Europa Creativă: bune practici în domeniul editorial- webinar

 Europa Creativă: bune practici în domeniul editorial

Webinar | 22 octombrie 2020 | 10:00 – 12:00

Scopul webinarului este prezentarea unor bune practici din industria cărții sprijinite de programul Europa Creativă. Beneficiari români ai acestei finanțări vor prezenta experiența lor în cadrul unor proiecte de traduceri literare și de cooperare europeană și vor discuta despre impactul pandemiei de coronavirus asupra pieței de carte. De asemenea, vor fi oferite informații despre rezultatele și viitorul programului Europa Creativă.

Agenda evenimentului online a fost:

Europa Creativă 2014-2020: bilanțul participării României la proiecte din domeniul editorial (Biroul Europa Creativă România)

Prezentări de bune practici

 Proiectul „Women Love with Their Soul” (Carmen Radu, Editura Darclée)

 Proiectul „A Literary Feast in Europe: 10 Contemporary Writers in Romanian Translation” (Ana Diana Munteanu, Editura Minerva) )

 Proiectul „Aramis Romania Reads with Europe” (Cristina Poterășoiu, Editura Aramis)

 Proiectul „L'Europe des librairies indépendantes” (Elena Gheorghica, Librăria Kyralina)

 Proiectele „CELA – Connecting Emerging Literary Artists” și „ALDUS – European Bookfairs' Network” (Mihai Mitrică, Asociația Editorilor din România)

Dezbatere cu invitații și sesiune Q&A | Moderator: Mihai Mitrică, AER

Piața europeană și piața românească a cărții în contextul pandemiei de coronavirus, probleme întâmpinate de edituri și librării, măsuri de susținere posibile

Finanțările Europa Creativă (Cultura) după 2020. Recomandări pentru viitorii aplicanți (Biroul Europa Creativă România)

_________________________

• Federația Editorilor Europeni a publicat un studiu care arată cum au scăzut cifrele de afaceri ale editorilor și a crescut pirateria online
• E nevoie de politici publice curajoase pentru revigorarea domeniului cărții, transmite Asociația Editorilor din România

Asociația Editorilor din România anunță apariția unui studiu despre impactul pandemiei de Covid-19 asupra pieței de carte din Europa. 

Raportul elaborat de Federația Editorilor Europeni descrie, pe baza informațiilor colectate din statele UE, modul în care această criză a afectat fiecare element al lanțului editorial.

Odată cu închiderea tuturor activităților și magazinelor considerate neesențiale, la începutul primăverii acestui an, au avut de suferit și editurile și librăriile și bibliotecile. În doar câteva săptămâni, vânzările s-au prăbușit și, cu ele, un întreg lanț de producție a cărții.

Librăriile fizice sunt peste tot în lume principalul canal de vânzare al cărților, de aceea închiderea acestora a dus la scăderea dramatică a vânzărilor cu 75 și 95%. Până la sfârșitul lunii martie, în Italia, o țară afectată profund de pandemie, vânzările au scăzut cu 75% echivalând cu o pierdere de 20 de milioane de euro, Portugalia a înregistrat scăderi de 78%, Spania 80%, iar în România s-au înregistrat scăderi și de 85%. În Franța, vânzările au scăzut cu 66%, iar unul dintre cele mai mari grupuri editoriale a înregistrat o scădere a vânzărilor de 90% la începutul lunii aprilie. Întregul ecosistem estimează pierderi de 500 de milioane de euro pe lună în Germania și de 200 de milioane pe lună în Spania.

Un alt inconvenient major al crizei provocate de pandemia de Covid-19 a fost imposibilitatea organizării târgurilor de carte. Acest lucru a afectat negativ autorii, editorii și librarii; târgurile de carte sunt ocazii de schimb de drepturi, de prezentare de noi titluri și, în unele cazuri, de a genera vânzări mari către public. Târgurile afectate până acum sunt cele din Paris, Londra, Bologna, Praga, Anvers, Tallinn, Salonic, Budapesta, Torino, Goteborg, Lisabona, Roma, București și alte câteva.

_______________________________________

Vorbitorii au prezentat proiectele aflate in derulare marea majoritate proiecte de traduceri literare  a unor carti din limbi mai putin prezente in limbi de circulatie mai restransa( islandeza, olandeza, sarba , croata, maghiara , bulgara...)

Temele cartilor traduse si publicul tinta variaza  si el de la un proeict la altul.

Am participat la seminar in ideea ca voi vedea si proiecte propuse de biblioteci,  dar  temele propuse de linii de finantare se areseaza doar- artelor spectacolului, patrimoniului cultural, literaturii / editurilor  pentru traduceri si publicare si artelor vizuale.

Cum am putea fi prezenti in perioada de pandemie in aceste proiecte? Ma gandeam la lansarile de carte ,  mediul virtual ar permite autorilor europeni  sa fie vazuti  si de un public de la periferia tarii.

Pe site in lista proiectelor care au fost implementate din 2014 incoace se gasesc si proeicte in care au fost implicate biblioteci .