Evaluarea impactului bibliotecilor asupra comunității

Exercitii profesionale.

Înainte de a planifica o evaluare , primul pas este să decideţi ce anume trebuie evaluat.


Pentru a ne putea forma un punct de vedere referitor la întreaga perspectivă a impactului pe care o bibliotecă îl poate avea asupra utilizatorilor săi, noi recomandăm pregătirea unui model care să reprezinte diferitele servicii adresate diferitelor tipuri de utilizatori ai bibliotecii.

 “Modelul de impact”   reprezintă un instrument util pentru a analiza ce poate oferi un serviciu şi care sunt utilizatorii săi, oferind un cadru prin care este mult mai uşor să identificăm  în ce măsură bibliotecile sunt cel mai bine poziţionate să furnizeze informaţii pentru cetăţeni.

Dupa modelul propus dam un exemplu evaluarea  clubului de poezie al Fililei Dacia 

NECESITĂŢILE	Cartier mare , zonă linistita, departe de centrul orasului si de zona de activitati culturale mari. Imposibilitate a persoanelor de varsata inanitata- 80-90 de ani sa  participe activ la evenimente ,ari din comunitate.
INVESTIŢIILE	0 - totul se desfasoara in cadrul programului  de lucru stabilit al filialei
ACTIVITĂŢILE	Cenaclu, club AS, eveniemtne dedicate persoanelor de varsta ianintat- 75+
REALIZĂRILE	Frecventarea clubului de poezie şi participarea la evenimentele locale a   locuitorilor seniori ai cartierului, Creşterea utilizării bibliotecii de către acestia
REZULTATELE	Dezvoltarea abilităţilor (comunicare, limbă), Atitudini şi valori (încredere sporită, o conştiinţă mai puternică că aparţii comunităţii), Activitate  de socializare
IMPACTUL	Îmbunătăţirea coeziunii sociale, a calităţii vieţii intr-o perioada cand activitatile sociale ale mebrilor sunt diminuate, si posibilitatile de deplasare fizica la fel

Cănd ne gândim la rezultate, trebuie să ne punem întrebări ca:

Cum poate o vizită la bibliotecă să aibă impact asupra cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor, comportamentului şi sentimentelor cetăţenilor?

Care este informaţia nouă pe care cetăţenii o căştigă dacă iau parte la acest program?
În ce măsură pot aceste cunoştinţe să mărească gradul lor de înţelegere a lumii din jurul lor?
În ce măsură poate această experienţă să rezulte într-un nou mod de gândire despre ceilalţi cetăţeni, despre tine însuţi sau despre cum stau lucrurile în realitate?
Cum poate utilizarea bibliotecii să schimbe atitudinea oamenilor vis-a vis de biblioteci şi învăţare?

Aici, proiectul la care ne referim  oferă o listă cuprinzătoare a rezultatelor testate, validate şi relevante pe care bibliotecile le pot avea asupra învăţării, din care poate fi realizată o scurtă listă. Acestea sunt subiectele pe care noi va trebui să le avem în vedere în evaluarea noastră.

De exemplu, să luăm în considerare lecţiile de limbă menţionate mai sus. Dacă ne uităm la lista GLOs pe care o avem, putem observa că o parte din ele pot fi relevante:

Cunoştinţe şi Înţelegere
Aflarea realităţii sau a informaţiei	Învăţarea istoriei locale
Modul în care bibliotecile, muzeele şi arhivele operează	Învăţând cum să te alături bibliotecii
Abilităţi
A şti să faci ceva	A vorbi limba engleză mai fluent
Abilităţi intelectuale	Dezvoltarea abilităţilor lingvistice
Abilităţi sociale	Dezvoltarea abilităţilor de a interacţiona cu ceilalţi membri ai comunităţii
Abilităţi de comunicare	Dezvoltarea abilităţilor de a comunica cu ceilalţi membri ai comunităţii
Atitudini şi Valori
Sentimentele	A simţi că faci parte din comunitate
Percepţiile	A percepe biblioteca ca şi serviciu pentru ei
Opinii despre noi înşine (eg respectul de sine)	Îmbunătăţirea respectului de sine
Opinii sau atitudini vis-a vis de celelalte persoane	Atitudine pozitivă faţă de vecini
Sporirea motivaţiei	A te simţi motivate să continui munca pe plan local
Atitudinea faţă de o organizaţie (eg un muzeu, o bibliotecă sau arhive)	Perceperea bibliotecii ca un spaţiu comunitar
Atitudini positive sau negative în legătură cu o experinţă	Evaluarea acestor întâlniri ca fiind utile
Amuzament, inspiraţie, creativitate
A avea distracţie,	A te bucura la acete întâlniri
A fi inspirat	A găsi idei despre cum şi unde ţi-ai putea găsi un job/ A obţine idei pentru hobby-uri sau în scopuri crative
Activitate, comportament, progres
Ce fac cetăţenii	Căutarea de joburi, Dezvoltarea hobby-urilor, Aţi face noi prieteni
Ceea ce intenţionează să facă cetăţenii	(am menţionat mai sus)
O schimbare a modului în care oamenii îşi manageriază propriile vieţi	A fi proactiv în căutarea unui job, A te angaja în mod activ în planul comunităţii locale

Lista ne reaminteşte de asemenea ceea ce bibliotecile nu au posibilitatea să facă în momentul în care vin în întâmpinarea nevoilor identificate, ca de exemplu, în acest caz, dacă programul nu va fi în stare să rezolve problema creşterii cererilor pentru găzduire  in cazul unui grup mai mare de solicitanti.

asul 3: Selectarea indicatorilor

ndicatorii sunt utilizaţi pentru a măsura, a simplifica, şi a articula rezultatele. Fundaţia Noii Economii (NEF)1 sugerează că indicatorii pot să fie pur şi simplu descriptivi (determinarea situaţiei actuale e.g. modul în care se măreşte rata vorbirii limbii engleze), performanţa de bază (asocierea cu ţintele şi punctele de reper e.g. îmbunătăţire în ceea ce priveşte fluenţa) sau eficienţa de bază (de exemplu, un raport cost-beneficiu). Alegerea indicatorilor depinde de obiectivele şi contextul unui serviciu particular sau proiect care este evaluat, dar orice indicator bun ar fi:


să acorde atenţie acţiunii, relevant/ important, măsurabil şi simplu de implementat şi analizat.

În mod obişnuit vor fi câţiva indicatori care vor măsura investiţiile şi realizările, de exemplu:

Investiţiile: Datele monitorizării bugetului arătând granturile şi cheltuielile
Numărul personalului şi programul
Înregistrări ale perioadei de voluntariat
Realizările:
Numărul persoanelor implicate în activităţi, cu informaţie a profilului demografic
Numărul  de membri ai clubului  şi profilul membrilor
Înregistrări şi note asupra întâlnirilor

SUMAR

Pasul 1

Impactul modelului:

Pregătiţi un rezumat al serviciilor de bibliotecă şi al utilizatorilor asupra cărora ei au impact.

Selectaţi serviciul pe care doriţi să-l evaluaţi.

Pasul 2

Dezvoltarea povestirii:

Definiţi nevoile, investiţiile, realizările, rezulatele şi impactul acelui serviciu.

Explicaţi motivele generale care v-au făcut să căutaţi această evidenţă.

Selectaţi modelul  prin care veţi determina această evidenţă.

Pasul 3

Selectarea indicatorilor:

Decideţi care din indicatori îi veţi utiliza pentru fiecare categorie GLO.

Indicatorii ar trebui să fie aleşi în mod practic, să fie relevanţi pentru rezultate, importanţi pentru posesori şi ar trebui să ofere răspunsuri clare.

Pasul 4

Alegeţi metodele de colectare a datelor:

Decideţi în ce mod şi când veţi colecta aceşti indicatori.

Câţiva indicatori ar putea fi deja disponibili datorită evaluărilor existente şi a altor cercetări.

Pasul 5

Analizaţi rezultatele:

Pentru datele cantitative, aveţi grijă să nu trageţi concluzii din exemple neînsemnate şi pentru datele calitative, asiguraţi-vă că există o aboradre solidă de codificare şi de analiză tematică.

Pasul 6

Interpretarea şi prezentarea rezultatelor:

Feedback-ul triangular din diferite surse.

Asociaţi rezultatele voastre cu ipoteza sau cu povestea iniţială.

Interpretaţi rezultatele astfel încât să aibă sens şi prezentaţi-le mandatarilor.

Utilizaţi evidenţa pentru a îmbunătăţi ceea ce faceţi şi pentru a câştiga sprijin pentru serviciile voastre.

Pasul 7

Mergând mai departe:

Examinaţi posibilitatea capturării rezultatelor pe termen lung.

Observaţi măsurile care au un impact mai mare.

Utilizaţi rezultatele pentru a pleda în favoarea lor pe plan intern şi extern.

Introduceţi învăţarea în organizaţia dumneavoastră.

 

Atractie prin inovatie- biblioteci de impact

În cadrul proiectului Zalăul este de… impact! în perioada26-28 octombrie 2016 a avut loc o conferințî profesională a bibliotecarilor din românia.

 Deschiderea oficială  a avut loc în  Sala Tansilvania  Florica Pop inițiatoarea proiectului  autoritățile locale partenere și fii ai Salajului au rostit obișnuitele  cuvinte de salut  și de regăsire.
A urmat un  moment artistic tradițional  organizat de bibliotecara din comuna. Meseșenii de Jos  .

Proiecte de lectura de impact  

  BRANDI BATES de la  Fundația NOI ORIZONTURI din Lupeni propune un proiect național- Citim împreună, România! proiect pentru  parinți și educatori pentru a crește o generație de copii care să iubească lectura și cărțile.
Material didactic propus:

    

Comunicare și muncă în echipă - Curs susținut de Vlăduț Andreescu, bibliotecar, formator, manager Europe Direct Târgoviște, Consilier comunicare, Metodist Biblioteca Județeană “Ion Heliade Rădulescu” - Dâmbovița.

Echipa de impact a Bibliotecii Metropolitane  care a adus în Sălaj Caravana LECTURII , proiect   finanțat de AFCN. În parcul din fața Secției Copii a BJS au participat  copii însoțiți de educatori, învățători, profesori, tot aici am facut o poza de grup dupa terminarea activitatilor.

Programe de impact ale colegilor din tara  sub  titlu ”Demonstrează că ești de… IMPACT!”

Au prezentat bibliotecarii selectați din România

In

cadrul zilelor au mai avut loc vizitarea sectiilor Bibliotecii Județene Salaj și vineri vizitare a unor obiective turistice vestite :Complexul Arheologic Porolissum - Moigrad, Grădina Botanică – Jibou Grădina Zmeilor (Gîlgău Almașului – comuna Bălan).

Proiectul a fost susținut și finanțat  din bugetul local al Consiliului Municipal Zalău   și de    Asociația Prietenii Bibliotecii Zalău
Parteneri ți colaboratori Casa Municipală de Cultură Zalău, A.D.I. SĂLAJ PLUS,  SĂLĂJEANUL TV, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Editura Caiete Silvane.

RAPORT FINAL BIBLIONET - studiu national

Pentru toate bibliotecile care au fost beneficiare si partenere în cadrul proiectului Biblionet este importanta opinia beneficiarilor proiectului, utilizatori ai bibliotecii dar si a populatiei in general.

Despre  cum a fost facut studiul si cum au fost ales esantionul de populatie care a raspuns la chestionare puteti citi in raport.

Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final from Biblioteci Bihorene

Am extras si putem urmari si interpreta afirmatiile pe care publicul le face despre rolul bibliotecilor publice, ce viziune si ce asteptari au de la noi si cum au  evoluat in timp de 5 ani acestea.

”În opinia subiecţilor eşantionului la nivel naţional, biblioteca ar trebui să devină, în primul rând, un loc unde oamenii să găsească cărţi noi şi interesante (94% în 2009 şi 91%, în 2014). Procentul celor care echivalează spaţiul bibliotecii publice cu locul unde găseşte informaţii despre ceea ce te pasionează a scăzut de la 77%, în 2009 la 66%, în 2014. În schimb, se menţine destul de ridicat interesul populaţiei în privinţa posibilităţii utilizării calculatoarelor şi accesării internetului în cadrul bibliotecii publice (74% în 2009, 71% în 2014). O abatere consistentă de la această ierarhie corespunde anului 2011. 96% dintre intervievaţi şi-ar fi dorit biblioteca ca un spaţiu de socializare, spaţiul unde să se poată întâlni şi să-şi poată împărtăţi experienţa şi informaţiile. Era o nevoie stringentă a societăţii româneşti de spaţii de socializare, de discuţii. 

O a doua abatere consistentă în privinţa aşteptărilor de la biblioteca publică, la nivelul anului 2011, se referă la posibilitatea utilizării calculatorului. Astfel dacă în 2009 aproape 74% vedeau biblioteca ca un loc unde se accesează gratuit internetul, în 2011 ponderea a scăzut la 9%. În altă ordine de idei , tot în acest an scad aşteptările privind posibilitatea dotării cu cărţi noi şi înteresante (57%). 

Îngustarea pieţei muncii conduce la scăderea încrederii că biblioteca publică ar putea oferi un ajutor în cîştigarea unui loc de muncă (doar 5%).  ” 

Premii ANBPR în anul 2014

La Conferința de la Târgu Jiu, premiile ANBPR pentru anul 2014 au adus Grupului Impact o binemeritată recunoaștere.

Pentru cine doreste să îl revadă: Ghidul de Servicii pentru Comunitate în bibliotecile publice din România.

și: Ghidul activităților de îndrumare metodică pentru Bibliotecile Publice din România

Premianții , profesioniștii care au lucrat la aceste materiale profesionale, sunt:

Vladut Andreescu, Targoviste - B.J. Dambovita
 Corina Ciuraru, Braila - B.J. Braila
Virgil Cojocaru, Piatra Neamt - BJ Neamt
Mihail Grinea, Iasi - Biblioteca Judeteana Iasi
- Mariana Marian- BJ Hunedoara
Constantin Mituca, Tg. Jiu - B.J. Gorj
-Daniel Nazare- Bj Brasov
Ruxandra Nazare, Brasov - B.J. Brasov
Delia Pantea, Oradea - B.J. Bihor
Stefan Plesoianu, Constanta - BJ Constanta
Florica Pop, Salaj - B.J. Salaj
-Sorina Stanca -Bj Cluj
Valentin Smedescu, Rm. Valcea - B.J. Valcea
Nicoleta Trasca, Craiova - B.J. Dolj
Nicoleta Vasi, Timisoara - B.J. Timis

Să ne fie de folos, nouă și tuturor care au nevoie de ele.

Invitatie

Biblionet- 5 ani de proiect in Bihor

In spatele acestei liste mai exista in jur de 100 de bibliotecari care au parcurs cate 2 forme de pregatire profesionala propuse de proiect.

In jur de 27 de biblioteci renovate de catre autoritatile locale in acest interval, si cateva in curs de renovare.

Biblionet in Bihor - biblioteci echipate in proiect- 2009-2013 from Biblioteci Bihorene

Coordonator Biblionet Bihor, Delia Pantea

Biblioteca publică Căbesti- renovata si echipată

Biblioteca a fost inființată în 1954.. Colecţia este reevaluată în 1966 şi are loc o fluctuaţie de responsabilitate, biblioteca trecând îîn decursul anilor din tutela primăriei în a şcolii şi invers. Din 1990 activitatea este reluată în clădirea căminului cultural, în două camere . Din 1998 de bibliotecă s-a ocupat domnul FEricel Florian , ieșit la pensie în 2011.

In 2012 au inceput să se facă investitii si imbunatatiri in asteptarea echipamentelor din proiectul Biblionet , in seria a cincea in 2013.
Acum în 2014 comuna Căbești se poate declara mândră caă are o bibliotecă elegantă.

Din 2013 se ocupă de biblitoecă doamna Lezeu Ana.

“Fundamentele analizei nevoilor comunităților”

Ultima intalnire a Grupului Impact a  avut loc la Predeal, și a fost de fapt un training cu tema  “Fundamentele analizei nevoilor comunităților” - culegerea și procesarea datelor, analiza calitativă si cantitativă

Trainingul este un rezultat al proiectului pilot prin care se încearcă modalități de conștientizare și implicare a administrației publice locale în activitățile de bibliotecă:

“Implică administraţia publică în crearea unor noi servicii de bibliotecă!” S-au implicat în implementarea lui:
Nicoleta Vasi, Biblioteca Județeană Timiș;
Mariana Marian, Biblioteca Județeană "Ovid Densușianu" Hunedoara;
Nicoleta Trașcă, Biblioteca Județeană Aman, Dolj;
Ruxandra Nazare, Biblioteca Județeană ”George Barițiu”;
Corina Ciuraru, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, Brăila  ( a fost prezentă Violeta Eftime)

Stadiul în care a ajuns proiectul- cel de finalizare a rapoartelor de studiu al comunităților implicate, ne-a adus împreună cu specialiștii - Marin Burcea și Bruno Ștefan, pentru a învăța și noi ceilalți principiile de bază în acest tip  evaluare.

  Suportul  de curs a fost   structurat pe 4 părţi:

•  Despre cercetarea socială; premise, clasificări, concepte
•  Proiectarea cercetării ştiinţifice: schema unei cercetării ştiinţifice, schemă operaţională şi formularea ipotezelor
•  Etape în derularea cercetării: consultarea statisticilor, eşantionare, formularea instrumentelor de lucru (ghidurile de interviu, de focus grup şi chestionarul sociologic)

 Documentarea în literatura de specialitate; anailza documentelor sociale,  formularea ipotezelor cercetării

 stabilirea eşantionului (lotului) eşantionare; metode calitative: observaţia, interviul; focus grupul,  fişă de date statistice - surse, analiză b. chestionarul

  

 Prezentarea datelor şi comentarea lor

•   Recoltarea datelor în conformitate cu planul de cercetare unde s-a vorbit despre operatorul de interviu, construire baza de date, etichetare, corectare și  rezultate preliminare

 Interpretarea datelor cercetării

•    Analiza calitativă a datelor
• . Analiza cantitativă a datelor

Concluziile cercetării

Evaluarea utilităţii investigaţiei şi proiectarea cercetării viitoare

În afară de reperele teoretice pe care le-am primit s-au dat exemple din rapoartele finalizate pe cele 5 comunități implicate. 

S-au observat diferențele de rezultate, s-au discutat posibilele motive pentru care aceste diferențe apar.

S-a discutat despre posibilitatea și probabilitatea de a aplica permanent minisondaje la nivelul comunitaților mici , de evaluare a nevoilor de consum cultural, carte, servicii de biblioteca, pentru a putea avea apoi niste repere stiințifice în proiectarea noilor planuri de activitate. 

A consemnat, bibliotecar metodist Delia Pantea 

Prezența Grupului Impact la conferința Future Libraries

Grupul Impact a fost inițial un grup de Coordonatori Judeteni ai Biblionet, cărora li s-au alăturat in ultimul an, 2012 doi dintre directorii a două mari biblioteci din țară, Sorina Stanca și Daniel Nazare.

Suntem un  nucleu de profesionisti entuziasti care doresc sa contribuie la modernizarea bibliotecilor publice din Romania; dorim să  valorificăm  si sa impartășim  propriile experiente, inclusiv in scopul dezvoltarii culturii profesionale si organizaționale a bibliotecarilor de biblioteci publice din Romania.  Lucrăm împreună de la începutul proiectului , iar în GI din 2010 la inițiativa lui Marcel Chiranov  Impact Assessment Manager, Biblionet.




Acum la ora de bilanț a proiectului, la conferința Future Libraries ,  membrii GI au fost prezenți în foarte multe sesiuni dovedind că aria de cuprindere a intereselor profesionale este foarte largă, este abordată cu succes astfel încât să poată deveni model de bună practică pentru bibliotecarii din bibliotecile publice.
Cred că activitatea noastră dovedește că împreună suntem mai puternici.

Proiectele prezentate la conferință de membri ai Grupului Impact , așa cum a fost trecute pe agenda oficială  au fost :


Pe drumul către durabilitate: parteneriate de success cu autorităţile locale şi naţionale
Moderator: Marcel Chiranov, IREX
 APIA - studiu de caz, paşi de urmat.Cele mai bune rezultate au fost raportate de colegele noastre,
 Nicoleta Trașcă, Biblioteca Județeană Aman, Dolj; Florica Pop, Biblioteca Județeană "I.S. Bădescu" Sălaj

Future Libraries. conferința de încheiere a programului Biblionet- Lumea în biblioteca mea!

 Între 30 octombrie și 1 noiembrie a avut loc conferința profesională, Future Libraries, conferință care a marcat încheierea oficială a programului Biblionet, Lumea în biblioteca mea! 

Prezentarea oficială a evenimentului, agenda  le puteți vedea aici .

Elena Târziman, director al BNR

O să fac doar o trecere în revistă subiectivă și emoțională a sesiunilor la care am participat. Fiind unul dintre coordonatorii județeni, acest moment de bilanț nu a putut să treacă fără să multe momente emoționante, de regăsire și de rămas bun , cel puțin în acest format dat de proiect.

Deschiderea evenimentului a avut invitați ai finanțatorilor Jessica Dorr director adjunct al programului Global Libraries, Fundația Bill și Melinda Gates; ai gazdelor- pe doamna director a Bibliotecii Naționale Elena Târziman,  directori de program din Polonia, Bulgaria și România.


Paul Baran - directorul de program al programului Biblionet din România  a dat amănunte logistice:
”Biblionet a pornit ca un program de 5 ani, cu o finanțare totală pentru România de 26,9 milioane USD. În prezent ne aflăm în cea de a doua jumătate a celui de-al cincilea an. Mai avem niște rezerve așa că am solicitat și ni s-a aprobat să extindem programul cu încă 1 an dar cu o echipă mai restrânsă. În acest al șaselea an ne vom concentra exclusiv pe lucruri legate de sustenabilitate.


Inițial proiectul și-a propus echiparea cu tehnologie a 1.600 de biblioteci publice din România și să instruim în jur de 2.500 de bibliotecari care să poată servi publicul cu noile tehnologii. Din start am considerat că este insuficient să echipăm bibliotecile doar cu calculatoare, așa că înafară de 4 calculatoare pentru o bibliotecă, am mai livrat și 1 proiector, 1 multifuncțional și o rețea Wi-Fi. În România, în acest moment, am ajuns la aproape 2.300 de biblioteci dotate, peste 3.000 de bibliotecari instruiți și am intrat într-o fază în care nu mai dotăm noi direct bibliotecile, ci participăm în programe de co-finanțare, alături de consiliile județene și asigurăm în continuare instruirea .

Future libraries- Cele doua ghiduri ale Grupului Impact

La conferința de inchidere a proiectului Biblionet au fost lansate două ghiduri profesionale propuse  și elaborate de Grupul Impact.

Aceste  ghiduri profesionale, înglobează în ele experiența profesională a colectivelor de redacție, dorința de a colabora și de a împărtăși experiențe, multă muncă și multe sentimente de toate felurile.

Sunt mîndră că au văzut lumina tiparului și că și eu am făcut parte din povestea fiecăruia .

text integral 

Ghidul activitatilor de indrumare metodologică in bibliotecile publice

Servicii pentru comunitate in bibliotecile publice din Romania

Ghidul activitatilor de indrumare metodica

  Una din cele mai importante atribuții ale fiecărei biblioteci județene este aceea de coordonare metodologică și îndrumare profesională a bibliotecilor publice de pe raza județului, acest aspect nefiind înțeles însă în același mod  de către toți cei responsabili.

  Necesitatea unui instrument de lucru, a unor norme și criterii unitare la nivel național în activitatea de îndrumare metodologică a bibliotecilor publice este mai mult decât stringentă în contextul exploziei informaționale și a dezvoltării rețelelor județene Biblionet, către o rețea națională.

        În multe biblioteci județene bibliotecarul - metodist nu are sarcini clare, concrete, iar colectivul, uneori și managerul bibliotecii nu au o vedere de ansamblu asupra elementelor componente ale activității metodice, fapt care duce la atribuirea de sarcini nespecifice pentru metodist, neglijându-se, în același timp, segmente importante ale acestei activități.

        De asemenea, există biblioteci județene care încă nu au postul de metodist ocupat, sau unde sunt angajați bibliotecari fără experiență, ce au nevoie de o pregătire prealabilă temeinică pentru a putea coordona eficient activitatea compartimentului și pentru a putea asigura aplicarea unitară a normelor biblioteconomice și a legislației în domeniu. În același timp, criteriile de evaluare care se regăsesc în legislație - H.G. 763/2010; Anexa 2, nu sunt măsurabile, în majoritatea lor și pot fi utilizate doar pe baza observației directe, pentru subalternii direcți.

Apariția acestui Ghid reprezintă crearea unei baze pentru profesia de metodist și activitatea bibliotecarilor din compartimentul de coordonare metodică,  precum și un pas înspre certificarea și existența, de sine stătătoare, a acestei profesii și a statutului bibliotecarului-metodist în biblioteca publică.

Grupul Impact

Afis invitaţie from Biblioteci Bihorene

Future Communities şi Grupul Impact în sprijinul bibliotecarilor !

Joi, 31 octombrie 2013, ora 12, la Biblioteca Naţională a României, în Cabinet  bibliologic II  , bibliotecarii Grupului Impact vă invită la prezentarea lucrării „Servicii pentru comunitate în bibliotecile publice din România”

În cadrul atelierului veţi face cunoştinţă cu autorii ei, modul în care au conceput această lucrare, cui îi foloseşte şi câteva suprize, sperăm noi, plăcute.

Nu uitaţi, la evenimentul Future Communities se va vorbi desp re serviciile moderne din bibliotecile publice româneşti, deci, va fi interesant ! Va asteptam!

Prima parte a lucrării prezintă câteva aspecte teoretice de care trebuie să ţinem cont atunci când dorim să creăm un serviciu  de bibliotecă.În bibliotecile publice româneşti nevoile comunităţii,  de cele mai multe ori se intuiesc şi se identifică de prea puţine ori prin metode specifice. De asemenea, adeseori, după implementare, nu se practică analiza impactului real al acelui serviciu, eficienţa lui. Consecinţele sunt deductibile: comunitatea nu simte că primeşte exact ceea ce are nevoie şi, prin urmare, nu percepe biblioteca publică ca pe o instituţie utilă şi necesară.

Partea a doua conţine modele de bune practici şi se bazează pe prelucrarea unor date solicitate pe parcursul anului 2012 tuturor bibliotecilor judeţene româneşti. Majoritatea au acceptat să ne livreze informaţiile solicitate, însă o mică parte a decis să nu o facă, deşi am insistat cu rugămintea de a ne răspunde. Aşa cum este normal, am respectat opţiunea tuturor şi am folosit doar ce am avut la dispoziţie. Cei care au colaborat, au făcut acest lucru, în primul rând, pentru propria promovare şi apoi pentru comunitatea bibliotecilor publice româneşti, iar pentru acest lucru le suntem recunoscători şi le mulţumim!

Exemplele de bune practici au fost selectate după modul relevant în care au fost prezentate în chestionarul completat de biblioteci sau pentru că s-au remarcat din multitudinea de servicii asemănătoare prin nişte particularităţi deosebite, care au făcut ca acele exemple să devină reprezentative sau original aplicate. În niciun caz selecţia nu s-a realizat favorizând vreo bibliotecă sau minimizând meritele alteia şi este bine să precizăm acest lucru foarte clar pentru a reduce probabilitatea apariţiei unor suspiciuni în acest sens. Considerăm că o astfel de abordare ar fi redus calitatea lucrării de faţă, deci am respins-o de la început.

Indexul, existent la final, cuprinde toate bibliotecile care ne-au oferit informaţii indiferent dacă au fost selectate ca exemple de bună practică sau nu. De asemenea, toţi cei interesaţi pot obţine informaţii de contact în cazul în care doresc să realizeze un schimb de experienţă cu bibliotecile pe care le-am amintite în această lucrare.

Bibliotecile creează în permanenţă servicii noi pentru public, renunţă la altele, prin urmare, trebuie să acceptăm ideea că, din momentul primirii datelor din teritoriu şi până la prelucrarea lor finală sub această formă, au mai avut loc modificări, însă cele cuprinse în paginile următoare sunt suficiente pentru a pune în valoare eforturile bibliotecarilor pentru comunităţile lor.

  Grupul Impact

Un nou centru cultural la Husasăul de Criș

Sâmbătă, 12 octombrie  a avut loc deschiderea unui nou centru cultural în satul Husasăul de Criș , comuna Ineu. Acum ,  în clădirea construită în anii 1940 de parohia ortodoxă , putem găsi  o bibliotecă, o sală de întruniri, multifuncțională, un mic muzeu al satului, o farmacie , viitorul dispensar,  si mai sunt câteva încăperi cărora  preotul Ioan Ghitea,  inițiatorul acestui proiect le va găsi cu siguranță o utilitate practică .

Ziua de 12 octombrie are semnificații profunde pentru Oradea.
Ca să ne amintim

Acum acestă zi a mai primit o semnificație pentru locuitorii satului .Totul a început acum un an , când părintele a venit la doamna director Ligia Mirișan , a zis ca a auzit de proiectul Biblionet, și că dorește să aibă  și la el în sat o bibliotecă echipată pentru a avea un câmp de lucru mai larg și mai atractiv cu copiii.
Probabil părintele Ghitea a auzit despre proiect în una din numeroasele prezențe la noi în bibliotecă , la evenimente, lansări de carte sau lansarea propriilor cărți, dânsul e și doctor în istorie.

A fost primul pas spre  noul centru. Nu reușisem să mobilizăm administrația locală din comună, iată venea o cerere din partea unui preot. Am început să citim condițiile să vedem ce se poate face- și încet încet s-a făcut biblioteca , cu donații  de carte, de mobilier, de muncă voluntară a localnicilor la amenajarea clădirii.

Paralel s-au făcut actele, avizul primăriei trebuind să fie dublat de avizul aprobările și binecuvântarea episcopului Sofronie. Un alt exemplu fericit în care pasiunea, dorința de a face ceva mai mult pentru comunitate a depășit problemele de tot felul.

Centrul cultural a primit numele de- ”Centrul Cultural profesor universitar dr. ing. Teodor Maghiar”
personalitate controversată  a  Oradiei,  care se întoarce, cum observa dl .Ioan Moldovan, fiu al satului, cu cinste în viața consătenilor lui.

Și iată am ajuns la deschiderea festivă. După slujba de mulțumire din biserică unde au participat un sobor de preoți am trecut peste drum  la centrul cultural.
Lume multă, localnici , fii ai satului,dar si prietenii orădeni și din țară ai părintelui Ghitea.

Agenda evenimentului a cuprins și prezentarea a câtorva cărți de istorie- Durerile Bihorului volumele 4 si 5 despre care a vorbit dl gen r. Moșincat, cărțile generalului r. Gheorghe Dragomir , și o carte recentă de interviuri ” Dialoguri Cardinale” în care dl Dragomir și alte 3 personalități  sunt  abordate de  dl Mircea Brenciu.
Alți oaspeți de seamă au fost- președinta Clubului Lyons Oradea, care a donat cărți  pentru înființarea bibliotecii și care l-a asigurat pe părinte de sprijinul  clubului și în continuare.Din București  a venit o membră a   Asociaţiei Anima Fori (“Sufletul cetăţii”), doamna Irina Airinei. De la Oradea a  participat președinta Organizației Femeilor Ortodoxe, doamna Florica Chertes.

Aproape toată lumea a luat cuvântul.
Albumul foto poate fi văzut pe  aici.

Activitățile bibliotecii și comunității pot fi văzute aici .
Toată povestea asta poate deveni un model de urmat , atât pentru autorități locale cât și pentru orice altă instituție care dorește să  facă servicii unei comunități mici.

 Coordonator Biblionet Bihor , Delia Pantea

Conferinta Smart Libraries- cum putem schimba lumea

În perioada 10-12 octombrie 2013 a avut loc la Sibiu la Biblioteca Astra conferința anuală a ANBPR SMART Libraries -Biblioteci istețe care doresc să cucerească comunitățile.O sa prezint doar câteva fragmente și câteva idei care pot folosi și altora . 

•   Roberto Corsini – lector finlandez  .

•   Re-branding cultural în bibliotecile publice sibiene – Florinela Anca Vasilescu, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu

•   Biblioteca Judeţeană „I.S. Bădescu” Sălaj – FANCY LIBRARY!

•   Daniel Nazare – directorul Bibliotecii Judeţene ”George Bariţiu” Braşov - Grupul IMPACT – produse noi pentru biblioteci isteţe

        Ce au reușit să transmită aceste prezentări.

•        Anca Vasilescu a vorbit despre brandig, crearea unei marci de bibliotecă, în aspecte  teoretice, și în încercarea de a exersa reformularea gândirii despre biblioteci și serviciile lor.În cadrul atelierului s-a incercat aplicarea noțiunilor teoretice.

Anca ne sfătuia, și aici îi dau dreptate, să abandonăm modestia caracteristică nouă ca bibliotecari , să ne redefinim într-un univers colorat al viselor și pasiunilor noastre, și să transmutăm în activitățile noastre profesionale  toate acestea. A experimentat această teorie și puteți vedea unul dintre rezultatele de marcă înregistrată  aici: Biblioteca Marpod , pentru  că desigur are mai multe reușite...

Din punctul meu de vedere cel mai greu este să  ne definim pe noi înșine.
Dacă acest demers a reușit, munca susținută aduce succesul .

• Florica Pop, directoarea BJ Sălaj a ajuns la momentul în care activitatea culturală intensă desfășurată în cursul ultimilor ani are rezultate -  atrage atenția publicului și  se transformă  în bani și susținere pentru bibliotecă.

Reușita a venit după multă muncă , prezența continuă în mijlocul comunității, scrierea de proiecte aproape continuă, implicarea permanentă a autorităților locale .

Teatrul educă spiritul.Proiect finanțat de Primăria și Consiliul Local Zalău. Scopul declarat al acestui proiect fiind promovarea Festivalului Zilele Romane și prezentarea unor spectacole de teatru cu această ocazie.


MICII MEȘTEȘUGARI.De la tradițional la contemporan. Proiect finanțat de Primăria și Consiliul Local Zalău. Scopul acestul proiect este educarea copiilor în spiritul respectului și dragostei pentru tradiții și   participarea la ateliere de creație, sub îndrumarea artiștilor populari locali. Lucrările realizate au fost  expuse în cadrul Zilelor Zalăului 2013.  Proiectul este derulat de Asociația " PRIETENII BIBLIOTECII" în parteneriat cu Biblioteca Județeană.Mai multe puteți vedea pe http://www.bjs.ro

• Roberto Corsini mi-a atras atenția în timpul celei de a doua intervenții, în care a abordat tema schimbării și a acceptării ideilor noi . Bibliotecar în Finlanda , spunea că schimbările în sistem nu vin foarte repede. Birocrația și sistemul administrativ își pun amprenta și pe activitatea din biblioteci.Mii de idei bune nu ajung să vadă lumina zilei . Chiar o idee inovatoare acceptată își pierde viața în timpul implementării ajungând să nu mai intereseze nici măcar pe cei care au fost promotori.

Probabil , gândesc eu , schimbările vizibile se vor vedea după una sau două generații.

• Daniel Nazare a făcut o prezentare a Grupului Impact și a materialelor de specialitate pe care le-am creat împeună.
• Grupul Impact , din care fac și eu parte ,este constituit din bibliotecari voluntari care colaborează pentru crearea de materiale profesionale (broșuri, ghiduri, proceduri, etc.) destinate uzului bibliotecarilor publici, promovează servicii moderne pe baza nevoilor comunitatilor, ajuta bibliotecile in relationarea cu administratia publica sau alti parteneri . 
• http://impactgrup.blogspot.ro/ 

Concluzii -
 Noi, oamenii din biblioteci , putem schimba lumea visând frumos , muncind foarte mult, colaborând în ciuda tuturor piedicilor, având așteptări foarte mici dar păstrând speranța vie!

A consemnat, Delia Pantea