Carrie Rogers-Whitehead este fondatorul Digital Respons-Ability, o companie care lucrează cu educatori, părinți și studenți pentru a preda cetățenia digitală. A condus și a colaborat la nivel guvernamental, academic, nonprofit și de afaceri și aduce abordarea multidisciplinară a activității sale în cetățenia digitală.
Căutăm adesea informații , dar atunci când suntem supraîncărcați cu informații din toate direcțiile, poate fi dificil să selectăm informațiile false de cele adevărate . În acest webinar s-au subliniat niște moduri prin care putem să facem diferența dintre fapt și ficțiune în mass-media și modurile de identificare a știrilor false.
Ce este alfabetizarea media și de ce este importantă?
Vedem zilnic titluri senzaționale, fotografii, link-uri. Câte dintre ele reflectă o informație corectă , de care avem nevoie, cum recunosc o știre corect construită ?
.
Cuvântul „alfabetizare” descrie de obicei capacitatea de a citi și de a scrie. Alfabetizarea în citire și alfabetizarea în mass-media au multe în comun. Citirea începe cu recunoașterea literelor, identificarea cuvintelor și cel mai important, urmează înțelegerea semnificației acestor cuvinte. Cititorii pot deveni apoi scriitori, creatori de conținut.
Alfabetizarea media este capacitatea de a identifica diferite tipuri de media și de a înțelege mesajele pe care le transmit.
În jungla media există mesaje text, meme, videoclipuri virale, rețele sociale, jocuri video, publicitate și multe altele și fiecare mesaj are un creator și un motiv pentru care se află acolo.
Seminarul încearcă să ne dea câteva repere prin care putem să le ”citim” și să le descompunem mergând către sursă.
1.Să intelegem algoritmul din spatele cautarii:
Nu totdeauna primul rezultat al cautarii dat de un motor de căutare ( browser) este cel corect,- folositi browsere diferite pentru aceiasi căutare.
Să intelegem SEO si cum algoritmii de căutare creaza continut pe baza SEO (Search Engine Optimization), de exemplu căutarile personale din trecut afecteaza căutarile mele de azi.
2. Când intri pe un site a unei companii sau fundatii Urmareste banii- cine sponsorizeaza situl, este informatia la vedere, sunt rapoarte financiare la vedere,care este raportul dintre continut si reclame pe site , exista foarte multe linkuri?
3. S-a povestit despre deepfake despre stiri ,imagini și articole generate sintetic.S-au pomenit nume de mari creatiori de conținut si există linkuri spre ziare care au înlocuit ziariștii cu boți/programe care generează știri.
4. S-a povestit despre verificarea conturilor dubioase de pe rețelele de socializare ( Twiter aici) Cum recunoști că acel cont e gestionat de un robot sau de un om.
Materiale complexe pot fi consultate = AICI
Aici despre fotografii trucate pentru a transmite anumite mesaje.
5. Revenim la titlurile de articole de presă și conținutul lor , de ele ne ciocnim zilnic, ne afectează chiar fără să ne dăm seama, în efortul de a fi conectați cu ceea ce se întâmplă în lume.
Știre reală versus știre de dezinformare , cum ne dezvoltăm gândirea critică în evaluarea lor?
Putem da câteva repere teoretice.
Știrea este un gen jurnalistic care prezintă informații actuale, transmise prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă.
”Știrile se
angajează să ne pună în fața ochilor tot ceea ce se presupune că este mai neobișnuit și mai important în lume.”
– Este genul jurnalistic de bază;
– Este formată din lead( idee de bază) + dezvoltare + context;
– Relatează pe scurt un fapt sau eveniment;
– Expune fapte și exclude opiniile jurnalistului.
Informații esențiale:
a. Știrea expune informații factuale, ce pot fi observate și dovedite ușor, iar jurnalistul evită să își exprime opiniile în conținutul său.
b. Știrea respectă principiul piramidei inversate și răspunde la 6 întrebări principale: cine? (a făcut), ce? (a făcut), de ce? (a făcut), unde? (a
făcut), când? (a făcut) și cum? (a făcut). Fără aceste răspunsuri, nu putem vorbi de o știre completă.
c. Importanța și noutatea evenimentului relatat dau valoarea de știre unei informații
Pentru mesajele repostate pe rețelele de socializare câteva criterii de evaluare:
a.Urmăriți și emoția pe care o trezește știrea în voi.
b. Verificați cînd a fost creat mesajul, mai este actual?
c. Care este sursa originală a mesajului?
d. Care este starea mea când văd mesajul? obosit/odihnit, flămând/sătul, vesel /depresiv...
e. Puteti verifica veridicitatea pozei de profil cu Google Image.
