Marţi, 25 iunie 2019, în sala Cerchez
a Muzeului Naţional Cotroceni, din palatul omonim, din Bucureşti,
s-a desfăşurat activitatea de încheiere a proiectului "Ora să
ŞTIM/Volunteer readers" – Educaţie şi tehnologie în mediul rural românesc.
Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Progress şi Deutsche Telekom
Stiftung (Fundaţia Progress fiind cea care a implementat proiectul în
România, iar Deutsche Telekom Stiftung l-a finanţat), la această frumoasă
activitate participând bibliotecari şi copii din cele 12 judeţe – Argeş,
Bihor, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Prahova, Sălaj,
Vâlcea, Vrancea - ce au activat în acest proiect. Proiectul "Ora să ŞTIM" este o iniţiativă
naţională ce a urmărit - prin activităţile derulate în biblioteci, şcoli,
grădiniţe şi chiar în natură – stimularea interesului copiilor din mediul rural
pentru lectură şi alte subiecte din aria ŞTIM (Ştiinţă, Inginerie,
Tehnologie, Matematică). Această activitate s-a
derulat în peste 150 de localităţi din cele 12 judeţe participante la
proiect.
După realizarea verificărilor de securitate
necesare accesului oricărui participant la un eveniment găzduit de Palatul
Cotroceni (ce e
printre altele şi sediul Administraţiei Prezidenţiale, adică
locul de muncă oficial al preşedintelui României din 1990 încoace),
verificări desfăşurate aproximativ între orele 9.00 şi 9.30,
participanţii la acest eveniment au ajuns în sala Cerchez a Muzeului Naţional
Cotroceni, şi după o mică pauză de reîmprospătare cu apă, cafea şi printre
altele vizitarea facilităţilor igienico-sanitare (asta ca să ne exprimăm aşa, un pic eufemistic), la
ora 10 (cum ar zice Caragiale "trecute fix") a început activitatea
propriu-zisă, printr-o prezentare introductivă de 10 minute. În cadrul
acestei introduceri, a vorbit mai întâi doamna dr. Camelia Crişan din
partea Fundaţiei Progress, urmată de consilierul de stat al Administraţiei
Prezidenţiale – doamna dr. Ligia Deca. Tot în cadrul acestei prezentări
introductive, a fost proiectat pe un ecran video, mesajul trimis de directorul
executiv al Deutsche Telekom Stiftung, domnul dr. Ekkehard Winter, ce a
folosit această facilitate video pentru că nu a putut participa personal la
eveniment.
Între orele 10.10 şi 11.00 s-a
desfăşurat o discuţie liberă pe tema: Educaţie şi tehnologie în România
rurală – paşi mici sau salturi uriaşe? În cadrul acestei discuţii, au
vorbit pe rând, poate nu chiar în această ordine, doamna dr. Ligia Deca –
consilier prezidenţial, doamna Olimpia Bratu – manager al Bibliotecii
Judeţene "Christian Tell" Gorj, domnul prof. Univ. dr. Lucian
Ciolan – decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din
Universitatea Bucureşti, doamna Stefanie Thate – manager pe probleme de
comunicare al Deutsche Telekom Stiftung (ce a vorbit, ca norocul, în engleză), doamna Roxana Vitan –
preşedintele Romanian-American Foundation, domnul Vlad Măcelaru –
cofondator şi preşedinte al companiei tehnologice ClarK şi doamna dr. Camelia
Crişan ce a moderat discuţia din partea Fundaţiei Progress.
Între orele 11.00 şi 11.30 s-a
desfăşurat o prezentare interactivă moderată de doamna dr. Claudia Şerbănuţă şi
au fost decernate diplomele Ora să ŞTIM bibliotecarilor şi copiilor ce au
reprezentat bibliotecile judeţene şi comunale din cele 12 judeţe participante
la proiect.
Între orele 11.30 şi 11.35 toţi
participanţii prezenţi la această acţiune culturală, bibliotecari şi copii
deopotrivă s-au deplasat în ordine, bineînţeles, pentru realizarea fotografiei
oficiale, fotografie realizată pe scările ce urcă din holul de la intrarea în
Muzeul Naţional Cotroceni spre salonul Cerchez.
 |
| Poza oficială de grup |
Odată realizată fotografia oficială, toţi
participanţii la acest eveniment au fost invitaţi de organizatori, pentru a lua
prânzul, ce era deja gata "amenajat", pe mai multe platouri, în holul
muzeului.
După servirea prânzului şi diversele discuţii
dintre participanţi (în diferite limbi: română, engleză, germană), plus o nouă pauză de
"hidratare" (a fost destul de cald în acea zi la Cotroceni), de la ora 12.50
şi până la ora 13.50 s-a efectuat vizitarea Muzeului Naţional
Cotroceni. Astfel, împreună cu reprezentanţii celorlalte biblioteci
participante la eveniment, plus invitaţii străini şi reprezentaţii fundaţiei
Progress, am vizitat: salonul de vânătoare, salonul florilor, biblioteca
regelui Ferdinand I, salonul Cerchez (unde în perioada
regalităţii se desfăşurau balurile de la Palatul Cotroceni), living-ul familiei
regale, sufrageria regală, camerele regilor Carol I şi Ferdinand I, dormitoarele
reginelor Elisabeta şi Maria.
 |
| Holul şi scara principală din Muzeul Cotroceni |
 |
| Salonul de vânătoare |
 |
| Salonul Cerchez |
 |
| Biblioteca regelui Ferdinand I |
 |
| Sufrageria regală |
 |
| Dormitorul reginei Maria |
De la ora 13.50, când s-a încheiat vizitarea
Muzeului Naţional Cotroceni, bibliotecarii şi copiii participanţi la acest
eveniment au plecat, înapoi, cu autocarul (ce ne adusese dimineaţă de la hotel), spre locul de cazare din
Bucureşti, adică hotelul Hello, ce e situat la aproximativ 3 minute de mers, de
Gara de Nord (pe Calea Griviţei, la dreapta cum se iese din Gara de Nord).
În încheiere, vă voi da câteva mici detalii
istorice legate de Palatul Cotroceni.
În 1679, domnitorul Ţării Româneşti, de la
acea vreme, Şerban Cantacuzino, a
început construirea unei mănăstiri pe dealul Cotrocenilor, construcţie
terminată doi ani mai târziu. Următorul domnitor, Constantin Brâncoveanu,
a continuat construirea altor case, în care, de multe ori se stabilea chiar
domnitorul, mai ales vara.
În anul 1862, Alexandru Ioan Cuza
hotărăşte să utilizeze mănăstirea Cotroceni ca reşedinţă domnească de vară.
După 1866, când pe tronul României ajunge Carol
I, noul principe primeşte şi el ca reşedinţă de vară vechile case domneşti
de la Cotroceni. Carol I se hotărăşte să construiască un nou palat în incinta
mănăstirii, pentru că vechile case domneşti erau cam mici pentru noul principe,
şi în plus aici urmau să locuiască şi alţi viitori membri ai familiei regale.
Construcţia Palatului Regal de la Cotroceni a început în anul 1888
şi a durat până în 1895 (planurile palatului au fost realizate de arhitectul francez Paul
Gottereau), când regele Carol I şi regina Elisabeta s-au mutat deja în noul
palat. Anul următor, în luna martie, în palat s-au mutat şi principele Ferdinand
şi principesa Maria.
Palatul Cotroceni, a rămas principalul palat al
familiei regale până la abdicarea forţată a regelui Mihai I, din 30
decembrie 1947. După izgonirea familiei regale, regimul comunist a folosit
palatul în alte scopuri, din 1949, aici fiind sediul unei noi
organizaţii, cea a "Pionierilor", palatul fiind rebotezat Palatul
Pionierilor. În urma cutremurului din 4 martie 1977 palatul a fost
avariat serios, iar lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani,
fiind coordonate de arhitectul bucureştean Nicolae Vlădescu.
În anul 1984, la ordinul preşedintelui Nicolae
Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ce fusese construită încă
din timpul lui Şerban Cantacuzino.
Din 1990, Palatul Cotroceni a devenit
reşedinţa oficială a Preşedintelui României.
Din 1991, corpul istoric al palatului a fost
deschis vizitatorilor devenind Muzeul Naţional Cotroceni. Între
anii 2003 – 2009 a fost reconstruită biserica Cotroceni, pe baza
planurilor iniţiale, şi a fost introdusă şi ea în traseul muzeal.
Prof., bibliotecar Florin Miheş.
