrunseseră și ele în casele oamenilor
Se vorbește despre o intensă activitate culturală în anii comunismului, teatru nescris, Cântarea României, cămine culturale, premii, dar nici un cuvânt despre rolul și existenta bibliotecii în susținerea acestor activități...
Nimic despre Burca Octavian Nicolae sau despre Solomie Rodica bibliotecară din 2005...
În satul Vintere , în decembrie 2018 o altă inițiativă ecleziastică deschide Biblioteca Centrului Cultural Catolic Ep. Iuliu Hertea, cooronator pr. Florin Jula.
În satul Vintere , în decembrie 2018 o altă inițiativă ecleziastică deschide Biblioteca Centrului Cultural Catolic Ep. Iuliu Hertea, cooronator pr. Florin Jula.
_______________
Peisajul ştiinţific-documentar din mediul rural românesc s-a îmbogăţit cu o nouă lucrare intitulată "Monografia comunei Răbăgani-Bihor", apărută la editura "Terra Nostra" sub redactarea şi coordonarea prof. univ. dr. ing. Vidu Bidilean, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti".
Lucrarea nu conține nici un cuvânt despre biblioteca publică nici despre bibliotecare - Vladic Eleonora și Costin Maria, despre istoricul zbuciumat al aceste instituții ... nimic
______________________
6. MONOGRAFIACOMUNEIPOMEZEU
Gabriel Moisa (coord.)Gruia Fazecaş
Doru Marta Crăciun Parasca
Oradea, 201
Nu are nici o mențiune despre biblioteca publică.
______________________
Monografia comunei Dobreşti-Judeţul Bihor [*Carte tipărită] / Aurel Anca.- Timişoara : Artpress; Augusta, 2008
812 p. : il.
Bibliogr.
Comuna Dobresti este atestata documentar la sfârșitul secolului 17, dar unele mărturii amintesc de ea din secolul 15 sub denumirea de Govorasti de la latinescul “hovora” care înseamnă –băi calde.
Nu are nici o mențiune despre biblioteca publică.
8.GROZE Ioan Groze (2009) BRATCA - ARHEOLOGIA UNEI CIVILIZAŢII RURALE. Oradea: Cogito, 2009
___________________________-
Autorul spune citez- In momentul de fata biblioteca comunală funcționează într-un spațiu adecvat la etajul căminului cultural , dispunând de trei încăperi pentru depozitarea cărților.
Monografia culege datele istorice referitoare la biblioteci . În anul 1924 - Reuniunea Culturala Cele Trei Crișuri organizase și oferise satului Bratca o biblioteca populara cu 158 de cărți.
Începând cu 1948 găsim ca bibliotecari pe Popa Ana, învațătoare, Manea Pauleta, Barabas Maria , Groza Butiri Ana, Cicort Viorica, Chira Felicia. (in momentul acela biblioteca era cu adevărat un depozit unde cartea avea condiții mediocre de existență). În lucrare se dau date statistice , număr de cărti și frecvența utilizatorilor. Se povestește pe larg de bibliotecile bisericilor de lemn și se face o lista a celor mai prețioase titluri.
Cărțile erau prețuite și autorul ne spune ca cei care donau cărți bisericilor lansau un blestem asupra celui care le-ar fi înstrăinat:
"acest sfânt strașnic de al satului și cine se va afla să o vânză pe alți bani sau să fure să fie afurisit de cei 318 părinți sfinți , petrile să putrezeazcă iar trupul să steie intreg , scrisam eu Topa Teodor paroh aici Valea Neagrî , anul 1803.
Se menționează micile biblioteci personale , mai ales ca in Bratca exista o librarie.
În anii 1977 în Bratca erau apropae 300 de abonamente la reviste si ziare naționale si locale.
În volum se dedica un spațiu si bibliotecii scolare care a început sa achiziționeze cărți din anul 1948.
Istoria bibliotecii continuă în format electronic din 2011 pâna în 2018 Biblioteca Bratca , când omul , Luminița Izdraila, a sfințit locul!
______________
416 p. : il. color.
Autorul, profesor pensionar, povestește cu lux de amănunte toată viața lui.
Formarea lui ca om e datorată tradițiilor, modelelor , întâmplărilor de viață, educației școlare, timpurilor pe care le-a trăit.
În memoria lui nu a rămas nici o carte, nici o bibliotecă.
Înainte de 1944 întâlnirile sătenilor se făceau în ”Casa Satului ” iar după 1949 în Căminul cultural, vechi sediu al școlii, azi sediul dispensarului.
Amintește de manifestări culturale de amploare , serbări artistice, conferințe de popularizare a științei, de bucuria întâlnirilor comunității.
____________________
10. Monografia comunei Olcea / Gruia Fazecaş, Ardelean Petru, Doru Marta, .... - Oradea : Arca, 2014
Autorii, istorici, surprind secolul XIX , perioadă în care cartea era în preajma bisericii:
În prima parte a secolului al XIX-lea calamităţile naturale nu au ocolit spaţiul comunei Olcea. Astfel într-o însemnare de pe cărţile de cult găsite mult mai târziu în biblioteca parohiei ortodoxe din Călacea, diacul Teodor Vidican consemna existenţa unui cutremur la 13 august 1829. Conform însemnărilor sale turnurile biserici din Călacea s-au clătinat .
Prima jumătate a secolului XX e marcată de activitatea Astrei
Aşa se explică împrejurarea că la sfârşitul anului 1932 acelaşi Ioan Boţoc comunica despărţământului orădean al Astrei hotărârea de reorganizare a agenturi Ucuriş “pentru a schimba idei, precum şi din dorinţa de a face lectură şi de a ne putea procura mai uşor – în urma crizei financiare de azi –un ziar, două şi vreo revistă, în seara zilei de 12 noiemvrie anul 1932 ne-am înţeles a reorganiza agentura AST de la noi din comună...” . Cu aceeași ocazie s-au înscris în agentură 2 membri activi și 12 ajutători. Lista persoanelor înscrisă este concludentă și pentru cunoașterea categoriilor sociale care făceau parte din agentura Astrei. Concluzia era că ţăranii erau în număr foarte mic înscriși în Astra. Cercul cultural Ucuriș, reorganizat, a funcţionat mai mult ca o mică bibliotecă .
Din anii comunismului au rămas date statistice clare:
Activitatea de învăţământ se desfășura în comună în 3 grădiniţe și 4 școli generale. În anul școlar 1970-1971 au foct cuprinși în 115 copii în grădiniţe și 522 elevi în școlile generale. Aceștia erau instruiţi de 33 cadre didactice71 . Elementele modernităţii intrau și în satele comunei. Aici se înscriu și cele 320 abonamente la radio și 32 la televiziune. În sate mai funcţionau și 3 unităţi de poștă și telecomunicaţii din care 2 de serviciu telefonic, ceea ce înseamnă că cel puţin parţial comuna era electrificată. În comună mai erau de asemenea 4 cămine culturale, 2 cinematografe și o bibliotecă .
____________________________________
Monografia comunei Sârbi [*Carte tipărită] / Aurel Ţica, Viorel Muscaş.- Oradea : Arca, 2010
14.Monografia comunei Drăgăneşti [*Carte tipărită] / Constantin Butişcă.- Oradea : Brevis, 2002 (Oradea: Imp. de Vest)
10. Monografia comunei Olcea / Gruia Fazecaş, Ardelean Petru, Doru Marta, .... - Oradea : Arca, 2014
Autorii, istorici, surprind secolul XIX , perioadă în care cartea era în preajma bisericii:
În prima parte a secolului al XIX-lea calamităţile naturale nu au ocolit spaţiul comunei Olcea. Astfel într-o însemnare de pe cărţile de cult găsite mult mai târziu în biblioteca parohiei ortodoxe din Călacea, diacul Teodor Vidican consemna existenţa unui cutremur la 13 august 1829. Conform însemnărilor sale turnurile biserici din Călacea s-au clătinat .Prima jumătate a secolului XX e marcată de activitatea Astrei
Aşa se explică împrejurarea că la sfârşitul anului 1932 acelaşi Ioan Boţoc comunica despărţământului orădean al Astrei hotărârea de reorganizare a agenturi Ucuriş “pentru a schimba idei, precum şi din dorinţa de a face lectură şi de a ne putea procura mai uşor – în urma crizei financiare de azi –un ziar, două şi vreo revistă, în seara zilei de 12 noiemvrie anul 1932 ne-am înţeles a reorganiza agentura AST de la noi din comună...” . Cu aceeași ocazie s-au înscris în agentură 2 membri activi și 12 ajutători. Lista persoanelor înscrisă este concludentă și pentru cunoașterea categoriilor sociale care făceau parte din agentura Astrei. Concluzia era că ţăranii erau în număr foarte mic înscriși în Astra. Cercul cultural Ucuriș, reorganizat, a funcţionat mai mult ca o mică bibliotecă .
Din anii comunismului au rămas date statistice clare:
Activitatea de învăţământ se desfășura în comună în 3 grădiniţe și 4 școli generale. În anul școlar 1970-1971 au foct cuprinși în 115 copii în grădiniţe și 522 elevi în școlile generale. Aceștia erau instruiţi de 33 cadre didactice71 . Elementele modernităţii intrau și în satele comunei. Aici se înscriu și cele 320 abonamente la radio și 32 la televiziune. În sate mai funcţionau și 3 unităţi de poștă și telecomunicaţii din care 2 de serviciu telefonic, ceea ce înseamnă că cel puţin parţial comuna era electrificată. În comună mai erau de asemenea 4 cămine culturale, 2 cinematografe și o bibliotecă .
____________________________________
11.Primăria comunei Aştileu : [monografia comunei]
1 CD.35/P92 DLJ 08525
Pe CD găsim multe amănunte despre istoricul educației în comună, despre existența primelor cărți, din secolul XVI.
Citim despre școală , învățători, despre limbile în care au fost nevoiți să învețe- maghiară, rusă și abia apoi română. În 1952 comuna Aștileu a fost prima care nu mai raporta analfabeți.
Anuarul statistic din 1970 menționează în comună 2 biblioteci publice dar în monografie nu se mai pomenește nimic de ele.
___________________________________
12. Comuna Chişlaz : studiu monografic [*Carte tipărită] / Prof. Nicolae N. Gal.- Oradea : Abaddaba [sa]
Vol.1 si vol 2
Conţine: Comuna Chişlaz. ─ [sl]: [sn], [sa] , 268 p.
Conţine: Comuna Chişlaz. ─ [sl]: [sn], 2001, 252 p. ; 8 f. foto
Volumul II prezintă scoala bihoreană în secolele XVIII, XIX si XX și situația cărților existente. Până la începutul secolului XX numărul cărților românești interzise în școală creștea mereu. Învățătorilor le era interzis să ducă la școală aceste cărți , puteau să le procure, să le țină acasă dar erau pasibili de închisoare dacă se găseau cărți în școală.
Lucrurile se schimbă după 1918. Dar între 1940 și 1944 învățământul în limba română a fost iar sistat în școlile din vestul țării.
Cămine culturale au existat în comună doar după 1945.
_____________________________
13. DLJ 04961 ; 908; II 113910; 908/Ţ56
Monografia comunei Sârbi [*Carte tipărită] / Aurel Ţica, Viorel Muscaş.- Oradea : Arca, 2010
163 p. : il.
Singura notiță care apare în monografie este din perioada 1970-1980 . Această notiță se referă la căminul cultural ( de care aparținea biblioteca comunală) cămin care avea televizor, aparat de proiecție a filmelor, șah și masă de tenis. Săptămânal în acest cămin cultural se desfășurau 2-3 activități de culturalizare. Periodic sâmbăta și duminica se prezentau filme sau se organizau seri distractive pentru tineri.
După 1989 populația comunei s-a redus la jumătate.
________________________
14.Monografia comunei Drăgăneşti [*Carte tipărită] / Constantin Butişcă.- Oradea : Brevis, 2002 (Oradea: Imp. de Vest)
176 p
În anul 1900 doar 7,97% din populația adultă știa să știe scrie și să citească.
La pagina 80, la Alte instituții de cultură se menționează: căminul cultural din Drăgănești are o bibliotecă cu 11966 de volume . În perspectivă , biblioteca va trebui să devină prima instituție culturală a comunnei pe care Consiliul local o va include , ca obiectiv turistic cultural, într-un program mai mare de integrare europeana.
_________________________
15. Comuna Căbești : file de monografie / Mirela Florentina David, Gheorghe Marinel David.- Roşia : Asociația culturală "Permanențe", 2017
69 p. : foto.
DLJ 09177
În capitolul mediul cultural găsim 4 rânduri dedicate bibliotecii.
Biblioteca comunală Căbești are un fond de carte de 5500 de volume.
Biblioteca școlii cu clasele I-VIII Căbești ființează paralel cu școala și deține un număr aproximativ de 3000 de volume.
______________________
16. Comuna Tinca : şcoala şi oamenii săi : monografie [*Carte tipărită] / Radu Turla; ref. şt. Medeanu Tiberiu-Constantin.- Oradea : Aureo, 2012
220 p.
DLJ 07843;
Lucrarea menționează bibliotecile școlare în două etape- anii 1960-1963 când biblioteca era administrată de profesorul de limba română. În anul 1965 se înființează post de bibliotecar școlar. Doamna bibliotecară Florica Frese face o bună propagandă cărții în rândul elevilor cu ajutorul vitrinelor și rafturilor de cărți expuse.T ot la bibliotecă se realizau pentru cei mici Diminețile de basme, traista cu povești.
Biblioteca școlară organiza activități comune și cu biblioteca comunală cum au fost întâlnirea cu scriitori de la revista Familia din Oradea: Stelian Vasilescu, Gheorghe Grigurcu, Mircea Bradu, Alexandru Andrițoiu.,....
Din anul 1952 funcţionează o bibliotecă comunală, având la începuturi peste 27.000 de volume. Activitatea bibliotecii este coordonată şi sprijinită, în zilele noastre, de către Consiliul Local Tinca.
__________________
Sâmbăta, comună din Bihor : monografie sentimentală : Centenar : 1508-2008 [*Carte tipărită] / Vasile D. Tătar.- Oradea : [s.n.], 2014
330 p.
Există capitole consistente care vorbesc despre viața culturală și despre bibliotecile din Sâmbata de a lungul timpului.
In ziua constituirii agenturii Sâmbata -Rogoz a despartamantului Astra , 11 iunie 1900, a fost susținută o prelegere despre insemnătatea și intrebuințarea biblitoecilor poporale, s-au făcut donații de bani și cărți pentru acesta bibliotecă .
Nicolae Fabian de la Beius , la 20 sept 1900 spune ca biblioteca se folosește în comuna Sâmbăta , și se citesc cărti mai ales pe timp de iarnă.
In anul 1948 exista in localitatea Sâmbata o bibliotecă cu 101 volume și 48 de cititori.
În 1954 sunt 946 cărți.
Sfatul popular Regional expediază către comuna Sâmbăta în 1956, 199 de volume de 818 lei.
Biblioteca este o cameră în clădirea căminului cultural construit în 1954 , avea pardoseală de scânduri și o sobă. Prin decizia 4/1960 se crează un post de bibliotecar pentru imbunatatirea activității bibliotecii.
În 1963 baza materială a bibliotecii consta din- 1 sală d eîmprumut d e35 mp, 1 dulap , 21 de rafturi, 6 scaune, 2 mese și 5056 carti.
Programul asa cum il stabileste Ion igna intr-o vizita metodica este Ș
Luni - liber
Marti, Miercuri si joi de la 8-14 si de la 17-20 ( 9 ore)
vineri- zi de teren 9 ore
sambata de la 8- 16 ( 8 ore)
duminica de la 9-14( 5 ore)
Conform procesului verbal depus la Primaria Sambata biblitoecara trebuia sa organizeze concursul Iubiti cartea si un concurs pe teme agricole pentru cititori.
Si pana la 1 aprilie 1963 trebuia sa isi faca dosare care sa contina activitatea biblitoecii - plan d emuncă, Dare de seamă, note informative, Manifestari d emasa, specificatii, p.v de indrumare și control
Lozinca tutror biblitoecarilor era - Nici o casă fără cititor.
Bibliotecari pe parcursul anilor au fost- Mladovenski Maria -1948, Matica Eva- 1957-1958, Constantinescu Felicia 1958-1959, Listea Aurica 1959-1960, Sisman Elena1959, Arion Victor 1961, Heredea Maria, 1961-1963, Cozac Gheorghe-1963-1964, Junc Maria 1964-1966, Constantinescu Doina 1966-1968, Soboni Silvia 1973, Junc Luminita, Les Florica
În 2008 s-au efectuat lucrari de renovare. Biblioteca comunală Sămbăta are sediul intr-o camer a clădirii din parcul dendrologic. Monografia notează ca biblioteca are 53201 volume și bibliotecar este Pop Cristian.
În 2008 s-au efectuat lucrari de renovare. Biblioteca comunală Sămbăta are sediul intr-o camer a clădirii din parcul dendrologic. Monografia notează ca biblioteca are 53201 volume și bibliotecar este Pop Cristian.
______________________________________________
Monografia comunei Sânnicolau Român / Gruia Fazecaș, Doru Marta, Crăciun Parasca, Augustin Țărău, Florica Feier; coord. Gruia Fazecaș.- Oradea : Primus, 2017
Capitol- Rezistența prin cultură
-------------------------------------
Monografia istorică a comunei Girișu de Criș (județul Bihor) / coord. Sorin Șipoș, Aurel Chiriac, Gabriel Moisa.- Oradea : Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2016 (Oradea: Metropolis)
284 p. : foto. color.
Capitol- Viața culturală pag 95
_______________________________________
240 p. : foto. color.
aspecte culturale pag 88 si apoi in
_____________________________________________
pag 98
Activitate culturală- primul bibliotecar Vitalie Munteanu, Viorica Lupău,
34 de ani in biblioteca- Lidia Tufiș, Matei Salvina, Maricuta Popa.
lansari de carte, sezatori literare, medalioane , intâlniri cu cititorii,
personalități marcante au mers la Ștei.
lansari de carte, sezatori literare, medalioane , intâlniri cu cititorii,
personalități marcante au mers la Ștei.
oras muncitoresc a cresccut incet.1955-1957- casa de cultura care adaposteste si acum biblioteca publica
1952-1956 orasul in plina constructie
---------------------------------------------------
Monografia comunei Finiş [*Carte tipărită] / învăţătoare Horge Cornelia-Livia.- Beiuş : Buna Vestire, 2011 68 p.
Monografia comunei Rieni [*Carte tipărită] / Ionela Radu.- Oradea : Treira, 2014 (Oradea: Treira)
70 p.
Monografia comunei Lăzăreni [*Carte tipărită] / coord. Gabriel Moisa; Gheorghe Bodea, Ion Bradu, Ioan Ciorba, Gruia Fazecaş, Doru Marta, Vadile Popovici.- Oradea : Arca, 2007 (Oradea: Metropolis)
318 p. il.
Monografia comunei Ţeţchea : geografie, geologie, arheologie, istorie, etnografie, folclor, obiceiuri, monumente / coord. Aurel Chiriac, Claudiu Filimon, Călin Ghemiş, Ana Ilea ...- Oradea : Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2016
374 p. : foto. color.
Monografia comunei Vadu Crişului : geografie, istorie, etnografie, tradiţii populare, monumente^ [*Carte tipărită] / Radu Huza, Dumitru Jurcă, Florin Mălai, Crăciun Parasca; Coord.: Aurel Chiriac, Liviu Borcea.- Oradea : Muzeului Ţării Crişurilor, 2005
284 p. : 19 f. il.
Budureasa : file de monografie [*Carte tipărită] / Maria Goina.- Beiuş : Buna Vestire, 2010 ,124 p. : il.
Mădăras : contribuție monografică / Viorel Câmpean, Viorel Ciubotă, Mihaela Sălceanu.- [sl] : Maestro Tip, 2017
252 p.
CEFA [*Carte tipărită] / Ioan Crişan; trad.: Lucia Cornea, Amalia Moldovan, Laura Ardelean, Simina Ştef.- Oradea : Muzeului Ţării Crişurilor [sa]
Vol.
Conţine: CEFA. ─ [sl]: [sn], 2007, 148 p.
Monografia satului Ineu [*Carte tipărită] / coord. Ionel Cordovan, Maria Crăciun, Mariana Baicu, Edda Puiu,...- Oradea : Primus, 2014
175 p.
Husasău de Criș : monografia istorică (1236-2016) / pr. dr. Ioan-Mircea Ghitea.- Oneşti : Magic Print, 2016
340 p. : il.
Monografia satului Chiribiș
Monografia orasului Marghita/ coordonator Nicolae Gal.- Oradea: Editura Primus , 2007 394 p: il.
Despre biblitoteca- pp- 195-197
Tulca b. Caminul cultural .
Caminul cultural funcționează într-o clădire cu aspect modern construită în anii 1968 - 1970 . La sol ocupa o suprafață de 500 m² si are parter si etaj .
In cadrul Căminului Cultural actualmente exista o sală de nunti folosita si ca sala de spectacol cu suprafata de 365 m² , o bucatarie cu apa curenta , o sala de oficiere a casatoriilor utilizata si ca sala de sedinte , biblioteca comunala , sediul brigazii de aparare civila , sediul Asociatiei " Petru Rares " a proprietarilor de padure din comuna si o sala pentru activitati sportive ( body building ) .
____________________________________
Madaras
Cultura este asigurată de existenţa unei biblioteci care beneficiază de un sistem de calculatoare din cea mai nouă generaţie în localitatea Mădăras şi a patru imobile având destinaţia de cămine culturale. Aici copii din localităţile comunei au posibilitatea să înveţe despre tradiţie şi să-şi cultive abilităţile în acest domeniu. Localitatea Mădăras este şi satul natal al marelui dascăl şi om de cultura Teodor Neş, a cărui exemplu ar trebui urmat de către tineri.
_________________________________________________
