Irvin D. Yalom este un psihanalist, psihiatru și scriitor american de origine evreu. El este doctor în medicină, autor a numeroase lucrări de specialitate, devenite ulterior cărți de referință în domeniu, precum și câteva romane, în care experiența în psihoterapie se împletește cu pasiunea pentru filosofie, căutarea sensului ultim al existenței umane constituind scopul personajelor, frumos camuflat în dialoguri incitante.
În 1956 a absolvit Boston University School of Medicine, iar în 1963 își începe cariera academică la Universitatea Stanford, unde își aduce cea mai importantă contribuție în domeniul psihoterapiei prin definirea și rafinarea practicilor terapiei de grup. În acest cadru pune bazele unei noi abordări psihanalitice prin așa-numita existential psychotherapy - psihoterapie existențială.
Cartea autobiografică Călătoria către sine ne povestește într-un limbaj prietenos toată viața autorului.
Trăind intr-o lume academică pe de o parte și în alta dedicată terapiei și scrierii de cărți , viața lui Yalom pare suspendată într-un glob de cristal neatins de crize sociale, politice sau de care or mai fi fost în secolul XX și până acum.
Trăind într-o țară care nu respectă foarte tare mediul academic, am apreciat cu oarecare invidie anii sabatici în frumoase zone ale globului unde împreună cu soția se retrăgeau să scrie cărți.
Totuși cartea are un profund filon uman, fiecare carte scrisă și tipărită fiind parte a experienței și a interacțiunii cu suferința umană pe care medicul psihiatru a încercat să o aline. Departe de Dumnezeu în discurs și prin filosofia existențialistă, cred că acestă carte este de fapt în spiritul legilor divine, prezentând o viață binecuvântată , în slujba suferinței oamenilor.
De același autor -
Plansul lui Nietzsche
Minciuni pe canapea
Calaul dragostei si alte povesti de psihoterapie
Efemeride
Mama si sensul vietii
Problema Spinoza.
....
Cartea autobiografică ne spune cum fiecare din aceste titluri a venit la viață.
Despre meseria lui autorul spune:
Trăim vieți de dedicare, cu privirea atentă la nevoile celorlalți. Ne satisface deopotrivă să știm că îi ajutăm pe pacienți să se schimbe , dar și să știm că schimbarea lor va ajunge la ceilalți.Suntem privilegiați și prin rolul nostru de ocrotitori de secrete......munca noastră ne oferă oportunitatea de a transcende limitele identității personale pentru a vizualiza adevărul și tragedia condiției umane.
