Picnic cu cărți la școala din pădure

Inima Verde Eco-Fest de Artă și Joacă în pădure

Organizator- Ina Curic

Artă, joacă și timp împreună în pădure

19 septembrie 2026
Pădurea Săldăbagiu de Munte

O zi în care ieșim din oraș, încetinim și intrăm în joc.

Creăm cu mâinile și cu ceea ce găsim în jur, explorăm pădurea, construim, modelăm, citim, ne mișcăm, facem picnic și petrecem timp împreună. Nu vă chemăm să vă aduceți copiii la încă o activitate. Vă chemăm să veniți să vă jucați împreună.

Participarea este gratuită, în limita a 100 de locuri, cu rezervare.

Pădurea nu este decorul evenimentului. Este parte din experiență.

Pentru mult timp, oamenii au trăit într-o relație directă cu pădurea: ca sursă de hrană și materiale, loc de protecție, orientare, poveste, teamă, inițiere și imaginație. Apoi, relația a devenit adesea agresiv-extractivă. Ca răspuns, am învățat uneori că cel mai bun mod de a proteja natura este să ne retragem complet din ea. Noi căutăm un spațiu între aceste extreme.

Să intrăm în pădure fără să o consumăm.
Să participăm fără să dominăm.
Să creăm fără să lăsăm gunoi în urmă.

 

Imaginile sunt de la picnicul cu cărți.

Semnal

 

Lecturi de weekend 219

Pacientul Englez de Michael Ondaatje e lectura propusă în acet weekend.

Michael Ondaatje (n. 12 septembrie 1943, Colombo, Sri Lanka) este scriitor canadian de origine srilankeza, cunoscut pentru romanele sale poetice si pentru stilul narativ experimental care imbina fictiunea, memoria si istoria.

A emigrat in Marea Britanie in adolescenta, iar ulterior s-a stabilit in Canada. A studiat la Bishop’s University, apoi la University of Toronto si la Queen’s University, unde a urmat un masterat in literatura. Cariera sa literara a inceput in anii ’60 cu volume de poezie, iar ulterior s-a orientat catre proza si eseu.

Consacrarea internationala a venit in 1992, cand romanul The English Patient a castigat Booker Prize. Cartea, plasata in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a fost adaptata intr-un film premiat cu mai multe premii Oscar. In 2018, romanul a fost desemnat „Golden Booker”, fiind considerat cel mai bun roman premiat cu Booker Prize in primele cinci decenii ale premiului.

Pacientul englez a fost ecranizat cu acelasi titlu in 1996, in regia lui Anthony Minghella, cu Ralph Fiennes si Kristin Scott Thomas in rolurile principale.

Pacientul englez are drept personaje centrale patru oameni cu existente pustiite, impinsi de hazard sub acoperisul unei foste manastiri italiene, la sfirsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. 

E vorba de Hana, o infirmiera amortita de spectacolul suferintei si mortii atitor soldati ingrijiti; Caravaggio, un hot si spion mutilat, dependent de morfina; Kip, un genist sikh care-si pune zilnic viata in pericol dezamorsind bombe; si mai e misteriosul pacient cu trupul ars, de nerecunoscut, ingrijit de Hana, pe care lumea il ia drept englez si care incepe sa dezvaluie o poveste de dragoste, cu aventuri in desert si scene de razboi, ce ajunge sa-i bintuie si sa-i transforme pe ascultatorii sai.

Pare că în centrul povestirii se află pacientul englez, fără nume, fără acte și dovezi despre originea adevărată. Omul este ars aproape complet și mai este și amnezic. Prin fragmente de povestire aflăm povestea de dragoste care l-a adus în starea în care este.

De fapt toată cartea povestește viața genistul indian Kip care caută și dezactivează bombe ascunse peste tot în casă și pe pământurile din jurul proprietății. Povestea de dragoste dintre el și Hana este cea care ocupă tot spațiul romanului, discretă , cu planuri care alunecă din prezent în trecut, cu lumini și umbre...

Desigur filmul culege din carte povestea senzațională dintre pacient și frumoasa lui amantă și în fundal abia transpare ceea ce în carte e în prim plan.

Finalul romanului „Pacientul englez” este incert , pacientul dispare ușor din peisaj , neobservat, Kip și Hana primesc  ultimele pagini ale cărții, așa ca într-un abur de incertitudine.

O carte liniștită și frumos scrisă.

Lecturi de weekend 218

 

Clubul Manhattan de John Saul, Editura RAO 2005 puis în categoriile thriller, ficțiune horror, suspans.

Pentru Jeff Converse, student la Colegiul din New York, viitorul pare promitator pana in momentul in care viata sa ia o turnura de cosmar.

Condamnat pe nedrept pentru o crima ingrozitoare, Jeff se trezeste in subteranele din Manhattan, intr-o lume nestiuta, unde o populatie de oameni fara adapost, de disperati si de nebuni si-a creat o societate paralela cu cea de la suprafata. Si nu sunt singuri aici, caci cineva a transformat tunelurile intunecate si statiile de metrou abandonate in propriul teren de vanatoare... iar acum distractia poate incepe.

Prins in labirintul subteran si inselator, pandit la fiecare colt de bande de haitasi in zdrente, urmarit fara mila de vanatori nevazuti, neavand alta arma decat propria minte, Jeff trebuie sa duca lupta vietii pentru a scapa din acest infern real.

Punctele forte apreciate de cititori pe goodreads:

• Ideea originală și atmosfera: Cititorii laudă explorarea unică a subteranelor New York-ului. Lumea descrisă de Saul – o societate paralelă formată din oameni ai străzii care trăiesc în tuneluri de metrou abandonate – creează un cadru extrem de claustrofob, întunecat și captivant. 
• Ritmul alert și suspansul: Cartea este descrisă ca fiind un „page-turner” (se citește foarte repede). Conceptul de „vânătoare de oameni”, în care elitele bogate ale orașului vânează deținuți nevinovați în labirintul subteran, menține o tensiune constantă. 
• Nivelul de documentare: Unii fani ai autorului consideră că această carte este una dintre cele mai bune ale lui (o capodoperă personală a lui Saul), remarcând efortul depus de autor pentru a se documenta cu privire la sistemul subteran real din Manhattan. 

 Critici și nemulțumiri frecvente

• Finalul controversat: Mulți cititori s-au declarat dezamăgiți sau frustrați de modul în care se termină cartea. Există recenzii care menționează că povestea pare că „se oprește brusc”, lăsând impresia că ar mai fi fost nevoie de câteva zeci de pagini pentru a oferi o concluzie satisfăcătoare. De altfel, fanii genului notează că John Saul are tendința de a scrie finaluri mai puțin șlefuite sau neobișnuite. 
• Simplitatea stilului: Deși este o lectură extrem de antrenantă, unii cititori de literatură horror menționează că Saul nu are profunzimea psihologică sau complexitatea unui autor precum Stephen King sau Dean Koontz. Cartea este văzută mai degrabă ca un thriller comercial de tip „blockbuster”, excelent pentru divertisment, dar fără mari pretenții literare. 

!!!

Lecturi de weekend 217

 Menajera de Freida McFadden apărută la editura  Bookzone în anul 2023

Autoare de bestsellere Amazon, USA Today și Publisher's Weekly, cu 27 de cărți lansate, traduse în peste 30 de limbi, Freida McFadden jonglează cu thrillerele psihologice și romanele medicale, fiind la bază doctor specializat în leziuni cerebrale. Freida locuiește cu soțul și pisica ei neagră într-o casă veche, cu vedere la ocean, desprinsă parcă dintr-un film de groază.

„Bine ai venit în familie!”, îmi spune Nina Winchester, în timp ce îmi strânge mâna. Acest job este ultima mea șansă de a începe o nouă viață. Șansa de a mă reinventa, de a fi altcineva. Dar în curând voi afla că secretele familiei Winchester sunt mult mai întunecate decât ale mele…

În fiecare zi, fac curățenie în casa familiei Winchester. O iau pe fiica lor de la școală. Le gătesc o cină delicioasă și mă retrag în cămăruța mea de la mansardă. Încerc să ignor faptul că Nina face mizerie doar ca să mă privească cum curăț. Trec cu vederea toate minciunile absurde pe care le spune și îmi mușc buza de jos de fiecare dată când mă acuză pe nedrept.

Am citit cartea pentru că am văzut că este fooooarte solicitată de către cititorii bibliotecii, mai ales de către femei. Fiind pusă în categoriile : crime, mister, thriller, horror,  am fost foarte curioasă.

Da are de toate, dar mai ales are o temă sensibilă, cum ne răzbunăm pe bărbații violenți și abuzivi, care în societate sunt niște domni și în spatele ușilor închise niște fiare.

Desigur poate fi satisfăcător să citești că personajul negativ și-a primit pedeapsa , dar lectura are tot felul de descrieri redundante și imposibile care le un moment dat te plictisesc. 

Poate funcționa ca un debușeu psihologic pentru anumite persoane.... cât de multe oare?!?

Lecturi de weekend 216

„Evadare din Lagărul 14  (titlu original: Escape from Camp 14) este o carte scrisă de jurnalistul american Blaine Harden, apărută în România la Editura Corint în 2013.

Subtitlul cărții este : Incredibila odisee a unui om din Coreea de Nord până în lumea liberă.

Cartea are un cuvânt înainte de Marius Oprea care e la fel de instigator la gândire critică ca și cartea.

Pe ce fel de planetă trăim? Ce poate face omul omului! 

Cei care acceptă să fie supuși la început, vor condamna la moarte spirituală generațiile următoare.

Marius Oprea spune că prin comunism am fost aproape de scenariul descris în această carte document.

Eu spun că prin pauperizare, prin analfabetism , prin sisteme economice și politice corupte până în măduva oaselor ne întoarcem  încet și sigur în aceiași direcție.

Și ca Shin Dong-hyuk vom aștepta un moment în care universul va deschide  niște drumuri spre o lume liberă.

                                                     

Shin Dong-hyuk este considerat singurul om născut într-un lagăr de concentrare din Coreea de Nord care a reușit să evadeze și să ajungă în lumea liberă.
Cartea descrie viața în spatele gardurilor electrificate ale Lagărului 14 — un complex penitenciar de control total pentru deținuți politici. Shin s-a născut și a crescut în lagăr, unde a fost învățat să își spioneze propria familie, a asistat la execuția mamei și a fratelui său și a suferit torturi cumplite.


Lagărele de muncă din Coreea de Nord au o existenţă mult mai îndelungată decât a Gulagului sovietic şi a lagărelor de concentrare naziste. Chiar dacă fotografiile făcute din satelit sunt mai mult decât grăitoare, guvernul nord-coreean neagă prezenţa acestor închisori. Nicio persoană născută în lagăr nu a reuşit vreodată să evadeze – nimeni, cu excepţia lui Shin Dong-hyuk, care a scăpat din acel infern şi a povestit ce se întâmplă acolo.

Cartea a devenit un bestseller internațional, fiind publicat în peste 22 de țări și recompensat cu distincții importante, precum Le Grand Prix de la biographie politique în Franța.

Lecturi de weekend 215

 Igor Bergler, Povești cu draci, editura litera, 2018.

Un text inteligent si distractiv, pentru că e amuzant să iei in bășcălie spaimele cele mai mari ale omului,  asta ca să nu zic ale românului creștin ortodox.

 Dracii lui Bergler sunt ușor deprimați și în căutarea unui scop în viață., aproape  noi specimene de draci in peisajul nostru literar. Și asta face personajele amuzante, prietenoase  și din groaza inspirată de poveștile tradiționale le putem privi cu milă și cu simpatie.

Textul e interesant, ușor de citit,  constituie și o provocare intelectuală. Cum și de ce au dispărut dragii din picturile expuse într-o galerie de artă  de către un pictor puțin cunoascut/

După o anchetă detectivistică aflăm:” Dracii plecaseră din picturile lui Vasiluță pentru că li se părea un pictor mediocru. Simțeau , ...ca produse naturale de artă plastică , aveau același drept , ca oricare alte personaje să apară în capodopere.”

Cumva seamănă cu dracii lui Creangă, din „Ivan Turbincă”, „Dănilă Prepeleac”,  sunt naivi  și neîndemânatici: Nu au puteri mari sau inteligență. Par creaturi inofensive: vorbesc civilizat, se târguiesc, se plâng și au slăbiciuni omenești.

Nu înspăimântă pe nimeni, doar că dracii lui Bergler au aer de secol XXI.

 

Fragment din cartea "6 povesti cu draci" de Igor Bergler

"Au trecut cateva zile pana cand am inceput sa ne obisnuim cu el. Nu facea rau nimanui, nu cerea de mancare. De fapt, nici unul dintre noi nu l-a vazut sa bage in gura ceva. Niciodata. Tot ce facea era sa fie prezent si sa actioneze, din cand in cand, ca umbra a bunicului. ”
 

Lecturi de weekend 214

 Crime care iti dau fiori,  Autori: John Edward, Robert Hilland (cu Natasha Stoynoff) / Memorii / Non-ficțiune Bestseller New York Times — Una dintre cele mai bune cărți ale anului 2025 potrivit Library Journal

Robert Hilland este fost ofițer de poliție și agent special FBI cu 30 de ani de experiență în forțele de ordine, care a lucrat la cazuri de profil înalt și a apărut în emisiunile Dateline, 20/20, Cold Case Files și On the Case with Paula Zahn. 

John Edward este medium clarvăzător, lector și autor cu multiple apariții în topurile New York Times — cunoscut publicului larg drept gazda emisiunii Crossing Over with John Edward, care a lansat în 2000 genul de televiziune cu persoane medium. 

Crime care îți dau fiori — titlul original Chasing Evil — este povestea reală a colaborării lor neașteptate, desfășurate în secret timp de 25 de ani, pe unele dintre cele mai tulburătoare cazuri criminale din Statele Unite.

Un agent FBI sceptic. Un medium faimos. Un telefon care a schimbat totul.

În vara anului 1998, Robert Hilland lucra de luni bune la un caz fără ieșire: dispariția lui Fran Smith, a cărei soartă părea să fi îngropat-o alături de un alt mister neelucidat — o altă soție dispărută a aceluiași bărbat, cu ani în urmă. Fără probe fizice, fără martori, fără piste noi. Într-un moment de disperare profesională, Hilland a făcut ceea ce niciun agent FBI nu și-ar fi permis să recunoască: l-a sunat pe John Edward.

Acel telefon a deschis o colaborare de 25 de ani, ținută în secret chiar și față de FBI, în care cele două lumi — investigația criminalistică și intuiția paranormală — s-au intersectat în cazuri care altfel ar fi rămas fără răspuns. Teroriști, mafioți, ucigași în serie, copii dispăruți. Crime care îți dau fiori nu pretinde să rezolve misterul existenței lumii de dincolo — ci documentează, onest și fără a forța convingeri, ce s-a întâmplat de fapt în acele anchete.

Cartea funcționează simultan ca thriller de anchetă, memorii și meditație asupra naturii răului — cu tensiunea unui scenariu cinematografic și autenticitatea dosarelor reale.



„O poveste uimitoare despre relația unică dintre un agent FBI și un clarvăzător care își unesc forțele pentru a rezolva crime. Mai ciudat decât ficțiunea, dar complet adevărat. Nu veți dori să lăsați această carte din mână."— John Miller, analist-șef pentru aplicarea legii la CNN, fost comisar adjunct al NYPD

 

Cartea reprezintă o altă formă de luptă între bine și rău, luptă susținută de astă dată de entități din astral.

Uneori colaborarea dă roade, alteori maleficul câștigă.

Nu e un roman este o carte document. 

Lecturi de weekend 213

Librăria cărților interzise de Mark Levi .

Tiranii au nevoie de un stat tiranic si, ca sa și atingă scopurile , încredințează multor oameni sarcini mărunte care nu le par condamnabile. Fiecare se ocupa de ele cu competenta , ca sa fie recompensat , sa primească o prima sau o avansare.... nimeni nu își da seama că este o verigă a abominației.

Făcând abstracție de firul epic al narațiunii, ne lovim de o realitate greu digerabilă. În secolul 21 există cărți interzise lecturii. Și nu în țări cu regimuri totalitariste, ci în marea țară democratică America, și în țări moderne în care libertatea de expresie este larg fluturată.

Mitch, un librar pasionat, este arestat într-o dimineață pentru o infracțiune de neimaginat: a încălcat legea ( HB 1467)vânzând cărți interzise. După cinci ani de închisoare, are o singură dorință: să-și recapete libertatea și librăria. Dar soarta decide altfel. În aceeași zi, Mitch îl întâlnește pe procurorul care l-a condamnat și o cunoaște pe Anna, care s-ar putea dovedi femeia visurilor sale.

În anul scolar 2022- 2023- 1477 carti au devenit interzise studentilor 

Profesorii si bibliotecarii din mai mule state americane fac acum obiectul unor presiuni și sunt amenințați cu sancțiuni juridice.

Cărți-cult interzise

• Sa ucizi o pasare cantatoare, Harper Lee
• 1984- George Orwell
• De veghe in lanul d e secara, J D slinger
• Oameni și șoareci, John Steinbeck
• Preaiubita- toni Morrison
• De ce cântă păsările în colivie- maya Angelou
• Cuvintele nerostite, Laurie halse Anderson
• Minunata lume noua, Aldous Huxley
• Culoarea purpurie,  Alice Walker
• Căutând-o pe Alaska- Jhon Green
• Împăratul muștelor, William Golding
• Cele treisprezece motive- Jay Asher
• Vânătorii de zmeie- Khaled Hosseini
• si multe altele

Marc Levy este, de 20 de ani, scriitorul francez cel mai citit din întreaga lume, cu peste 50 de milioane de exemplare vândute și romane traduse în 50 de limbi. A debutat în 2000, cu romanul Și dacă e adevărat, ecranizat în 2005 cu titlul Ca în rai, cu Reese Witherspoon și Mark Ruffalo în rolurile principale. La Editura Trei au apărut Și dacă e adevărat, Te voi revedea, În altă viață, Șapte zile pentru o eternitate, Toate acele lucruri pe care nu ni le-am spus, Prietenii mei, iubirile mele, Prima zi, Prima noapte, Hoțul de umbre, Strania călătorie a domnului Daldry, Mai puternic decât frica, Și dacă aș mai trăi o dată, Unde ești?, Un alt fel de fericire, Copiii libertății, Ea & el, Orizontul răsturnat, Ultima din clanul Stanfield, O fată ca ea, Fantoma și iubirea, Stingeți totul și viața se luminează, precum și S-a întâmplat noaptea, Amurgul fiarelor și Noa, care alcătuiesc seria Grupul 9.

 

Biblioterapie

 https://www.goodtherapy.org/learn-about-therapy/types/bibliotherapyhttps://carturesti.ro/blog/biblioterapie-cu-alexandra-rusu/

Bibliotherapy

Biblioterapia – o abordare terapeutică ce utilizează literatura pentru a susține o stare bună de sănătate mintală – este o opțiune de tratament versatilă și eficientă din punctul de vedere al costurilor, fiind adesea adaptată sau folosită pentru a completa alte tipuri de terapie. Susținătorii acestei metode afirmă că simptomele ușoare până la moderate ale diverselor tulburări afective pot fi tratate cu succes prin activități de lectură.
Această metodă poate fi aplicată atât în ​​cadrul terapiei individuale, cât și al celei de grup, fiind considerată adecvată pentru copii, adolescenți și adulți. Specialiștii în sănătate mintală pot încuraja persoanele aflate în terapie, precum și pe cele care așteaptă să înceapă terapia, să citească pentru a obține îndrumare sau sprijin în dezvoltarea personală, pentru a se informa cu privire la problemele de sănătate mintală și pentru a beneficia de efectele terapeutice ale literaturii imaginative.

Istoricul și dezvoltarea Biblioterapiei

Arta povestirii, scrierea creativă și lectura sunt recunoscute de multă vreme pentru potențialul lor terapeutic. Utilizarea literaturii ca metodă de vindecare datează din Grecia antică, perioadă în care bibliotecile grecești erau considerate locuri sacre, dotate cu puteri tămăduitoare. La începutul secolului al XIX-lea, medici precum Benjamin Rush și Minson Galt II au început să utilizeze biblioterapia ca tehnică de intervenție în procesele de recuperare și în tratarea problemelor de sănătate mintală. În timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, biblioterapia a fost folosită pentru a-i ajuta pe soldații care se întorceau de pe front să facă față atât problemelor de ordin fizic, cât și celor de natură emoțională.

Într-un articol din 1916 publicat în *The Atlantic Monthly*, Samuel Carothers a definit biblioterapia drept procesul de utilizare a cărților pentru a-i informa pe pacienți cu privire la afecțiunile lor, iar *Dorland’s Illustrated Medical Dictionary*, publicat în 1941, a recunoscut oficial această metodă ca formă de tratament pentru sănătatea mintală. Utilizarea biblioterapiei s-a extins ulterior în anii '50, când Carolyn Shrodes a dezvoltat un model teoretic bazat pe premisa că oamenii sunt puternic influențați de personajele cu care se identifică în povești. Asociația Americană a Bibliotecilor (American Library Association) a formulat o definiție oficială în 1966, iar în 1969 a fost înființată Asociația de Terapie prin Poezie (The Association of Poetry Therapy), consacrând terapia prin poezie – o formă de biblioterapie – drept metodă de tratament. În anii '70, bibliotecara Rhea Rubin a clasificat biblioterapia în două categorii: de dezvoltare (pentru mediul educațional) și terapeutică (pentru domeniul sănătății mintale). Lucrarea sa din 1978, *Using Bibliotherapy: A Guide to Theory and Practice*, a contribuit semnificativ la evoluția acestui domeniu. În 1983, a fost înființată Federația Internațională pentru Terapie prin Biblio/Poezie (The International Federation for Biblio/Poetry Therapy). 

Cum este folosita biblioterapia

Biblioterapia , utilizată în principal în mediul educațional, abordează preocupări specifice copilăriei și adolescenței, precum pubertatea, funcțiile fiziologice sau etapele dezvoltării. Cadrele didactice sau specialiștii din domeniul medical îi încurajează adesea pe părinți să adopte această abordare în relația cu copiii lor. Biblioterapia terapeutică îmbracă diverse forme și poate fi utilizată complementar cu numeroase metode terapeutice. S-a demonstrat că lectura poate ajuta persoanele să înțeleagă problemele cu care se confruntă, să amplifice efectele altor tratamente, să normalizeze experiențele legate de sănătatea mintală și de îngrijirea acesteia, precum și să ofere speranța unei schimbări pozitive. De asemenea, biblioterapia poate accelera și intensifica procesul terapeutic.  Această abordare poate fi integrată în unul sau mai multe dintre următoarele moduri:

Biblioterapia prescriptivă – cunoscută și sub denumirea de „autoajutorare” (self-help) – presupune utilizarea unor materiale de lectură și a unor caiete de lucru specifice pentru a aborda diverse probleme de sănătate mintală. Procesul de autoajutorare se poate desfășura cu sau fără îndrumarea unui terapeut. De exemplu, un terapeut cognitiv-comportamental care învață o persoană tehnici de respirație profundă și de reglare emoțională îi poate oferi acesteia un caiet de lucru pentru exersarea acasă.

 „Books on Prescription” (Cărți pe Rețetă) este un program în cadrul căruia materiale de lectură care vizează nevoi specifice de sănătate mintală sunt „prescrise” de specialiști în domeniu; aceștia pot utiliza resurse precum *Bibliotherapy Education Project* pentru a identifica volumele adecvate. Majoritatea bibliotecilor din Statele Unite dețin o colecție de cărți incluse în lista aprobată pentru acest program, punând adesea la dispoziție lista respectivă pe site-ul propriu. Biblioteca Carnegie din Pittsburgh este un astfel de exemplu; site-ul său include și o listă de cărți pentru copii, care abordează subiecte precum adopția, stima de sine, doliul, divorțul și altele.

 Biblioterapia creativă utilizează literatura de ficțiune — romane, povestiri, poezie, piese de teatru și biografii — pentru a îmbunătăți starea de bine psihologică. Prin includerea unor opere literare atent selecționate, terapeuții pot ghida adesea persoanele aflate în terapie într-o călătorie de autodescoperire. Această metodă este extrem de benefică atunci când persoanele reușesc să se identifice cu un personaj, să trăiască o catharsis emoțional în urma acestei identificări și, ulterior, să dobândească o înțelegere mai profundă a propriilor experiențe de viață. Un terapeut ar putea folosi lucrarea *Our Gracie Aunt* de Jacqueline Woodson — o poveste despre un frate și o soră care locuiesc cu mătușa lor din cauza neglijenței mamei — în lucrul cu un copil care a trecut prin experiența abuzului, pentru a iniția discuții interactive și activități centrate pe modul în care copilul percepe povestea.

ISSUES TREATED WITH BIBLIOTHERAPY

Deși această metodă nu este, de regulă, recomandată ca alternativă la o formă de terapie convențională, ea este utilizată frecvent atât de persoanele aflate deja în terapie, cât și de cele care așteaptă să înceapă tratamentul. În Marea Britanie, unde persoanele care solicită tratament de specialitate pentru sănătatea mintală pot aștepta până la șase luni, biblioterapia este considerată o primă etapă a tratamentului pentru cei care nu au nevoie de ajutor imediat. Biblioterapia poate folosi în cazuri de - probleme ale stimei d esine, depresie, probleme de alimentație, probleme de familie, stres posttraumatic.

 

Cine poate oferi biblioterapie?

 Există o federație internațională de Biblio/TErapie prin poezie (The International Federation for Biblio/Poetry Therapy (IFBPT)) care a stabilit standarde de practicaCEi care doresc pot obține credențiale.  

• Certified Applied Poetry Facilitator (CAPF): De regulă, aceste persoane dețin o diplomă de licență și au o oarecare experiență în domeniul psihologiei. Ele lucrează în principal cu persoane care nu se confruntă cu probleme de sănătate mintală, însă sunt instruite să recunoască momentele în care o persoană trece printr-o stare de suferință și ar putea beneficia de pe urma trimiterii către un specialist în sănătate mintală. Adesea, își desfășoară activitatea în școli sau biblioteci, dar pot lucra și în cadrul unor servicii de sănătate mintală, sub supravegherea unui specialist calificat.
• Certified Poetry Therapist (CPT), Registered Poetry Therapist (PTR): Persoanele care doresc să îndeplinească cerințele pentru oricare dintre aceste certificări trebuie să dețină o formare postuniversitară în domeniul sănătății mintale. De regulă, acestea sunt autorizate să lucreze independent cu persoane care se confruntă cu probleme de sănătate mintală. De asemenea, acestea pot fi medici. Un terapeut prin poezie înregistrat (Registered Poetry Therapist) parcurge cursuri și studii avansate pentru a obține această acreditare oficială.
• Formarea include ateliere și cursuri, schimb de experiență cu colegi de breaslă și activitate practică, desfășurată sub îndrumarea unui mentor sau supervizor. Nu este necesar ca un terapeut prin poezie să aibă competențe avansate în scrierea creativă. Informații suplimentare pot fi găsite pe site-ul IFBPT.

Este biblioterapia eficientă?

Majoritatea specialiștilor sunt de acord că lectura este o activitate productivă, capabilă să favorizeze o stare de sănătate mintală bună, întrucât s-a demonstrat că aceasta sporește empatia, ascute spiritul și influențează comportamentul. Un studiu a relevat faptul că acei copii care au citit seria „Harry Potter” au manifestat o mai mare deschidere față de anumite grupuri minoritare, iar psihologi din cadrul New School for Social Research au stabilit că literatura de ficțiune îmbunătățește capacitatea generală a cititorului de a discerne și interpreta emoțiile celorlalți. Datele empirice sugerează că biblioterapia poate oferi beneficii semnificative în tratarea problemelor de sănătate mintală, iar popularitatea sa în rândul specialiștilor din domeniu indică, de asemenea, rezultate pozitive. Mulți terapeuți consideră că includerea cărților în tratament sporește implicarea pacienților și poate reduce durata recuperării, oferind mai multe oportunități pentru conștientizare și schimbare comportamentală, permițând totodată persoanelor să își asume o responsabilitate mai mare în cadrul procesului terapeutic. Cercetările privind eficacitatea acestei metode au demonstrat că ea reprezintă o componentă utilă a tratamentului pentru persoanele care se confruntă cu depresia, anxietatea și dependența de substanțe.

 

Bibliografie:

1. Afolayan, J. A. (1992). Documentary perspective of bibliotherapy in education. Reading Horizons, 33(2). Retrieved from http://scholarworks.wmich.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1498&context=reading_horizons 
2. Anderson, H. (2015, January 6). Bibliotherapy: can you read yourself happy? Retrieved from http://www.bbc.com/culture/story/20150106-can-you-read-yourself-happy
3. Bibliotherapy. (n.d.). Retrieved from http://www.ala.org/tools/bibliotherapy
4. Hasty, P. (n.d.). Dynamic duo: combining bibliotherapy with play therapy techniques. Retrieved from http://www.lianalowenstein.com/article_bibliotherapy_edited.pdf
5. Helliker, K. (2007, July 31). Bibliotherapy: reading your way to mental health. Wall Street Journal. Retrieved from http://www.wsj.com/articles/SB118583572352482728 
6. History. (n.d.). Retrieved from http://www.poetrytherapy.org/history.html#the association for poetry therapy
7. Iaquinta, A., & Hipsky, S. (2006, July). Bibliotherapy for the inclusive classroom. Retrieved from http://education.jhu.edu/PD/newhorizons/Exceptional%20Learners/Inclusion/Teaching%20and%20Learning/hipsky_iaquinta.htm 
8. Pehrsson, D. E. (2006, June). Benefits of utilizing bibliotherapy with play therapy. Play Therapy. Retrieved from http://bibliotherapy.ehs.cmich.edu/documents/APT%20bib%20Cover%20article.pdf 
9. Shechtman, Z. (2009, June). Treating child and adolescent aggression through bibliotherapy. The Springer Series on Human Exceptionality, 21-37. doi:10.1007/978-0-387-09745-9_2 
10. Summary of Training Requirements. (n.d.). Retrieved from http://ifbpt.org/obtaining-a-credential/getting-trained
11. McLaine, S. (n.d.). What is bibliotherapy? Retrieved from http://wordsthatheal.com.au/about

Lecturi de weekend 212

Cartea ieruncilor de Marian Nazat, apărută la Editura RAO în 2017

În volumul de faţă, autorul ne trece, în formă jurnalistică, prin ultimii lui doi ani de vieţuit în România - „ţara în curs de dizolvare“.
De la înscăunarea pe Deal a preşedintelui Klaus Iohannis („un german în locul unui cuman“), linşarea mediatică a Elenei Udrea şi moartea„nefericiţilor“ din Clubul Colectiv (şi „mitingul prelungit şi steril“care a urmat), la atacul terorist parizian şi alegerea lui Donald Trump.
Printre notele incandescente, răzbat nostalgia pentru Islazul natal, pasiunea pentru fotbal, figuri mari care i-au trecut prin viaţă (de la Paula Iacob, la Ioan Gyuri Pascu) şi concluzia că „amarul nu are sfârşit în ţara asta de mântuială“.

Cartea oferă o perspectivă incisivă și profund subiectivă asupra societății la nivelul anului 2017 cu un 

ton polemic și acid care critică  fățiș decidenții și mecanismele statului.Având o vastă experiență în domeniul juridic, Nazat folosește adesea metafore și analize inspirate din tribunale pentru a descrie circul mediatic și politic.

Cartea se adresează cititorilor pasionați de eseistică, literatură de opinie și analiză socio-politică. Dacă apreciați scrierile critice, cu accente pamfletare și un puternic caracter personal, acest volum oferă o radiografie interesantă a României postdecembriste, văzută prin ochii unui fost magistrat și avocat.

Desigur au trecut aproape 10 ani, alte drame zguduie scena românească. Constatăm că nu s-au schimbat în bine prea multe.

  




 

Lecturi de weekend 211, Inteligență Emoțională

Codul Emotiilor constituie o modalitate puternica si simpla de a te descotorosi de aceasta povara invizibila. Metoda elaborata de dr. Nelson iti ofera instrumentele cu ajutorul carora poti identifica si elibera emotiile captive din viata ta, eliberandu-te de „bagajul emotional” si deschizandu-ti inima si corpul catre energiile pozitive ale lumii. Presarata cu multe exemple din lumea reala, adunate din anii de practica clinica, Codul Emotiilor este o lucrare unicat si de referinta, devenita o lucrare clasica pe tema autovindecarii.

 Procesul inteligenței emoționale.

1.Recunosc emoțiile.

Încep prin a le observa și a le numi. Le dau un loc, un nume și o formă în interiorul meu.

2. Îmi trăiesc emoția în siguranță.

Creez spații sigure în care îmi pot permite să simt. Fără judecată, fără graba de a o schimba. 

3. Devin martorul emoției.

Încep să observ nu doar emoția, ci și reacția pe care o aduce – gândurile, impulsurile, dorința de a acționa.

4. Învăț să-mi vorbesc în timp ce simt.

Găsesc vocea clarității chiar în mijlocul furtunii. Descopăr că pot simți și că am acces la reusrusele mele în acelși timp.

5. Pot susține mai multe emoții simultan.

Pot fi și trist(ă) și recunoscător(oare), și furios(ă) și blând(ă). Emoțiile încetează să se excludă – devin straturi ale aceleiași ființe.

6. Îmi descopăr părțile interioare.

Încep să recunosc identitățile și mecanismele de apărare care se activează prin emoții. Fiecare parte are o intenție bună – să mă protejeze.

7. Învăț să conțin emoțiile.

Mă simt confortabil în prezența lor. Nu mai reacționez automat – respir, simt fără să fiu copleșit(ă), fără să fug.

8. Am încredere în mesajul emoției.

Emoțiile nu mai sunt obstacole, ci ghiduri. Învăț să le citesc energia și înțelesul.

9. Devii persoana care se poate conține.

Nu mai reacționezi, ci răspunzi cu prezență. Ai încredere în tine și în viața care curge prin emoțiile tale.

10. Culegi roadele inteligenței emoționale.

Câștigi claritate, libertate și o profunzime nouă în relațiile tale – cu tine și cu ceilalți.

Profetiile de la Celestine

„Profetiile de la Celestine” este o carte de James Redfield care explorează evoluția spirituală și descoperirea sensului vieții prin coincidențe și intuiție.

Cartea prezintă o călătorie inițiatică spirituală, în care cititorul este ghidat să observe coincidențele și semnalele subtile din viața de zi cu zi, care indică direcția evoluției personale și spirituale. Este o parabolă accesibilă, care combină aventură și reflecție, oferind un cadru pentru înțelegerea propriei vieți și a locului fiecăruia în lume

În centrul cărții se află 9 viziuni cheie descoperite într-un manuscris vechi în pădurea tropicală din Peru. Aceste viziuni sunt prezentate treptat, fiecare oferind lecții despre cum să ne conectăm cu energia vieții, să ne dezvoltăm intuiția și să înțelegem problemele personale în contextul evoluției spirituale. Cartea subliniază importanța

1. Viața este  , o călătorie de evoluție spirituală în care suntem ghidați cu ajutorul unor coincidențe misterioase.

2.Atenția noastră la sincronicitățile care se petrec în viața curentă ne ajută să ne deschidem față de adevăratul scop al vieții umane pe această planetă și față de natură reală a universului nostru.

3.  Trăim într-un univers  al energiei dinamice. Tot ceea ce ne înconjoară reprezintă un câmp de energie sacră pe care o putem simți și intui. Oamenii pot proiecta propria energie prin focalizarea atenției în direcția dorită („energia curge în direcția în care este focalizată atenția“), influențând astfel alte sisteme energetice și amplificând ritmul coincidențelor în viața noastră.

4. Lupta pentru putere e o consecință a pierderii  legăturii cu sursa primară a acestei energii.   Pentru a câștiga energie, apar tendințele de manipulare  pentru a poseda energia celui pe care il  manipulăm. Competiția pentru energia umană, care este  limitată,  este cauza tuturor conflictelor dintre oameni.

5. Mesajul misticilor
Nesiguranța și violența dispar atunci când experimentăm conexiunea interioară cu energia divină dinlăuntrul nostru, conexiune care a fost descrisă de toți misticii și de toate tradițiile spirituale. Efectele acestei conexiuni sunt senzația de bunăstare, de fericire, și mai ales de iubire universală. Dacă aceste efecte există, conexiunea este reală.  

6. Detașarea de trecut
Cu cât rămânem mai mult timp conectați, cu atât mai ușor ne este să redevenim conștienți atunci când pierdem legătura cu sursă, fenomen care se petrece de regulă atunci când suntem stresați. În asemenea momente, noi putem deveni conștienți de felul în care furăm noi înșine energie de la cei din jur. Dacă aducem astfel propriile noastre manipulări în lumina conștiinței, conexiunea noastră cu sursă devine mai fermă și mai constantă, iar noi avem șansa să descoperim calea noastră de creștere și misiunea noastră spirituală în viață, sau altfel spus, calea personală prin care putem contribui la evoluția lumii în care trăim.

7. Angrenarea în marele flux
Cunoașterea misiunii noastre personale intensifică fluxul coincidențelor misterioase care ne ghidează către împlinirea destinului nostru. La început există doar întrebările, apoi apar visele, reveriile diurne și intuițiile, care ne conduc către răspunsurile dorite, pe care le primim de multe ori prin sincronicități, prin intermediul înțelepciunii unei alte ființe umane.

8. Etica interpersonală
Noi putem amplifică frecvența coincidențelor care ne ghidează prin transfigurarea tuturor celor care intră în viața noastră. Atunci când suntem implicați în relații de cuplu, este necesar să nu uităm de conexiunea interioară. Transfigurarea celor din jur este foarte eficientă în grupuri, în care fiecare membru poate simți energia celorlalți. În cazul copiilor, transfigurarea este extrem de importantă pentru siguranța și creșterea lor. Atunci când vedem frumusețea pe fiecare față pe care o privim, noi îi proiectăm pe cei din jur la nivelul sinelui lor superior și amplificăm șansele de a primi de la ei un mesaj sincron.

9. Noua cultură
Pe măsură ce vom evolua cu toții către împlinirea misiunii noastre spirituale, instrumentele tehnologice vor deveni practic automate, iar oamenii nu se vor mai focaliza asupra supraviețuirii lor, ci asupra stărilor lor de conștiință. În final, ei își vor transformă corpul, dându-i o formă spirituală, și vor reuși fuziunea acestei dimensiuni cu cea pe care o numim astăzi „lumea de dincolo“, punând astfel capăt ciclului vieților și morților.

____________________

James Redfield s-a nascut la 19 martie 1950 si a crescut in vecinatatea localitatii Birmingam, statul Alabama. In 1989 a renuntat la munca de terapeut efectuata timp de 15 ani, pentru a se dedica in totalitate scrisului. Pasiunea sa pentru psihologia aplicata, filozofia orientala si occidentala, stiinta, ecologie, istorie si misticism, dublata de experienta acumulata ca terapeut i-au permis sa scrie cartea "Profetiile de la Celestine" (intre ianuarie '89 si aprilie '91), carte care a devenit rapid una dintre cele mai citite carti din U.S.A si din lume, urmatoarele carti avand parte de un succces asemanator. In prezent, locuieste impreuna cu sotia - Salle si cu pisica lor Meredith, in Florida.

Lecturi de weekend 210

Bejenii, de Natalia Onofrei un roman realist despre români și moldoveni, în căutarea Occidentului.

Autoarea, originară din localitatea Paicu, raionul Cahul, Republica Moldova, a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, făcînd parte din prima serie de studenți basarabeni veniți la studii în România după 1991.

Natalia Onofrei nu a profesat niciodată. Nu că n-ar fi putut sau n-ar fi avut ocazia! Pur și simplu, în a doua jumătate a anilor 90, în România, sărăcia atinsese cote teribile, iar Natalia Onofrei și soțul ei au preferat să devină mici întreprinzători, o activitate în care puteai avea, cît de cît, o corelație corectă între munca depusă și veniturile obținute.

Cititorul parcurge cele aproape 700 de pagini cu sufletul la gură, fără să aibă nici o clipă impresia de greoi, prolix sau neinteresant. Vasile Andreica a remarcat deja că „Natalia Onofrei a scris un scenariu cinematografic”. Aș adăuga că este un scenariu pentru un serial cu cel puțin zece episoade. Dar este greu de spus dacă, în România, un producător s-ar încumeta să facă un astfel de film.
Nu știu în ce măsură rîndurile de mai sus sunt convingătoare, dar credința mea este că „Bejenii” intră în marea literatură română ca un roman unic, care descrie o lume surprinsă de două momente istorice majore, suprapuse: implozia comunităților tradiționale și răspîndirea sau, și mai bine spus, generalizarea dezrădăcinării în lumea globală.

 

După căderea regimurilor comuniste, în satele din Basarabia și din Moldova românească, sărăcia începe să își arate chipul. Statul, ca reglementator principal al destinelor indivizilor și ordonator al ascensiunii sociale, începe să dispară. Într-o oarecare măsură, cutumele „tradiționale” și gura lumii păstrează o ordine, dar această ordine este, fundamental, restrictivă: „Să NU faci, să NU dregi, să stai neclintit în matricea arhaică, oricît de rău ar fi pe moment!”Compensarea acestor restricții vine dintr-un „Zeitgeist” optimist și plin de speranță: promisiunea Occidentului! „Da, este sărăcie, lumea veche s-a prăbușit, dar, uite, în Occident este nevoie de oameni muncitori, care sînt plătiți bine! Noi sîntem tineri, vom pleca, vom munci, vom aduna bani și ne vom întoarce în țară să ne începem propriile afaceri, să ne ridicăm case frumoase, să ne creștem copiii în belșug!” (Ghilimelele nu înseamnă, mai sus, citate, ci premise ale acțiunii cărții.)

Articol de Radu Enache, sociolog.

Lecturi de weekend 209

Cărțile tatălui meu apărută la  editura Asdreni din  Craiova în anul 2025.

  

Cele două coperte de carte prind esența povestirilor cuprinse în volumul Cărțile tatălui meu.

Ediția în română scoate în evidență realitatea bibliotecii de familie, aceasta a călătorit cu familia oriunde  a hotărât destinul. Nu au luat cu ei în bejeni haine, mobile, sau alte lucruri, doar cărțile au fost prioritate întotdeauna.

A doua copertă arată familia , familie despre care e fiecare întâmplare povestită în carte. Tatăl  respectat și venerat , are locul central atât în poveste cât în imagine.

Fiecare povestire relevă cât de marcat a fost autorul de viața în familie, de prezența tatălui lui și de magia pe care mama lui o emana. Cunoaștem prin lectură o lume care nuva mai exista .

________________________

Luan Arif Starova (macedoneană: 14 august 1941 – 24 februarie 2022) a fost un scriitor albanez care a trăit în Macedonia de Nord.  Și-a publicat operele atât în ​​albaneză, cât și în macedoneană. Este tradus în peste 20 de limbi din întreaga lume

Luan Starova s-a născut în Pogradec, un oraș albanez de pe malul lacului Ohrid, în 1941. Provenea dintr-o familie de intelectuali : bunicul său din partea tatălui fusese cadiu otoman în Prilep ; tatăl său a obținut o diplomă în drept la Istanbul și a fost avocat și cercetător. 

În 1943, când Luan era un copil mic, familia sa s-a mutat la Struga, pe atunci anexată de Albania, la capătul opus al lacului Ohrid față de Pogradec. (Struga face acum parte din Republica Macedonia de Nord.) A crescut în Iugoslavia lui Tito și a studiat limba și literatura franceză la Universitatea din Skopje (1960–1967). După absolvire, a lucrat ca jurnalist, devenind în 1968 redactor-șef al programului în limba albaneză al Televiziunii Skopje. 

Starova a lucrat ca profesor de literatură franceză la Universitatea din Skopje, devenind   președinte al Departamentului de Limbi și Literatură Romanică. Din 1985 Starova a primit  mai multe posturi diplomatice în diverse țări europene și arabe.  

 Starova a început să scrie romane în 1971.Romanele lui  publicate din 1992 formează așa-numita „Saga Balcanică”, în care a relatat viața oamenilor de ambele părți ale frontierei dintre Albania și Macedonia sub trei „Imperii” - otoman, fascist și stalinist - prin intermediul poveștii familiei sale. 

Luan Starova a fost traducător de opere literare franceze (de exemplu, poezii de André Frénaud (fr)) atât în ​​albaneză, cât și în macedoneană. Din 1972, Starova a participat la organizarea anuală a Serilor de Poezie Struga. În 2017, a fost decorat cu Legiunea de Onoare Franceză, cu grad de ofițer. 

21 septembrie Ziua Internațională a Păcii

3 cărți din colecțiile bibliotecii răsfoite cu prilejul Zilei Internaționale a Păcii.

Cum să vorbești , cum să trăiești în pace când locuitorii planetei au o apetență atât de mare pentru trădare, pentru terorism intelectual, pentru manipulare.

Un teatru de prost gust care desigur are o miză mare, avantajul unora în detrimentul altora.

 

Pacea apare ca un abur ușor spulberat de prima pala de vânt.

Trădarea in istorie

Terorismul intelectual

Cartea lui Sévillia se referă la spațiul francez și la fapte petrecute în perioada postbelică. Trebuie făcute aici câteva precizări. Dintre țările Europei Occidentale, Franța a fost, probabil, cea mai receptivă față de ideologia comunistă.

 

In 1950, elitele il ridicau in slavi pe Stalin. In 1960, aceleasi elite ne asigurau ca decolonizarea va aduce fericirea in tinuturile de dincolo de mari. In 1968, visau sa suprime orice constrangere sociala. In 1975, salutau victoria comunismului in Indochina. In 1981, credeau c-au parasit intunericul pentru lumina. In 1985, proclamau ca Franta e datoare sa-i primeasca pe dezmostenitii din intreaga lume. Iar in anii '90, aceleasi elite afirmau ca epoca natiunilor, a familiilor si a religiilor a luat sfarsit. Timp de 50 de ani, spiritele refractare acestui discurs au fost discreditate, iar faptele care-au contrazis ideologia domi­nanta au fost trecute sub tacere. Acesta este terorismul intelectual. Practicand amalgamarea, procesul de intentie si vanatoarea de vrajitoare, acest mecanism totalitar a constituit un obstacol in fata oricarei dezbateri reale asupra problemelor pe care le angajeaza viitorul.

„Excrescenta a corectitudinii politice – o strategie devastatoare pentru tot ce inseamna adevar si formare spirituala a tinerelor generatii –, corectitudinea istorica malformeaza si otraveste trecutul in numele unui viitor care, in esenta, cultiva reverii mensevice, menite sa umple golul falimentar al bolsevismului. “ (Dan C. MIHAILESCU)

Paul Robinson

Studiile asupra securităţii internaţionale tind să fie dense şi să cuprindă nu numai termeni dintr-un singur câmp de specializare, ci din mai multe. Pe măsură ce citeşti despre acest subiect, dai de concepte academice, eufemisme diplomatice, elocvenţe jurnalistice şi de idiomul plin de acronime al forţelor armate contemporane. Dicţionarul comprehensiv şi profund informativ al lui Robinson explică acesşti termeni pe înţelesul tuturor, oferind un ghid de nepreţuit în tematica securităţii internaţionale şi atrăgând atenţia chiar şi cititorilor celor mai experimentaţi asupra faţetelor ascunse ale sensurilor unor termeni din acest domeniu.

Războiul de generația a patra (4GW) este un concept ce descrie un conflict de lungă durată, de natură neconvențională, în care insurgența se extinde la toate nivelurile: politic, economic, social și militar, prin utilizarea rețelelor de tip insurgență globală. Această formă de război angajează atât actori non-statali, cât și state, prin tactici de guerrilla, terrorism, război informațional, și acțiuni care afectează toate aspectele vieții sociale și politice ale inamicului.