Lecturi de weekend 54

Smulgătorul de inimi  a fost o lectură care m-a îndemnat să mă gândesc la societatea în care trăim la condiționările sociale la care suntem supuși din primul moment al vieții noastre și până la moarte.
Cei mai mulți dintre noi trăim după codurile de conduită si maniere general acceptate .

De multe ori în sinea noastră ne revoltăm împotriva acestor condiționări și ne dorim să avem puterea să schimbăm ceva, să distrugem ceva, să strigăm că nu suntem de acord pentru că nu ne convine, nu întelegem sau nu avem chef să respectăm acele conduite.

Autorul construiește în carte  o comunitate care trăiește  după reguli  dictate de acele instincte cărora noi nu le dăm niciodată glas.

Iubirea maternă funcționează după perceptul - eu te-am făcut , am drepturi de viață și de moarte asupra ta. Orice fac cu copii mei e dreptul meu- de la ai linge în fund, să nu se zgârie cu hârtia igienică , la ai ține în cuști pentru ca să nu se rănească, și la ai hrăni cu ce vreau eu când vreau eu.

Pentru aceiași mamă soțul a fost doar un accesoriu pentru procreere, acum nu mai are nevoie de el .și îl alungă. 

Sătenii își exprimă furia și disprețul față de bătrânii lor vânzându-i la piață și umilindu-i ca pe niște câini fără stăpân.

Preotul se bate cu enoriașii în biserică - ei sunt păcătoși nu merită ploaia . Enoriașii doboară amvonul - cererile lor de ploaie trebuie respectate. În altă secvență preotul face un spectacol de lupte - el contra diavolului, spectacol care degenerează într-o bătaie generală.

Săteanul frustrat că vaca nu a dat destul lapte o omoară, alții crucifică un cal care i-a supărat.

Asta îmi amintește de recenta cerere a cuiva din sud de a introduce o lege pentru tăierea corzilor vocale la câini ca să nu mai latre,  pentru că lătratul deranjează.

Tot cartea mi-a amintit de   lista de expresii românești care arată ce simte uneori omul simplu și cum gândește, în afara codurilor de conduită social acceptate.

Așa ajung la concluzia că  prefer educația , prefer codurile de comportament asertive, că prefer civilizația  primitivismului.

______________________________

Boris Vian (n. 10 martie 1920, Ville-d'Avray — d. 23 iunie 1959, Paris) a fost scriitor francez, poet, dramaturg, romancier, traducător, inginer, inventator, trompetist și comentator muzical. A publicat, de asemenea și sub pseudonimul Vernon Sullivan sau Bison Ravi,Baron Visi sau Brisavion (anagramele numelui său).

Boris Vian s-a născut , lângă Paris, într-o familie burgheză, ca fiu al lui Paul Vian, beneficiarul unei rente care reușea să asigure cu ușurință nevoile financiare ale întregii familii.

La 5 ani, Boris știe să scrie și să citească, la 8 ani i-a citit deja pe Corneille, Racine și Molière. La vârsta de 12 ani a contactat o febră reumatică urmată de tifos, boli care-i vor marca sănătatea pentru întreaga viață. La vârsta de 17 ani a învățat să cânte la trompetă. A studiat la Liceul Versailles și și-a luat diploma în inginerie civilă în 1942.

Invitație - poezii de primavară

World Read Aloud Day- Bihor

 Ziua internaţională  a lecturii cu voce tare (World Read Aloud Day).

Această zi este sărbătorită la nivel mondial în fiecare an în prima zi de miercuri din  luna martie, însă anul acesta evenimentul va fi marcat în ultima zi de  miercuri a lunii februarie, respective 24 februarie 2016.
http://www.litworld.org/wrad/

Acest eveniment are menirea de a motiva copii, tinerii și adulții din  întreaga lume să citească împreună, să celebreze puterea cuvintelor  scrise, a povestilor împărtășite, mai ales a cititului în public. Citind  cu voce tare în această zi dorim să arătăm copiilor de pretutindeni că  ne pasă de viitorul lor, că dreptul la lectură și la scris sunt drepturi  fundamentale și că citind împreună vor putea schimba lumea.

In Bihor organizeaza mici evenimente- Biblioteca Municipala Ioan Munteanu din Marghita, Biblioteca Oraseneasca "Octavian Goga "din Alesd, Biblioteca comunala Madaras, Biblioteca Comunala Santandrei, Biblitoeca Comunala Budureasa,Biblioteca comunala Bratca,  Filiala Bibliotecii  Iosia a Bibliotecii Judetene.

_________________________

La Alesd 

_________________________________

La Marghita

________________________________________________

La Bratca 

_____________________________________-

              La Budureasa>  Anul acesta Ziua Internaţională a Cititului cu Voce Tare (World Read Aloud Day) a fost marcata în ultima zi de miercuri a lunii februarie, o data cu Dragobetele.25 de elevi ai Scolii Gimnaziale Nr.1 Budureasa coordonati de doamna profesoara Labos Daciana si bibliotecar Laza Anca au citit versuri de dragoste,,sub semnul lui Dragobete”.

_____________________________

24 februarie, ”Ziua internațională a lecturii cu voce tare”, îmbinată cu Dragobetele... la Santandrei

_______________________________

Ziua lecturii cu voce tare la Madaras.

_______________________________

Opinie  de la Biblioteca Oraseneasca din Stei:

  Noi facem asta tot timpul, citim cu voce tare lecturi din Casuta cu Povesti a bibliotecii. Eu m-am gandit mai demult la faptul ca, ascultandu-ne pe noi bibliotecarii cum  citim, urmarindu-ne cum gesticulam si cum interpretam ceea ce citim, copiii vor fi tentati sa ne imite si sa trasmita mai departe ce au vazut la noi.  Consider ca, este foarte important sa ne prezentam in fata lor ca povestitori, inainte de toate, si apoi, bibliotecari.

    Nu toti sunt interesati de lectura, din pacate lectura pentru unii este o obligatie impusa de scoala. Degeaba le oferim carti de citit (adica jucam rol de bibliotecari), daca nu le aratam cum sa citeasca (aici sa spune ca intram in rolul povestitorului). Pentru asta am realizat acea Casuta cu Povesti, despre care am mai amintit. Asa ca , noi am inregistrat succese in ce ne priveste cititul cu voce tare.

Ziua Martisorului

Lecturi de weekend 53

Markus Zusak, Hoțul de cărți apărută la  Editura RAO  în anul  2011.

Mai mult decât o lectură de weekend aceasta este o carte de ținut aproape, de răsfoit din când în când pentru a ne aduce mereu aminte cât de efemeră este trecerea noastră pe acest pământ. 

La început am fost iritată, îmi spuneam că am de-a face cu  încă o carte deprimantă despre al doilea război mondial, suferință, tortură, sărăcie, crime ...

Mai era și povestitorul, cică moartea ne este călăuza în aceste câteva sute de pagini. Am rezistat cu lectura până cînd Liesel Meminger fură prima carte, ”Manualul groparului Un ghid în doisprezece pași pentru succesul în meseria de gropar Publicată de Asociația Cimitirelor din Bavaria.”.... Era prea sumbru și fără speranță ... și am renunțat...

A mai trecut un timp, am citit câte ceva despre autor, am găsit ecranizarea și am avut curiozitatea să o vizionez și aceasta m-a adus din nou la cartea rămasă deschisă pe noptieră.

Pe măsură ce lectura înaintează totul se înseninează și conotațiile sufletești se schimbă.

Faptele rămân cele tragice, cunoscute din manuale de istorie, în schimb apar frumoasele nimburi ale prieteniei, curajului, a micilor gesturi, pe care le putem face fiecare  în orice contexte. 

Cărțile au un rol important în povestire și nu atât ca valoare a informației conținute, cât ca vectori pentru a crea legături  afective.

Liesel, care nu putuse învăța la școală să citească,  învaţă literele  cu ajutorul tatălui ei adoptiv, în joacă, în nopțile pline de coșmaruri. Prima lectură- Manualul groparului. Continuă să fure cărţi de la incendierile organizate de nazişti și din biblioteca soţiei primarului.

Cărțile se transformă în alte cărți și în alte povești:

Mein Kampf ajută la salvarea  evreului Max .

Max  transformă paginile din Mein Kampf in două minunate povești- Omul aplecat asupra mea și Scuturătoarea de cuvinte.

Liesel înfrumusețează  serile din  pivnița/buncar în timpul bombardamentelor citind  cu voce tare din cărțile furate.

Datorită cărților ,când toți oamenii iubiți de fată mor, ea își găsește o nouă familie.

Revenind la povestitor, moartea, intervențiile ei sunt un pic detașate, un pic romantice, atotștiutoare desigur, pentru că toți trăim de fapt în  vecinătatea morții .

”Este suficient să spun că, într-un anumit moment, voi sta deasupra voastră, pe cât de blând cu putință. Sufletele voastre vor fi în brațele mele. O culoare va fi atârnată pe umărul meu. Vă voi purta departe, ușurel. În acel moment, veți zăcea acolo (rar găsesc oameni în picioare). Veți fi înveliți de propriile trupuri.”

Aici se cuvine să mulțumim și traducătoarei,  Vasiliu Adelina Maria, care a reușit să păstreze frumusețea mesajului cărții.
Despre autor 

Ziua Brâncuși

Omagiu artistului infinit.( cu galerie foto)

Directorul DJC, Lucian Silaghi, a gândit un moment frumos în care simplele date biografice referitoare la viața și zbaterile lui Constantin Brâncuși s-au împletit cu niște gânduri de-a dreptul filosofice ale artistului, cuvintele fiind redate cu măiestrie de actorul George Voinese de la Trupa „Iosif Vulcan” a Teatrului Regina Maria. De asemenea, la Biblioteca „Gh. Șincai” a fost invitată și naista Oana Lianu, originară și ea din zona de obârșie a lui Brâncuși; artista a încântat auditoriul cu câteva momente speciale, punctul culminant fiind o interpretare vocal – instrumentală a clasicei melodii „Ciocârlia”, cu trecere în celebra „Cine iubește și lasă” a Mariei Tănase.

În decor, o adevărată replică a atelierului parizian al lui Brâncuși. Partea cu articolele finite, desigur, la care se adaugă o serie de unelte utilizate de cel care a adus la viață obiectele cu pricina: sculptorul Horia Șerban. Veche cunoștință a directorului Silaghi, acesta și-a vernisat cu ocazia Zilei Brâncuși expoziția „Lemn-pământ-fier / Conexiuni primitive”. Ce vrea să ascundă acest titlu? Veți afla dacă veți merge la Biblioteca Județeană pentru a vedea cu ochii voștri, evenimentul permițându-vă și o incursiune în atmosfera atelierului din Paris al lui Constantin Brâncuși.

BihorStiri.ro

Cenaclul Ecoart- Calauza

Dl. Emil Sauciuc  a propus pentru intalnirea din 8 februarie a cenaclului Ecoart, vizionarea  celebrului film a lui Andrei Tarkovski,   Calauza .

Ne amintim detalii tehnice .

• Durata: 163 min.
• Anul difuzării: 1979.
• Color cu secvenţe sepia.
• Scenariul: Andrei Tarkovski, Arkadi şi Boris Strugaţki, după romanul lor, Picnic la marginea drumului.
• Titlul originar al scenariului: Maşina dorinţelor.
• Imaginea: Aleksandr Kniajinski.
• Decorurile: Andrei Tarkovski.
• Muzica: Eduard Artemiev şi Maurice Ravel, Ludvig van Beethoven.
• Poezii de Arseni Tarkovski şi de Fiodor Tiutcev.
• Director de producţie: Larisa Tarkovskaia.
• Montajul: Ludmila Feighinova.
• Cu: Aleksandr Kaidanovski (Stalker), Anatoli Soloniţîn (Scriitorul), Nikolai Grinko (Omul de ştiinţă), Alissa Freindlikh (soţia), Nataşa Abramova, F. Iurna.
• Producător: Mosfilm.

Sinopsis 

Într-un viitor nedefinit, în urma vizitei pe Pământ a unei civilizaţii extraterestre, spaţiul din jurul impactului navei intergalactice prezintă proprietăţi biofizice stranii şi primejdioase; ca atare şi, mai ales, datorită zvonului că în perimetru ar exista un presupus loc al împlinirii dorinţelor, poliţia interzice accesul. Se formează o nouă meserie, ilegală şi plină de riscuri: aceea de călăuză "stalker" în spaţiul Zonei. Datorită pericolului închisorii şi al multiplelor riscuri implicate, meseria este îmbrăţişată de proscrişii societăţii. Protagonistul filmului este un astfel de ins. În decursul unei zile, el îi va călăuzi pe Scriitor şi pe Fizician printre variatele puncte primejdioase ale rezervaţiei, ambii mânaţi de ambiţia de a obţine genialitatea. Jocul orgoliilor, dar şi al căinţei, va face, însă, ca exact când vor ajunge în dreptul fântânii dorinţelor, drumeţii să nu mai fie în stare sa-şi rostească cererea, conştientizând că nu mai au puterea de a dori cu adevărat - dar nu înainte ca Fizicianul să fi încercat să arunce în aer fântâna dorinţelor. Cei trei se întorc în oraş. Călăuza, aşteptat de soţie şi de fiica bolnavă, dezamăgit de obtuzitatea şi de egoismul semenilor săi, hotărăşte să se mute cu soţia şi cu fetiţa în perimetrul interzis.

Sursa informatiilor :wikipedia

Anul Maimuţei de Foc

In data de 8 februarie alaturi de astrolog- numerolog Livia Maria Tautu   am sarbatorit  in amfiteatrul Bibliotecii Judetene "Gheorghe Sincai" intrarea in    Anul Nou Chinezesc - al Maimuţei de Foc (8 febr. 2016 - 27 ian. 2017). 

Zodiacul chinezesc este împărţit în 12 ani, iar fiecare an chinezesc este numit după un animal (şobolan, bou, tigru, iepure, dragon, şarpe, cal, oaie, maimuţă, cocoş, câine şi porc).
2016 este văzut în astrologia chineză ca un an al evoluţiei, întrucât Maimuţa de Foc este o zodie ce stimulează creativitatea, punând în prim-plan calităţile tuturor nativilor.

 

Cuibul cetateniei active - agora comunitara

Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” a inaugurat in data de  4 februarie ,  de la ora 14:00, Cuibului Democrației, o agora comunitară amenajată în incinta bibliotecii de designerul Mara Vida și voluntarii din proiectul „Al treilea spațiu al cetățeniei active”.




Pentru inceput  d-na director Ligia Mirisan  si Ovidiu Ana  reprezentant al finantatorilor , au prezentat detalii legate de acest proiect .

  „Cuibul Democrației”   este inspirat de o instalație de artă amenajată de Mark Reigelman în vecinătatea Bibliotecii Publice din Cleveland (SUA) și urmărește promovarea unui tip de spațiu care lipsește din societatea românească, anume spațiul de interacțiune, dialog şi colaborare non-formală. Pentru a deveni cetățeni cu adevărat activi, românii au nevoie de locuri în care să se întâlnească, de oportunități pentru a dezbate probleme de interes general, de contexte în care să învețe să comunice şi să colaboreze.

Biblioteca „Gheorghe Șincai” a pus la dispozitie un spatiu în mod gratuit, iar Fundația Progress l-a amenajat cu sprijinul financiar asigurat prin Granturile SEE 2009-2014, din cadrul programului FOND ONG în România. Proiectul s-a derulat si in alte 10 judete din Romania.


A doua parte a intalnirii  a fost o dezbatere cu tema  Rolul organizațiilor neguvernamentale în dezvoltarea orașului nostru, la care au fost prezenți reprezentanții O.N.G. -urilor, politicieni, reprezentanții unor instituții, angajații bibliotecii și cetățeni care au dorit să afle detalii despre viitoarele activități care urmează a se desfășura în această incintă.  

Asteptam in acest spatiu toti cetătenii care doresc să se implice în viata comunitătii, în mod activ.

Spatiul poate fi utilizat pe baza de  programare care se face la secretariatul bibliotecii.

Au raspuns prezent la apel- 

Fundatia Academia Civica

Asociatia FEAD

Asociatia Morarita

Vatra Romaneasca

Asociatia Tikvah Oradea

Astroclub Meridian Zero

Asociatia Lukas

Asociatia Dezvoltare Durabila ACCES Bihor

Aqua Crisius

Asociatia Pentru Promovarea Cooperarii in Educatie

Fundatia Culturala de pe Langa Biblioteca Gheorghe Sincai

Asociatia "Gheorghe Sincai" a Studentilor din Universitatea Oradea 

Primaria Oradea, Universitatea Oradea si nu in ultimul rand, Consiliul Judetean Bihor.

Au mai fost invitati si ii consideram parteneri si pe cei care nu au putut sa ajunga: asociatiile de cercetasi din Oradea, Fundatia Lampas, ADOR , Waldorf Oradea ,Fundatia Ruhama....

VIZITĂ LA BIBLIOTECA din SALONTA

Joi, 4 februarie, Biblioteca Municipală „Teodor Neș“ Salonta a fost vizitată de elevii clasei a III-a B de la Colegiul Național „Teodor Neș“ din localitate, însoțiți de doamna învățătoare prof. Bora Florina.

Copii au fost foarte bucuroși să descopere lumea minunată a cărților, au ascultat prezentarea despre bibliotecă, despre cataloagele bibliotecii, despre împrumut și au răspuns la întrebările bibliotecarelor. Am constatat că ei cunosc deja foarte mulți scriitori. Au vizitat depozitul mare și au fost foarte impresionați de labirintul rafturilor înalte, încărcate cu mii de volume.

Aproape toată clasa s-a înscris și a împrumutat cărți pentru vacanța care urmează. Unii dintre ei au fost așa de nerăbdători că au și început să citească din volumul împrumutat. Între timp colegii lor au studiat diferite enciclopedii pentru copii.

                                                                   Rugină Irina

                                                          bibliotecar responsabil

Întâlnirile de miercuri

        După cum v-am obișnuit, în prima zi de miercuri a fiecărei luni, membrii cenaclului literar se întâlnesc la filiala Dacia pentru a-și împărtăși emoțiile și creațiile artistice. Astăzi a avut loc o altă întâlnire la care au participat peste 20 de persoane. Ne-am bucurat foarte mult că s-a alăturat grupului nostru doamna Maria Carțiș, la invitația și recomandarea doamnei  Miorița Săteanu. Dna Carțiș a fost profesoară de lingvistică-matematică și a cochetat cu poezia din anii studenției, publicând primele sale versuri în revista clujeană ”Viața studențească”. 

       Nona Tudor Herdeanu ne-a citit un frumos sonet de Maria Șerban Silivaș, iar dl L. Munteanu, cuprins de inspirația momentului, ne-a declarat ca i-ar plăcea să compună un pamflet-replică. Așteptăm cu nerăbdare. Astăzi, însă, ne-a citit un sonet, care în accepțiunea domniei sale ar trebui să creeze o atmosferă lirică, să se apropie de esență, iar ultimul vers ar trebui să fie tăios, ca un șfichiuit de bici (pozitiv sau negativ): ”Eu ca poet/Mă ascundeam în vise”.

         Dna Ioana Precup ne-a citit primul său sonet, scris chiar în această dimineață, întitulat ”Roata de furtuni”: ”M-am visat scânteie/ Cu aripi de cer”, dar și o o altă frumoasă poezie: ”Zbor cu aripi de ninsori/ Poate dau cu capu-n nori” sau ”Îmbrac în zâmbet fața”.   

          La ”Ziua Porților Deschise”, dna Herdeanu inițiase un concurs ”Recunoaște versurile...”, iar câștigătorii au primit în dar câte un volum de poezie. Dl Popița, un vechi membru al cenaclului nostru, ne-a făcu azi o surpriză imensă când ne-a recitat un colaj de versuri, scrise de dna Herdeanu și care se regăseau în volumul ”La o masă stelară”, primit atunci. A fost un moment foarte emoționant atât pentru autoare, cât și pentru noi ceilalți. Așa, am înțeles cât de important este să fii ascultat, apreciat și admirat.

           În speranța că întâlnirile noastre vă bucură și vă încântă, vă invităm să fiți alături de noi și cu altă ocazie, pentru a evada din nebunia cotidiană și a vă regăsi în taina cuvintelor.

Şahul – regele jocurilor la Filiala Iosia

Şahul – regele jocurilor – pe înţelesul tuturor

-       CURS DE ŞAH PENTRU ÎNCEPĂTORI -

Şahul, spre deosebire de alte jocuri, este considerat un joc al înțelepciunii, o cale spre cunoaşterea de sine. Învățat la vârsta copilăriei el stimulează în cel mai înalt grad memoria, inteligența, imaginația, spiritul competițional.

Asteptam inscrieri!

Vernisaj expozitie de arta contemporana

Vernisajul expozitiei de  arta contemporană  denumită sugestiv „TREI” are loc vineri, 5 februarie, de la ora 18, la Galeria de Arte Vizuale. Expun  pictorii Diana Suiugan, Dan Hora și Horea Sălăgean,  Ștefan Gaie.

Titlul expoziției se referă la cei trei autori care se prezintă publicului orădean pentru prima dată în această formulă.  

Expoziția va fi cu vânzare și rămâne deschisă publicului până la data de 20 februarie 2016, orarul de vizitare fiind de luni până vineri de la orele 10 la 18.

Invitatie - Cenaclul ECOART

ASOCIAŢIA CULTURALĂ  ECOART

ŞI BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “GHEORGHE ŞINCAI”

ORGANIZEAZĂ

CENACLUL ECOART

________________________

01.02.2016, ora 16

Atelier de creaţie literară

cu Dan H. Popescu

_______________________

08.02.2016, ora 16

Vizionarea filmului Călăuza, de Andrei Tarkovsky

Discuţii - Moderator Emil Sauciuc
____________________________

15.02.2016, ora 16

Atelier de creaţie literară 

cu Dan H. Popescu

__________________________________

22.02.2016, ora 16

Teatrul antic şi cultura greacă veche

Discuţii - Moderator Emil Sauciuc

___________________________________

29.02.2016, ora 16

Atelier de creaţie literară

cu Dan H. Popescu

_______________________________

PREŞEDINTELE CENACLULUI: EMIL SAUCIUC

ACŢIUNILE VOR AVEA LOC LA 

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

“GHEORGHE ŞINCAI”

STR. ARMATEI ROMÂNE NR. 1/A

Lansare de carte-Mihaela Dindelegan

 “LA CUMPANA DINTRE VrEMI”

           Volumul autoarei Mihaela Maria Dindelegan, intitulat foarte sugestiv

“LA CUMPĂNA DINTRE VREMI “ne induce curiozitatea de a dezlega inţelesul cuvintelor care compun titul

De ce titlul “cumpăna dintre vremi”?

Credeţi că autoarea s-a găndit la cumpăna care desparte anii calendaristici, cănd , braţul lăsat in jos reprezintă anul ce a trecut şi braţul care se ridica incet , incet cu scugerea zilelor este anul nou,  către care ne-am  deschis uşa sufeltului cu multe speranţe.?

 Nu ştiu, dar este deosebit de incitantă aflarea răspunsului,

Acum cănd iarna îşi etalează  minunatele frumuseţi, realizate de fiorul gerului, ger  care modelează si sculptează involuntar lucrări de adevarată artă specifică anotimpului alb?

Oare este considerat de autoare ca o cumpănă intre anotimpuri ?

 Nu ştiu, dar este deosebit de incitantă aflarea răspunsului,

Oare autoarea a inţeles faptul că in cumpăna dintre ani sunt cele mai frumoase, cele mai autentice datini, obiceuri  cuprinse in poezia folclorică , in căntecele populare, in colindele Crăciunului , în urările  Anului Nou si al Bobotezei?

Nu ştiu, dar este deosebit de incitantă aflarea răspunsului,

          Inainte de a afla răspunsul la întrebările care definesc conţinutul volumului de versuri , trebuie să subliniez faptul că toate poeziile sunt  construite intr-o formă populară de exprinare, termini specifici vocabularului ţăranului romăn, cu un ritm al rimelor care se repetă si care defapt este lait motivul temei poeziei.

Aceste poezii sunt autentificarea diversificată a tematicii folclorului nostru strămosesc şi este spiritul popular încadrat in cultura populară a neamului romănesc

 Nu pot răspunde la întrebări , încă, dar trebuie să dezleg misterul cu care autoarea Mihaela Maria Dindelegan este înzestrată cu harul impresionant de a cultiva prin concepţie si materializare, domeniul culturii populare , vocaţie care este dăruită numai celor ce iubesc folclorul authentic, folclorul care scoate in evidenţă viaţa , aspiraţiile, frămăntările, iubirile, despărţirile, trădările din dragoste si tot ceace caracterizează viaţa de la ţară.

           Dorinţa acerbă a autoarei de a lăsa o urma adăncă de creaţie, a fost susţinută de o constatare, că însaşi  existenta noastră  naţionala provine din mediul rural aşa cum a subliniat poetul Lucian Blaga prin cuvintele” Veşnicia s-a născut la sat”

          Autoarea  Mihaela Maria Dindelegan a conştientizat neccesitatea conservării şi păstrării, măcar şi prin scris a culturii tradiţionale ţărăneşti . Aceasta  pentru a lăsa moştenire generaţiilor tinere adevărata tradiţie, adevărata cultură ţărănescă.               

           Volumul autoarei, conţine 150 de poezii in versuri, abordănd forma populară şi ca o noutate inedită – versurile te conduc spre dorinţa de a le cănta , de a le asimila , prin ritmul lor, unor melodii populare cunoscute.

Pot să pun incă o intrebare,  adică : oare poeziile sunt dedicate unei interprete de muzică popluară, dispusă să le compună melodia şi să aşterne pe portative notele care să le facă nemuritoare?

Nu ştiu, dar este deosebit de incitantă aflarea răspunsului,

            Poeziile cuprinse in volumul “LA CUMPANA DINTRE VREMI” sunt de o diversitate tematică debordantă, Mihaela Maria Dindelegan, fiind o autoare inegalabilă  prin imensitatea creaţiei ca volume lansate, idei prelucate in versuri, domenii tratate si mai ales stări sufleteşti, sentimente şi trăiri care colcotesc şi apoi  erup din vulcanul inimii, inimă care pulseză neîncetat pentru a scoate in evideţă bunătatea si gingăşia acestei fiinţe

           Poezia este leagănul dragostei, este izvoul sentimentelor exprimate in cele mai alese cuvinte, este trecerea la o stare de visare cu ochii deschişi , la o meditaţie profundă, pentru a înţelege sentimentele găndurilor, care vor fi izvorul nesecat de versuri, ce vor exprima cu duiosie şuvoiul tumultuos al sufletului poetei, cuvinte puse in strofe in volumul “LA CUMPANA DINTRE VREMI”

           DA , DARGOSTEA , IUBIREA  sunt cuvintele cheie a volumului de poezie populară.

Dar, oare ce poate fi mai frumos şi mai onorabil în relaţia dintre oameni, între un bărbat tănăr chipeş  şi o ţărncuţă “măndra cum nu este alta in sat “ decăt dragostea si  iubirea

 Poeziile de dragoste , declaraţiile de dragoste împărtăşite şi in multe cazuri neîmpărtăşite,  sunt cele mai frecvente teme

 Astfel : “LA CUMPĂNA DINTRE VREMI”

 La cumpăna dintre vremi

 Tu şezi bade si mă chemi

Să iţi fiu de-acum mireasă

Că ţi-e inima voioasă

      Iţi dau măna mea pe veci

      Ca al tău braţ să iţi petreci

      După mijlocu-mi de fată

      Să mă străngi în braţe toată

Nu vrem alţi însoţitori,

Nici lumină, cer sau nori,

Căci în ochi avem întreagă

O iubire ce ne leagă

           In poeziile lansate vom găsi foarte des cuvăntul bade , pentrucă acest bade este personajul care ofera iubire, cere dragoste, aşterne florile în calea iubitei şi înalţă spre cerul albastru dorinţa ca cel atotputernic să mijlocească unirea celor îndrăgostiţi.

         AM O MĂNDRĂ

 Am o măndră şi o iubesc

 După ea mă prăpădesc

 De cănd ochii-i i-am aflat                                                                                                                                                                                                                                 

 Eu de soare am uitat

        AM UN BADE DRAG ÎN SAT

 Am un bade drag în sat

Şi cu el m-am cununat

Am un bade drag in casă

Că am ales să-I fiu mireasă

        LA LUMINA OCHILOR

Nu fii bade supărat

Că eu ochii nu mi-am dat

Nici la soare , nici la lună

Nici la lumea cea nebună

        I-am păstrat doar pentru tine

        Ca să vezi lumină-n mine

        Şi să poţi veni cu dor

        La lumina ochilor

        Dintre cele 150 de poezii care se lansează, cele mai multe folosec cuvăntul DOR, inegalabil ca expresie a unui sentiment anume  şi  de negăsit in vocabularul altor ţări pentru a fi tradus exact

 Nu pot să inşir toate poeziile care exprimă acesta trăire sufletească puternică, infiripată intre doi oameni care îşi manifestă dorinţa de a sta  mereu unul lăngă altul, de a scurta depărtările şi de a transmite sentimentele prin gănduri platonice, pot însă oferi căteva exemple

          DOR CU DOR

Sămburel din valea seacă

Spune-I dorului să treacă

Să nu vină pe la mine

Că eu nu mă mai simt bine

        El mă poartă după sine

        Peste văi si prin ruine

        Prin munţi negri şi prin ape

        Ca s-ajung de badea-aproape

Iar eu doru-ţi port in pace

Ca să ascult de el îmi place

Dor cu dor cănd se –întălniră

Viaţa noastră o uniră

         LA FĂNTĂNA CU MULT DOR

La făntăna cu mult dor

Şade orice călător

Şi din ea vrea să se adape

Cu cele mai bune ape

        DU-TE DOR

Du-te dor , la măndra-n cale

Şi spune-i să n-aibă jale

Că la ea cănd voi veni

Şesul tot va inflori

      Şi de-a fost iarba uscată

Verde se va face-ndata

Eu o ud cu lacrima

Cănd de dor plăng după ea                                                                  

           Componentele astrale respectiv soarele, luna şi stelele sunt folosite în majoritatea poeziilor pentru a da farmecul dimensiunilor infinite, care asigură măreţia şi eternitatea sentimentelor puse in versuri.

Poezia DĂ-MI LUMINĂ DE LA STELE

Dă-mi lumină de la stele

Să mă-îmbrac , iubito-n ele

Dă-mi şi razele de soare

Ca să-mi fie şi mai mare

        ODATĂ ÎN VIAŢĂ

Căntă-mi lună, căntă-mi soare

Căntă-mi tu privighetoare

Ceruri toate să-mi căntaţi

Şi la mine vă uitaţi

        Că-s mireasă-o dată-n viaţă

        Şi nici cămpul cu verdeaţă

        Nu-i ca mine de frumoasă

           Poeta cuprinde in multe din poeziile populare  si fazele unor dimineţi luminate, in care roua de diamant,  aşternută pe covorul verde al pajiştilor oferă un ambient special indrăgostiţilor , la fel ca şi soarele trufaş şi gelos care  se indreaptă spre apus pentru a da liniştea odihnei in care găndurile sboară şi dorurile de intretaie in văzduhul crepuscular

          CĂND VINE INSERAREA

Ies cănd vine inserarea

Şi te caut , măndra mea

Că mie dor de sărutarea

Ce-mpreună ne ţinea

       În unire pe-amăndoi

       Eu alerg, tu ai plecat

       Dar în inimă tot doi

       Încontinuu ne-am aflat

          Vă ofer  prilejul de a lectura aceste poezii minunate ve-ţi avea revelaţia unor trăiri recente sau poate de mult uitate, dar scose dintr-un colţ, tainic  al inimii care incă nu a imbătrănit

         Sunt unele poezii care descriu dureri, frustrări, decepţii si minciuni denigratoare, minciuni ademenitoare, toate sunt  elemente de comportament regăsite in viaţa cotidiană pentru că oameni au şi o latură obscură în ţinuta lor.

Poezia

            PARE OMUL CĂ E BUN

 Pare omul că e bun

Cănd îl vezi trecănd pe drum

De departe îl zăreşti

Cănd cu el te întălneşti

     Şi l-ai duce –n casa ta

     Vrănd cu el de vorbă-a sta

     L-ai lua şi de bărbat

     Căci frumos s-a arătat

Dar, doar el s-a prefăcut

Pănă-n casă s-a văzut

Şi în drac s-a transformat

Cănd aproape l-ai luat

           

           URĂTUL

 Cu urătul să nu vrei

Apă din pahar să bei

Că el apa ţi-a lua

Şi apoi vină ţi-a băga

           USCĂ- TE FEMEIE REA

 Uscă-te femeie rea

Cum se uscă-o cucuvea

 Cănd   de soare e privită

Şi de noapte neocrotită

           Minunată este înţelepciunea populară  redata in poeziile volumului

“LA CUMPĂNA DINTRE VREMI “ dar nu se pot prezenta toate poeziile.

 Versurile toate conţin si exprimă un sămbure de adevăr al înţelepciunii regăsită pas cu pas in viaţă, si preluată exceptional  de concret şi competent de MIhaela Maria Dindelegan, versuri ale căror cuvinte înmănunchiate sunt pătrunzatoare prin învăţăturile  pe care le redau , adevarate lecţii de viaţă      

          Felicitări şi Vă  multumim pentru că avem onoarea de a participa la acest eveniment încărcat de vibraţia unei  explozii de sentimente si trăiri, care ilustreză capacitatea creatoare,  prolificitatea volmelor lansate si definesc creaţia poetica a a dumneavoastră şi în imensa creaţie a poeziei poplulare.

Felicitari doamna MARIA MIHAELA DINDELEGAN

 INTOCMIT

 Ing. MIORIŢA SĂTEANU

Cetatean de onoare al Municipiului Oradea