30 octombrie 2016

Tornada (II)

Rotaţia tornadei
În mod normal tornadele se rotesc potrivit modelului ciclonic al unei furtuni, adică în sens invers acelor de ceasornic în emisfera nordică şi în sensul acelor de ceas în emisfera sudică. În timp ce furtunile mari se rotesc ciclonic întotdeauna, din cauza efectului forţei Coriolis, furtunile mici şi tornadele sunt influenţate foarte puţin, direct de forţa Coriolis. Totuşi, după numeroase studii, s-a observat că aproximativ 1% din tornadele din emisfera nordică se rotesc în sens anticiclonic. Acestea sunt în general, tornade mai slabe de categorie F0 sau eventual maxim F1.
Efecte sonore şi seismologie
Tornadele emit o variată gamă de sunete, ce acoperă întregul spectru sonor, sunetele lor fiind cauzate de mecanisme multiple. Astfel, martorii oculari au raportat că au auzit sunete emise de tornade asemănătoare celor făcute de trenurile de marfă de mare viteză, altele ce semănau cu sunetul produs de cascade şi pragurile râurilor, sunetul unui motor de avion cu reacţie, sau uneori o combinaţie între toate aceste sunete. Dar, majoritatea tornadelor nu pot fi auzite de la mare distanţă, natura şi propagarea sunetului audibil la distanţe considerabile fiind influenţată de condiţiile atmosferice şi topografia locului unde apar tornadele. Nu doar vârtejul propriu-zis al tornadei produce sunete, ci şi norul-pâlnie din care acestea se formează. Norii-pâlnie produc nişte sunete asemănătoare cu fluieratul, bâzâitul roiului de albine sau aşa-zisele pocnituri (pocnituri produse de liniile de înaltă tensiune toamna, când apare ceaţa densă). Uneori, martorii aud un sunet, neregulat, dizarmonic, dar continuu ce seamănă cu un „zgomot de fond”, mai mult sau mai puţin asurzitor. Din moment ce tornadele sunt audibile doar când sunt foarte aproape, sunetul nu ne poate avertiza eficient de prezenţa lor, ele fiind astfel cu atât mai periculoase pentru om.
Tornadele produc uneori şi un sunet infrasonic, ce nu poate fi auzit de urechea umană, dar poate fi sesizat de câini sau pisici, ce devin foarte neliniştiţi la auzul acestor sunete. În timp, cu ajutorul unor aparate specializate cercetătorii au reuşit să izoleze aceste sunete, ce pot preveni oamenii de apropierea tornadei.
Producerea sunetelor infrasonice
De asemenea, cu ajutorul unor aparate seismologice foarte fine, cercetătorii americani au descoperit că tornadele au şi o semnătură seismică specifică, iar cercetările în acest domeniu sunt abia la început.
Fulgere, electromagnetism şi alte efecte
Tornadele au şi alte efecte, cum sunt cele electromagnetice, de asemenea în multe din ele apar şi fulgere, asociate mereu furtunilor puternice de vară. De multe ori, se constată apariţia unor câmpuri electromagnetice în jurul tornadelor, sau mai rar chiar fulgere-globulare, care sunt mult mai periculoase ca cele clasice. În timp, meteorologii au observat că există o anumită corelaţie între tornade şi tiparul apariţiei fulgerelor. Totuşi, furtunile ce produc tornade nu declanşează mai multe fulgere decât furtunile „normale”, iar unii nori din care apar tornadele nu produc niciodată fulgere. În cele mai multe cazuri, după ce tornada atinge solul, activitatea fulgerelor din acel nor scade semnificativ, şi reapare după ce tornada se retrage, se disipează şi norul îşi continuă activitatea „furtunoasă”. În majoritatea cazurilor în care se manifestă furtuni puternice sau tornade s-a observat o creştere puternică a încărcăturii electrostatice a aerului, de tip pozitiv (adică aerul are în acel loc sarcină electrică +).
Zonele de apariţie ale tornadelor pe teritoriul S.U.A. în perioada 1950 - 2013
Odată cu creşterea puternică a vitezei vântului, în zona unde apare, tornada mai are şi alte efecte meteorologice, şi anume, provoacă scăderea temperaturii aerului, scăderea puternică a presiunii atmosferice şi creşterea foarte mare a umidităţii aerului.
Ciclul de viaţă al tornadei
Deseori, tornadele se formează dintr-un tip de furtuni puternice numite supercelule. Supercelulele conţin la rândul lor, în interior, mezociclonii, ce sunt o arie de rotaţie puternică, aflată de obicei în atmosferă, la o înălţime cuprinsă între 2 şi 10 kilometri de nivelul solului. Tornadele cele mai puternice, cele de categorie de la F3 la F5, apar de obicei din aceste supercelule. Pe lângă tornade, aceste supercelule sau furtuni puternice, mai au şi alte „componente”: ploaie torenţială, fulgere puternice şi foarte frecvente, vânturi cu viteze peste 300 de km/h, grindină.
Tornadele formate din aceste supercelule au un anumit ciclu de viaţă uşor de recunoscut. Tornada începe să apară când ploaia torenţială ajunge într-o zonă de aer ce coboară rapid numită curent descendent lateral. Curentul descendent lateral îşi măreşte foarte mult viteza când atinge pământul, trăgând după el spre sol şi mezociclonul din mijlocul supercelulei.
Formarea unei tornade, cronologic, de sus în jos
Formarea tornadei
Pe măsură ce mezociclonul coboară sub baza norului din care face parte, el începe să absoarbă aer rece şi umed din curentul descendent lateral al furtunii. Întâlnirea masei de aer cald cu cea rece în partea superioară a norului declanşează formarea unui nor rotativ. Curentul descendent lateral începe să focalizeze baza mezociclonului, forţându-l să absoarbă aerul de pe o suprafaţă din ce în ce mai mică de pe sol. Astfel mezociclonul e atras spre sol, sub forma unei pâlnii de condensare. În timp ce pâlnia coboară la nivelului solului, spre pământ e atras şi curentul descendent lateral ce suflă aerul cu o viteză foarte mare spre exterior, formându-se astfel tornada, ce poate deja provoca daune majore la suprafaţa pământului. De obicei, norul-pâlnie începe să provoace daune la nivelul solului (devenind astfel tornadă) la aproximativ 2-3 minute după ce curentul descendent lateral a ajuns la sol.
Perioada de „maturitate” a tornadei
Iniţial, tornada e alimentată din plin de aerul cald şi umed ce e atras înnăuntru de norul-pâlnie, şi ea tot creşte până atinge stadiul de „maturitate”. Această perioadă, poate dura de la câteva minute, până la mai mult de o oră, perioadă în care tornada produce cele mai multe daune, şi doar rareori ea are mai mult de 1,6 kilometri ca diametru. În acelaşi timp, curentul lateral descendent (ce e acum o zonă de vânt rece la suprafaţa solului) începe să se strângă în jurul tornadei, oprind alimentarea acesteia cu aer cald şi umed.
Oraşul El Reno, după trecerea tornadei din 31 mai 2013
Disiparea tornadei
Pe măsură ce curentul lateral descendent se strânge tot mai tare în jurul tornadei, oprindu-i complet alimentarea cu aer, vârtejul tornadei începe să slăbească, devenind subţire ca o frânghie. Acesta e stadiul „disipării” tornadei, de multe ori durând doar 2-3 minute, după care tornada dispare complet, şi de multe ori chiar norul din care s-a format. Deşi în acest stadiu, tornada e mult mai subţire, având formă ca de frânghie, ea poate provoca pagube însemnate din cauza vitezei mari a vântului, ce încă mai e alimentat de norul de furtună de deasupra.
Când tornada ajunge în acest stadiu de disipare, în multe cazuri s-a observat şi scăderea puterii mezociclonului din care s-a format, pentru că acesta nu mai e alimentat cu aer şi umezeală din exterior, curentul lateral descendent gâtuindu-l aproape complet. Uneori, în supercelulele de furtună puternice, tornadele apar ciclic. În timp ce primul mezociclon şi tornada asociată lui se disipează, alimentarea cu aer a furtunii se concentrează într-o nouă arie mai aproape de centrul ei şi astfel, poate să apară un nou mezociclon. Dacă apare un nou mezociclon, ciclul de formare a tornadei se reia, furtuna putând produce una sau chiar mai multe tornade. Şi mai rar, există cazuri când vechiul şi noul mezociclon produc o tornadă în acelaşi timp.
La elaborarea acestui articol m-am inspirat din următoarele surse de internet:
4) https://ro.wikipedia.org/wiki/Tornada_de_la_Moore_din_2013
Bibliotecar, prof. Florin Miheş.            

  

Etichete

filiale ale Bibliotecii Judeţene (555) Biblioteci comunale (436) lecturi (322) Biblioteci Municipale si Orasenesti (307) afis (305) Filiala Dacia (260) Filiala Decebal (194) IA Oradea (192) sezatoare (176) proiecte (164) Biblionet (150) Expozitii (141) Filiala Iosia (127) istorie locala (127) Ora să Știm (125) ANBPR (120) Lansare de carte (115) Eveniment (107) Progress (103) conferinţe (101) intalniri profesionale (96) cenaclu (82) Filiala Felix (80) Aniversari (79) cursuri (79) Asa va place istoria? (76) biblioterapie (71) campanie antiviolenta (67) Saptamana nationala a bibliotecilor (59) intalnire online (56) Code Kids (55) activitati (55) Uniunea Femeilor Bihor (54) fundatia culturala (53) invitatie (52) cetățenie activă (50) ziua portilor deschise (49) voluntariat (47) Centrul de informare comunitara (39) Schimb de experienţă profesională (38) saptamana altfel (38) centenar (37) Simpozion (35) lecturi de vara (33) parteneriat (33) CONCURS (31) parteneriate (31) biblioteca (30) alfabetizare informationala (29) recomandare de lectura (29) saptamana casatoriei (29) club de poezie (28) educatie (28) Profesie (27) calendar cultural (27) PNRR (26) clubul AS (26) comemorari (25) Liceul Teoretic Aurel Lazar (24) personalitati (24) ZICI (23) carte veche (23) colectii speciale (23) know how (23) resurse profesionale (23) bune practici (22) donatii de carte (22) educatia adultilor (21) Grupul Impact (20) club de lectura (20) semnalari (20) wiki (20) proiecte în derulare (19) Biblioteci din America (18) Cititorii nostri (18) festival (18) vizite (18) trofeul biblioteca (17) zile internaționale (17) lectura (16) raport (16) Prezentare de carte (15) acces deschis (15) date statistice (15) proiecte transfrontaliere (15) apel de proiecte (14) bibliotecari (14) holocaust (14) seminar (14) biblioteci scolare (13) Istoria bibliotecii (12) cultura (12) multiculturalitate (12) programe internationale (12) workshop (12) Asociatii (11) comemorare (11) ADULT - REG (10) Europa (10) Targ de stiinta (10) cultura informatiei (10) patroni culturali (10) programe de vacantă (10) Dumbrava (9) Referinte (9) bibliografie (9) biblioteca cavalerilor (9) grup de suport (9) pedagogie Waldorf (9) webinar (9) Întâlnirile de miercuri (9) Educab (8) Ziua Culturii naționale (8) biblioteci (8) carte cu autograf (8) colinde (8) expozitie (8) outdoor (8) proiect social (8) Biblioteca de cartier (7) Campanie media (7) Programul Marai (7) invitație (7) pliante de artă (7) Școala altfel (7) biblioteci din polonia (6) dezbatere publica (6) interviu (6) literatie (6) semne cusute (6) Bookland (5) Budapesta (5) Colegiul National ”Iosif Vulcan (5) Down (5) LEGISLATIA DE BIBLIOTECA (5) achizitie centralizata (5) campanii (5) diaspora (5) evaluare (5) pasiunile bibliotecarilor (5) prezentari (5) Biblioteci din Ungaria (4) Cabesti (4) Organizaţii Internaţionale (4) anul cartii (4) biblioteci din Anglia (4) in memoriam (4) monografie (4) promovare carte (4) saptamana alt fel (4) vizionare (4) Biblioteci din Franta (3) OSIM (3) Prezentare (3) Scoala Ardeleana (3) Scoala de bani (3) advocacy (3) articole cu temă dată (3) autori români (3) biblioteci bihorene (3) carte (3) carte bibliofilă (3) conservare (3) copii talentati (3) ecologie (3) expozitii. (3) grup de practica (3) harta bibliotecilor (3) istoria Bisericii (3) maraton de lectura (3) promovare (3) transformarea conflictelor (3) Anul Brancuși (2) Crăciun (2) Proprietate intelectuala (2) Stei (2) Ziua Internațională a basmului (2) Ziua Internațională a cartii pentru copii (2) biblioteci din Belgia (2) biblioteci municipale și orășenești (2) biblioteci satești (2) bibliovibes (2) carte nouă (2) club de studiu (2) călătorii (2) dialog (2) gandire critica (2) masa rotunda (2) metodic (2) poezie (2) societate civila (2) ziua empatiei (2) Biblioteca Virtuală Elit (1) Erasmus (1) IFLA (1) Könyvajánló (1) Synesthesia (1) Ziua lecturii (1) antropozofie (1) biblioteca din Felix (1) biblioteci din Croația (1) centru cultural (1) chestiuni de viata intelectuala (1) civilizatie (1) code week (1) digitizare (1) donație (1) excursii (1) film (1) ludoteca (1) metadate (1) salon virtual (1) turoriale (1)