30 octombrie 2016

Tornada (II)

Rotaţia tornadei
În mod normal tornadele se rotesc potrivit modelului ciclonic al unei furtuni, adică în sens invers acelor de ceasornic în emisfera nordică şi în sensul acelor de ceas în emisfera sudică. În timp ce furtunile mari se rotesc ciclonic întotdeauna, din cauza efectului forţei Coriolis, furtunile mici şi tornadele sunt influenţate foarte puţin, direct de forţa Coriolis. Totuşi, după numeroase studii, s-a observat că aproximativ 1% din tornadele din emisfera nordică se rotesc în sens anticiclonic. Acestea sunt în general, tornade mai slabe de categorie F0 sau eventual maxim F1.
Efecte sonore şi seismologie
Tornadele emit o variată gamă de sunete, ce acoperă întregul spectru sonor, sunetele lor fiind cauzate de mecanisme multiple. Astfel, martorii oculari au raportat că au auzit sunete emise de tornade asemănătoare celor făcute de trenurile de marfă de mare viteză, altele ce semănau cu sunetul produs de cascade şi pragurile râurilor, sunetul unui motor de avion cu reacţie, sau uneori o combinaţie între toate aceste sunete. Dar, majoritatea tornadelor nu pot fi auzite de la mare distanţă, natura şi propagarea sunetului audibil la distanţe considerabile fiind influenţată de condiţiile atmosferice şi topografia locului unde apar tornadele. Nu doar vârtejul propriu-zis al tornadei produce sunete, ci şi norul-pâlnie din care acestea se formează. Norii-pâlnie produc nişte sunete asemănătoare cu fluieratul, bâzâitul roiului de albine sau aşa-zisele pocnituri (pocnituri produse de liniile de înaltă tensiune toamna, când apare ceaţa densă). Uneori, martorii aud un sunet, neregulat, dizarmonic, dar continuu ce seamănă cu un „zgomot de fond”, mai mult sau mai puţin asurzitor. Din moment ce tornadele sunt audibile doar când sunt foarte aproape, sunetul nu ne poate avertiza eficient de prezenţa lor, ele fiind astfel cu atât mai periculoase pentru om.
Tornadele produc uneori şi un sunet infrasonic, ce nu poate fi auzit de urechea umană, dar poate fi sesizat de câini sau pisici, ce devin foarte neliniştiţi la auzul acestor sunete. În timp, cu ajutorul unor aparate specializate cercetătorii au reuşit să izoleze aceste sunete, ce pot preveni oamenii de apropierea tornadei.
Producerea sunetelor infrasonice
De asemenea, cu ajutorul unor aparate seismologice foarte fine, cercetătorii americani au descoperit că tornadele au şi o semnătură seismică specifică, iar cercetările în acest domeniu sunt abia la început.
Fulgere, electromagnetism şi alte efecte
Tornadele au şi alte efecte, cum sunt cele electromagnetice, de asemenea în multe din ele apar şi fulgere, asociate mereu furtunilor puternice de vară. De multe ori, se constată apariţia unor câmpuri electromagnetice în jurul tornadelor, sau mai rar chiar fulgere-globulare, care sunt mult mai periculoase ca cele clasice. În timp, meteorologii au observat că există o anumită corelaţie între tornade şi tiparul apariţiei fulgerelor. Totuşi, furtunile ce produc tornade nu declanşează mai multe fulgere decât furtunile „normale”, iar unii nori din care apar tornadele nu produc niciodată fulgere. În cele mai multe cazuri, după ce tornada atinge solul, activitatea fulgerelor din acel nor scade semnificativ, şi reapare după ce tornada se retrage, se disipează şi norul îşi continuă activitatea „furtunoasă”. În majoritatea cazurilor în care se manifestă furtuni puternice sau tornade s-a observat o creştere puternică a încărcăturii electrostatice a aerului, de tip pozitiv (adică aerul are în acel loc sarcină electrică +).
Zonele de apariţie ale tornadelor pe teritoriul S.U.A. în perioada 1950 - 2013
Odată cu creşterea puternică a vitezei vântului, în zona unde apare, tornada mai are şi alte efecte meteorologice, şi anume, provoacă scăderea temperaturii aerului, scăderea puternică a presiunii atmosferice şi creşterea foarte mare a umidităţii aerului.
Ciclul de viaţă al tornadei
Deseori, tornadele se formează dintr-un tip de furtuni puternice numite supercelule. Supercelulele conţin la rândul lor, în interior, mezociclonii, ce sunt o arie de rotaţie puternică, aflată de obicei în atmosferă, la o înălţime cuprinsă între 2 şi 10 kilometri de nivelul solului. Tornadele cele mai puternice, cele de categorie de la F3 la F5, apar de obicei din aceste supercelule. Pe lângă tornade, aceste supercelule sau furtuni puternice, mai au şi alte „componente”: ploaie torenţială, fulgere puternice şi foarte frecvente, vânturi cu viteze peste 300 de km/h, grindină.
Tornadele formate din aceste supercelule au un anumit ciclu de viaţă uşor de recunoscut. Tornada începe să apară când ploaia torenţială ajunge într-o zonă de aer ce coboară rapid numită curent descendent lateral. Curentul descendent lateral îşi măreşte foarte mult viteza când atinge pământul, trăgând după el spre sol şi mezociclonul din mijlocul supercelulei.
Formarea unei tornade, cronologic, de sus în jos
Formarea tornadei
Pe măsură ce mezociclonul coboară sub baza norului din care face parte, el începe să absoarbă aer rece şi umed din curentul descendent lateral al furtunii. Întâlnirea masei de aer cald cu cea rece în partea superioară a norului declanşează formarea unui nor rotativ. Curentul descendent lateral începe să focalizeze baza mezociclonului, forţându-l să absoarbă aerul de pe o suprafaţă din ce în ce mai mică de pe sol. Astfel mezociclonul e atras spre sol, sub forma unei pâlnii de condensare. În timp ce pâlnia coboară la nivelului solului, spre pământ e atras şi curentul descendent lateral ce suflă aerul cu o viteză foarte mare spre exterior, formându-se astfel tornada, ce poate deja provoca daune majore la suprafaţa pământului. De obicei, norul-pâlnie începe să provoace daune la nivelul solului (devenind astfel tornadă) la aproximativ 2-3 minute după ce curentul descendent lateral a ajuns la sol.
Perioada de „maturitate” a tornadei
Iniţial, tornada e alimentată din plin de aerul cald şi umed ce e atras înnăuntru de norul-pâlnie, şi ea tot creşte până atinge stadiul de „maturitate”. Această perioadă, poate dura de la câteva minute, până la mai mult de o oră, perioadă în care tornada produce cele mai multe daune, şi doar rareori ea are mai mult de 1,6 kilometri ca diametru. În acelaşi timp, curentul lateral descendent (ce e acum o zonă de vânt rece la suprafaţa solului) începe să se strângă în jurul tornadei, oprind alimentarea acesteia cu aer cald şi umed.
Oraşul El Reno, după trecerea tornadei din 31 mai 2013
Disiparea tornadei
Pe măsură ce curentul lateral descendent se strânge tot mai tare în jurul tornadei, oprindu-i complet alimentarea cu aer, vârtejul tornadei începe să slăbească, devenind subţire ca o frânghie. Acesta e stadiul „disipării” tornadei, de multe ori durând doar 2-3 minute, după care tornada dispare complet, şi de multe ori chiar norul din care s-a format. Deşi în acest stadiu, tornada e mult mai subţire, având formă ca de frânghie, ea poate provoca pagube însemnate din cauza vitezei mari a vântului, ce încă mai e alimentat de norul de furtună de deasupra.
Când tornada ajunge în acest stadiu de disipare, în multe cazuri s-a observat şi scăderea puterii mezociclonului din care s-a format, pentru că acesta nu mai e alimentat cu aer şi umezeală din exterior, curentul lateral descendent gâtuindu-l aproape complet. Uneori, în supercelulele de furtună puternice, tornadele apar ciclic. În timp ce primul mezociclon şi tornada asociată lui se disipează, alimentarea cu aer a furtunii se concentrează într-o nouă arie mai aproape de centrul ei şi astfel, poate să apară un nou mezociclon. Dacă apare un nou mezociclon, ciclul de formare a tornadei se reia, furtuna putând produce una sau chiar mai multe tornade. Şi mai rar, există cazuri când vechiul şi noul mezociclon produc o tornadă în acelaşi timp.
La elaborarea acestui articol m-am inspirat din următoarele surse de internet:
4) https://ro.wikipedia.org/wiki/Tornada_de_la_Moore_din_2013
Bibliotecar, prof. Florin Miheş.            

  

28 octombrie 2016

Atractie prin inovatie- biblioteci de impact

În cadrul proiectului Zalăul este de… impact! în perioada26-28 octombrie 2016 a avut loc o conferințî profesională a bibliotecarilor din românia.
 Deschiderea oficială  a avut loc în  Sala Tansilvania  Florica Pop inițiatoarea proiectului  autoritățile locale partenere și fii ai Salajului au rostit obișnuitele  cuvinte de salut  și de regăsire.
A urmat un  moment artistic tradițional  organizat de bibliotecara din comuna. Meseșenii de Jos  .


Proiecte de lectura de impact  
  BRANDI BATES de la  Fundația NOI ORIZONTURI din Lupeni propune un proiect național- Citim împreună, România! proiect pentru  parinți și educatori pentru a crește o generație de copii care să iubească lectura și cărțile.
Material didactic propus:
    










Comunicare și muncă în echipă - Curs susținut de Vlăduț Andreescu, bibliotecar, formator, manager Europe Direct Târgoviște, Consilier comunicare, Metodist Biblioteca Județeană “Ion Heliade Rădulescu” - Dâmbovița.




Echipa de impact a Bibliotecii Metropolitane  care a adus în Sălaj Caravana LECTURII , proiect   finanțat de AFCN. În parcul din fața Secției Copii a BJS au participat  copii însoțiți de educatori, învățători, profesori, tot aici am facut o poza de grup dupa terminarea activitatilor.

Programe de impact ale colegilor din tara  sub  titlu ”Demonstrează că ești de… IMPACT!”
Au prezentat bibliotecarii selectați din România


In

cadrul zilelor au mai avut loc vizitarea sectiilor Bibliotecii Județene Salaj și vineri vizitare a unor obiective turistice vestite :Complexul Arheologic Porolissum - Moigrad, Grădina Botanică – Jibou Grădina Zmeilor (Gîlgău Almașului – comuna Bălan).


Proiectul a fost susținut și finanțat  din bugetul local al Consiliului Municipal Zalău   și de    Asociația Prietenii Bibliotecii Zalău
Parteneri ți colaboratori Casa Municipală de Cultură Zalău, A.D.I. SĂLAJ PLUS,  SĂLĂJEANUL TV, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Editura Caiete Silvane.

Activităţi interculturale şi integrative în biblioteci

În perioada 24-25 octombrie a.c. Institutul Goethe din Bucureşti a organizat workshopul cu tema „Activităţi interculturale şi integrative în biblioteci” în parteneriat cu Biblioteca Municipală din Bremen. Din partea Bibliotecii Municipale din Bremen a conferenţiat doamna Britta Schmedemann, iar din partea organizatorilor Bettina Radner şi Ina Weber, de la Institutul Goethe, şi Ioana Crihana, din partea ANBPR.

La acest workshop au participat 26 de persoane, bibliotecari din România şi Republica Moldova.


În prima zi a workshop-ului participanţii s-au prezentat şi au arătat ce pot oferi în momentul de față imigranţilor şi refugiaţilor din comunitatea lor dacă ar fipuși într-o astfel de situație.

Primul pas în căutarea unei rezolvări a problemelor care pot apărea la contactul cu alte civilizații este documentarea cu privire la particularitățile culturale, sociale, educaționale , religioase ale posiblililor imigranți și a motivelor migrației. Ca temă de lucru pentru echipe s-au dat câteva ţări de provenienţă a refugiaţilor: Siria, Afganistan, Eritreea, Ucraina şi Turcia.

Discuțiile ulterioare cu doamna Britta Schmedemann s-au bazat și pe ceea ce au desoperit echipele cât și pe experiența


Germaniei cu privire la ofertele pe care le-au făcut bibliotecile lor .


S-a lucrat apoi în grupuri la oferte de activități care pot ajuta integrarea unor grupuri etnice, cum ar fi: Living Library (Biblioteca vie), Consiliere publică, Eroii voluntari etc.

Fiecare dintre ele a fost descrisă cu toți pașii aferenți unui proiect urmărind , finanţarea, grupurile-ţintă , partenerii , etc..

În a doua zi a workshop-ului, doamna Britta Schmedemann a susținut o prezentare pornind de la deviza Consiliului Europei „Toţi egali, toţi diferiţi” trebuie să convieţuim împreună într-o lume paşnică.

Tehnologia la rândul ei poate în ajutorul bibliotecilor prin aplicaţiile „Book Creator” şi „Puppets Pals” , adecvate atât pentru copiii imigranţilor, cât şi pntru utilizatorii obișnuiți ai bibliotecilor, cei prezenți le-au testat în grupuri de câte două persoane realizând scurte povești animate.

Workshop s-a încheiat cu impresii ale participanților.

A consemnat Luiza Silaghi

25 octombrie 2016

Semn de carte

Găsim în cărți tot felul de lucruri interesante.
Semn de carte din anii 70, se ține binișor având in vedere vîrsta.
 Vă mai amintiți? Se lucra și sâmbăta și duminica.





Invitație



 Din program - lansari de carte, aniversari ale mebrilor grupului. proiecte si evenimente culturale care au avut loc recent sau vor avea loc in perioada umediat urmatoare.Versuri ,proza si inspiratie de toamna.

22 octombrie 2016

American Shelf la Biblioteca Judeteana Bihor




Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm, s-a  aflat, vineri 21 octombrie , la Oradea, unde, în prima parte a zilei a inaugurat, la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai, "raftul american", care cuprinde mai multe titluri de carte ce aparţin unor scriitori clasici şi contemporani.


Cărţile au fost donate bibliotecii de Ambasada SUA, fiind inscripţionate cu mesajul: "Cu respectul şi prietenia poporului american".



La evenimentul găzduit de directoarea Bibliotecii, Ligia Mirişan, au participat mai multe oficialităţi între care prefectul Claudiu Pop şi preşedintele CJ Bihor, Pasztor Sandor, precum episcopul ortodox Sofronie Drincec. În scurtul său discurs după sosirea - cu destul de mare întârziere - la Biblioteca Judeţeană, ambasadorul SUA a subliniat faptul că îşi doreşte ca românii şi americani să-şi înţeleagă reciproc culturile.

"Una dintre priorităţile mele ca ambasador al Statelor Unite ale Americii în România este să aprofundez înţelegerea dintre cele două ţări, societăţi şi popoare. Donând această colecţie modestă Bibliotecii Judeţene, sper că am făcut un pas în această direcţie (…). Sper că cei care vor citi aceste cărţi vor putea cunoaşte sufletul Americii", a afirmat Hans Klemm.



 Raftul american amenajat pentru eveniment, la parterul Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai cuprinde lucrări de referinţă din literatură americană clasică şi contemporană, cărţi despre schimbările climatice, lucrări de metodică a predarii limbii engleze, materiale pentru perfecţionarea limbii engleze, precum şi cărţi pentru copii şi tineret. Câţiva dintre autorii care se regăsesc pe "American Shelf" sunt William Faulkner, Jack Kerouac, Mark Twain, F. Scott Fitzgerald, John Steinbeck şi Truman Capote.

Dupa prelucrarea biblioteconomica a colectiei, fondul de carte va fi disponibil in sectia pentru adulti a bibliotecii.



Vizita a avut doua etape , prima cea oficiala si a doua de la ora 16 turul bibliotecii cu  vizitarea colectiilor speciale ale bibliotecii  .
Imaginea este de la încheierea turului  mai putin oficial...



21 octombrie 2016

Tornada (I)

 Tornadă de categorie F5
Tornada e o coloană de aer ce se roteşte cu o viteză foarte mare şi e în contact atât cu suprafaţa pământului, cât şi cu un nor cumulonimbus, sau mai rar cu baza unui nor cumulus. Uneori, tornadele mai sunt numite şi twistere sau cicloane, dar în meteorologie cuvântul ciclon e folosit mai des pentru a numi orice front de presiune atmosferică scăzută. Tornadele au multe forme şi mărimi, dar toate au o pâlnie formată din vapori de apă, a cărei bază îngustă atinge pământul şi care deseori e înconjurată de un nor de praf şi resturi, adunate de tornadă de pe traseul pe care se deplasează. Majoritatea tornadelor au viteze ale vântului ce nu depăşeşte 180 de km/h, diametrul de aproximativ 80 de metri (în partea inferioară a pâlniei) şi se deplasează cel mult 4-5 kilometri la nivelul solului înainte de a se disipa. Dar, cele mai puternice pot depăşi viteze ale vântului de 480 km/h, având trei kilometri în diametru şi se pot deplasa aproximativ 100 de kilometri pe suprafaţa pământului înainte de a se disipa.
Tornadele au fost observate şi descrise de-a lungul timpului pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii. Totuşi, majoritatea tornadelor ce apar pe parcursul unui an se manifestă mai ales în regiunea numită sugestiv Aleea Tornadelor, din Statele Unite ale Americii, deşi, mai rar ce-i drept ele se pot forma în orice regiune din America de Nord. Ocazional tornadele pot apărea şi-n centrul, sudul şi estul Asiei, nordul şi estul Americii de Sud, Africa de Sud, nord-vestul şi sud-estul Europei (şi-n România), vestul şi sud-estul Australiei şi-n Noua Zeelandă. Tornadele pot fi detectate înainte şi-n timpul formării lor cu ajutorul radarelor de tip Doppler, prin recunoaşterea tiparului vitezei şi reflectivităţii datelor furnizate de acest radar, mai ales prin ecoul manifestat pe ecranul radarului de resturile mai mari ridicate de tornade de pe sol, şi bineînţeles ele pot fi observate şi direct, vizual de aşa-zişii „vânători de tornade” amatori sau profesionişti.
Arealul de răspândire a tornadelor pe Terra
Radar Doppler mobil









Tornadele sunt descrise de meteorologi cu ajutorul unor scări, ce definesc puterea lor de distrugere. Cele mai cunoscute sunt Fujita şi TORRO. Pe scara Fujita cea mai slabă categorie e F0 (adică Fujita 0), tornadele acestei categorii putând să afecteze copacii, dar fără a-i scoate din rădăcină, şi neafectând nici o clădire sau structură umană importantă. Tornadele de categorie F5 (Fujita 5), care e cea mai puternică pe această scară, sunt cele care provoacă cele mai mari daune, distrugând casele până la temelie (după trecerea unei astfel de tornade unele oraşe mici din centrul S.U.A. sunt distruse aproape complet), şi putând chiar deforma (dar nu distruge complet) blocurile de tip zgârie-nori (specifice continentului nord-american). Pe scara TORRO cea mai slabă categorie e T0 şi cea mai puternică T11.
Etimologie
Cuvântul tornadă e o formă alterată a termenului spaniol „tronada” ce înseamnă „furtună”. Dar, acest cuvânt spaniol (adică tronada) provine din cuvântul de origine latină „tonare”, ce înseamnă „a tuna” (pentru noi, cei de origine latină aceşti termeni sunt mai uşor de înţeles decât pentru cei ce vorbesc engleza, germana sau alte limbi germanice sau slave). Totuşi, se pare că tornadă a ajuns să se formeze în zilele noastre (aproximativ în secolul 19) din combinaţia a două cuvinte de origine spaniolă, tronada şi tornar (ce înseamnă a se învârti).
Norul-pâlnie
O tornadă nu e neapărat vizibilă iniţial, totuşi, presiunea atmosferică scăzută cauzată de vitezele mari ale vântului şi rotaţia verticală rapidă a norului de furtună face ca vaporii de apă să se condenseze rapid în molecule de apă, datorită răcirii adiabatice. Aceasta duce la formarea unui nor-pâlnie vizibil sau a unei pâlnii de condensare cum mai e numită de meteorologi. Dar, şi între meteorologi există diferenţe cu privire la definirea norului-pâlnie sau a pâlniei de condensare. Potrivit Glosarului de Meteorologie (folosit de specialiştii americani), un nor-pâlnie e orice nor rotitor ce provine dintr-un cumulus sau cumulonimbus. După alţi specialişti meteorologi un nor-pâlnie e strict definit ca un nor ce se învârte, dar care nu are legătură cu vânturile puternice de la suprafaţa solului; iar pâlnia de condensare e un termen mai larg ce defineşte orice nor ce se învârte, format sub un nor de origine cumuliformă. De multe ori tornadele se formează din nori-pâlnie ce nu au viteze mari ale vântului la nivelul solului, şi nu toţi aceşti nori-pâlnie se transformă întotdeauna în tornade. Majoritatea tornadelor produc vânturi puternice la nivelul solului în timp ce norul-pâlnie încă nu a atins solul, de aceea nu e uşor să deosebim de la distanţă o tornadă de un nor-pâlnie.
Familii şi epidemii de tornade
Ocazional, o singură furtună poate produce mai multe tornade, simultan sau succesiv. Tornadele multiple produse de aceeaşi furtună sunt numite „familie de tornade”. Uneori, mai multe tornade sunt produse de un supersistem ciclonic de presiune atmosferică scăzută şi dacă nu există nici o pauză între aceste tornade fenomenul e numit „epidemie de tornade”. Dacă, într-o anumită regiune epidemia de tornade se menţine mai multe zile succesiv, aceasta se numeşte „epidemie extinsă de tornade”.
Caracteristicile tornadei
Formă şi mărime
Majoritatea tornadelor iau forma unei pâlnii înguste, de câteva sute de metri în diametru şi sunt însoţite de un mic nor de resturi adunate de pe sol. Tornadele pot fi ascunse complet de praf şi ploaie, de aceea acestea sunt foarte periculoase, pentru că de multe ori ele nu sunt observate nici măcar de meteorologii cu experienţă.
Pâlnia tornadei
Tornadele mici, relativ slabe ce apar deasupra uscatului, pot fi observate doar ca mici vârtejuri de praf ce se învârt pe sol. Uneori, deşi pâlnia de condensare nu atinge pământul, fenomenul e totuşi considerat a fi tornadă, dacă viteza vântului de la nivelul solului depăşeşte 64 de km/h. Tornada cu profil aproape cilindric ce se manifestă la mici altitudini se numeşte tornadă „burlan” (aici burlan are sensul de conductă ce uneşte soba cu hornul). Tornadele mari cu un singur vârtej puternic seamănă cu nişte pene înfipte în pământ, de aceea se numesc „tornade pană” sau simplu „pene”. O astfel de „pană” poate fi atât de lată încât de la distanţă ea apare ca o masă enormă de nori, ce sunt mult mai laţi decât distanţa dintre nor şi suprafaţa solului. De aceea nici măcar „vânătorii de tornade” experimentaţi nu pot deosebi de la distanţă mare o tornadă de un nor ce se apropie foarte mult de sol.
Tornadele odată ajunse să se disipeze au o formă de tub foarte subţire sau chiar de frânghie, şi de multe ori chiar înainte să dispară se răsucesc spre pământ în forme complexe. Când se transformă în frânghie pâlnia tornadei are o lungime mult mai mare ducând la scăderea vitezei vântului acesteia şi în cele din urmă, tornada se stinge.
Tornadă "pană"
Tornadă "frânghie"












În Statele Unite, tornadele au o lăţime (la nivelul solului) medie de aproximativ 150 de metri şi se deplasează pe sol cam 8 kilometri. Tornadele cele mai slabe pot avea chiar 2 metri lăţime şi evoluează doar câteva sute de metri, în deplasarea lor haotică pe pământ. În schimb, cele mai puternice tornade, cele în formă de pană pot avea o lăţime de la 1,6 kilometri în sus. Tornada care a lovit oraşul Hallam din Nebraska, în 22 mai 2004, avea o lăţime la nivelul solului de 4 kilometri, iar alta ce a atins oraşul El Reno, din Oklahoma, în 31 mai 2013 a avut lăţimea de 4,2 kilometri (aceasta e considerată de meteorologi cea mai mare tornadă de pe teritoriul S.U.A. de când se fac măsurători meteo).
Ca lungime a traseului străbătut vreodată de o tornadă, cea mai mare e considerată tornada numită simbolic Tri-State Tornado (pentru că a trecut prin trei state americane, Missouri, Illinois şi Indiana), din 18 martie 1925, ce s-a deplasat pe sol, în drumul ei distructiv, aproximativ 352 de kilometri. Dar, după reanalizarea în zilele noastre a traseului acestei tornade, s-a descoperit, că de fapt ea se formase deja, cu 24 de kilometri mai la vest decât s-a crezut iniţial.
Colorit
Tornadele pot avea o varietate mare de culori, în funcţie de mediul în care s-au format. Cele care se formează în medii uscate (mai ales în deşert) sunt aproape invizibile, putând fi observate doar după un mic vârtej de resturi aflate la baza pâlniei. Pâlniile de condensare care adună puţine resturi de la nivelul solului sau uneori deloc, pot fi de culoare albă sau gri. Când se deplasează deasupra unui râu sau lac tornadele se colorează într-un alb puternic sau chiar albastru. Tornadele care se formează în preeria din S.U.A. sunt roşii datorită solului unde apar, iar cele ce trec pe deasupra munţilor înzăpeziţi devin bineînţeles albe.
De asemenea, condiţiile de iluminare afectează culoarea tornadei, de exemplu tornada care are soarele în spatele ei pare de culoare mai închisă (chiar neagră sau violet), pe când cea luminată de soare pare a fi de culoare gri-deschis sau alb strălucitor
Aceeaşi tornadă fotografiată cu soarele în spate şi luminată din faţă
Tornadele ce se formează la apusul soarelui, pot avea diferite culori, ce pot trece de la galben, la portocaliu şi chiar la roz
Dar, pentru că m-am întins destul de mult azi cu descrierea acestui fenomen meteo, voi reveni în altă zi cu partea finală a articolului.
Bibliotecar, prof. Florin Miheş.            

19 octombrie 2016

ATRACȚIE prin INOVAȚIE la Zalau




PROGRAMUL orientativ al CONFERINȚEI
ATRACȚIE prin INOVAȚIE
În cadrul proiectului ZALĂUL este de… IMPACT!
·         26 – 28 OCTOMBRIE 2016
PROIECT finanțat nerambursabil din bugetul local al Consiliului Municipal ZALĂU/2016
              și cu sprijinul financiar al Asociației Prietenii Bibliotecii Zalău
Parteneri: Casa Municipală de Cultură Zalău, A.D.I. SĂLAJ PLUS
Colaboratori: SĂLĂJEANUL TV, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Editura Caiete Silvane
26.10 – Sosirea invitaților, cazare Hotel Porolissum
27.10 -  ora 10.00 - Deschiderea oficială – Sala TRANSILVANIA
                                Cuvinte de salut din partea autorităților locale
          -  ora  10.30 – 11.00 - Prezentări din partea invitaților din țară
                                  MESAJE DE IMPACT
-         ora  11.00 – 11.30 – Pauză de cafea
·        Moment artistic tradițional (bibliotecari sălăjeni în alte ipostaze) – azi Com. Meseșenii de Jos
          Vizitarea serviciilor și secțiilor Bibliotecii Județene Sălaj
-         ora 11.30 – 13.30 – Activități de IMPACT pe secțiuni (în paralel, cu grupuri de interes diferite):
Ø Citim împreună, ROMÂNIA!
Prezintă BRANDI BATES – Fundația NOI ORIZONTURI
    Locația - Sala Transilvania
Ø  Curs de formare și muncă în echipă:
De ce să vin la BIBLIOTECĂ?! – Training susținut de VLĂDUȚ ANDREESCU – bibliotecar formator, Biblioteca Județeană Dâmbovița, membru al Grupului IMPACT-România
                Locația – Sala de Lectură
Participă aprox. 24 de utilizatori ai BJ SJ și colaboratori, selectați din toate categoriile de vârstă
Ø  Caravana LECTURII – proiect prezentat de Biblioteca Metropolitană București
Locația: Parcul din fața Secției Copii
Participă copii însoțiți de educatori, învățători, profesori
Ø BiblioPOVESTAȘII – activitate coordonată de MARGARETA TĂTĂRUȘ, bibliotecar formator, Biblioteca Județeană Vrancea
Locația: Secția TINERI & ADULȚI și PARCUL din fața Clădirii TRANSILVANIA
                                      Participă tineri din municipiul Zalău
Ø Activități cultural – educative cu mare IMPACT la public
Demonstrează că ești de… IMPACT!
          Prezintă bibliotecarii selectați din România
Coordonează membri ai GRUPULUI IMPACT ROMÂNIA
Locația: Sala TRANSILVANIA
Participă bibliotecari din bibliotecile publice ale județului Sălaj, bibliotecari școlari, consilieri educativi, personal didactic care se ocupă de educația copiilor și tinerilor, public din alte categorii de vârstă și interese.
Ø GRUPUL IMPACT (bibliotecari pentru bibliotecari) – analiza activității; propuneri de revigorare și dezvoltare a echipei
Locația: BiblioDIVERTISMENT

Ora 14.00 – 15.00 – Masa de prânz (pentru invitații din țară)- Restaurant Porolissum
Ora 15.00 – 15.30 – În vizită la colegi și colaboratori din instituții de cultură și promovare a județului Sălaj (vizită organizată pe grupuri de interes)
Ora 15.30 – 18.00 – Activități pe ateliere - continuare
Ora 18.00  DIALOGUL IDEILOR de IMPACT
           Locația: Secția TINERI & ADULȚI
Coordonează – GRUPUL IMPACT
Ora 19.00 – Cina și socializare  - Restaurant Porolissum

28 octombrie
Ora  8.00 - 9.00 – Concluzii și propuneri pentru continuitatea colaborării
·        GRUPUL IMPACT – Mesaj către colegi
Locația: Sala de lectură
Ora 9.00 – Vizitarea municipiului Zalău și excursie la principalele obiective turistice din județul Sălaj (incluse și biblioteci de pe traseu):  
-         Complexul Arheologic Porolissum - Moigrad
-         Grădina Botanică – Jibou
-         Grădina Zmeilor (Gîlgău Almașului – comuna Bălan)
·        Moment artistic – FATA CĂTANII
-         Vizitarea Bibliotecilor Publice din BĂLAN și HIDA
Ora 14.00 – Masa de prânz
Ora 15.30 – Plecarea invitaților

8 aprilie - Ziua romilor

Activități și povești de Ziua romilor și Săptămâna verde la biblioteca comunală din Sântandrei. Ramona Durdeu a fost gazdă și ne-a implicat ...

Wikipedia

Rezultatele căutării