12 iulie 2019

Ora să ŞTIM la Palatul Cotroceni

Marţi, 25 iunie 2019, în sala Cerchez a Muzeului Naţional Cotroceni, din palatul omonim, din Bucureşti, s-a desfăşurat activitatea de încheiere a proiectului "Ora să ŞTIM/Volunteer readers" – Educaţie şi tehnologie în mediul rural românesc. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Progress şi Deutsche Telekom Stiftung (Fundaţia Progress fiind cea care a implementat proiectul în România, iar Deutsche Telekom Stiftung l-a finanţat), la această frumoasă activitate participând bibliotecari şi copii din cele 12 judeţeArgeş, Bihor, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Prahova, Sălaj, Vâlcea, Vrancea - ce au activat în acest proiect. Proiectul  "Ora să ŞTIM" este o iniţiativă naţională ce a urmărit - prin activităţile derulate în biblioteci, şcoli, grădiniţe şi chiar în natură – stimularea interesului copiilor din mediul rural pentru lectură şi alte subiecte din aria ŞTIM (Ştiinţă, Inginerie, Tehnologie, Matematică). Această activitate s-a derulat în peste 150 de localităţi din cele 12 judeţe participante la proiect.
După realizarea verificărilor de securitate necesare accesului oricărui participant la un eveniment găzduit de Palatul Cotroceni (ce e printre altele şi sediul Administraţiei Prezidenţiale, adică locul de muncă oficial al preşedintelui României din 1990 încoace), verificări desfăşurate aproximativ între orele 9.00 şi 9.30, participanţii la acest eveniment au ajuns în sala Cerchez a Muzeului Naţional Cotroceni, şi după o mică pauză de reîmprospătare cu apă, cafea şi printre altele vizitarea facilităţilor igienico-sanitare (asta ca să ne exprimăm aşa, un pic eufemistic), la ora 10 (cum ar zice Caragiale "trecute fix") a început activitatea propriu-zisă, printr-o prezentare introductivă de 10 minute. În cadrul acestei introduceri, a vorbit mai întâi doamna dr. Camelia Crişan din partea Fundaţiei Progress, urmată de consilierul de stat al Administraţiei Prezidenţiale – doamna dr. Ligia Deca. Tot în cadrul acestei prezentări introductive, a fost proiectat pe un ecran video, mesajul trimis de directorul executiv al Deutsche Telekom Stiftung, domnul dr. Ekkehard Winter, ce a folosit această facilitate video pentru că nu a putut participa personal la eveniment.
Între orele 10.10 şi 11.00 s-a desfăşurat o discuţie liberă pe tema: Educaţie şi tehnologie în România rurală – paşi mici sau salturi uriaşe? În cadrul acestei discuţii, au vorbit pe rând, poate nu chiar în această ordine, doamna dr. Ligia Deca – consilier prezidenţial, doamna Olimpia Bratu – manager al Bibliotecii Judeţene "Christian Tell" Gorj, domnul prof. Univ. dr. Lucian Ciolan – decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Universitatea Bucureşti, doamna Stefanie Thate – manager pe probleme de comunicare al Deutsche Telekom Stiftung (ce a vorbit, ca norocul, în engleză), doamna Roxana Vitan – preşedintele Romanian-American Foundation, domnul Vlad Măcelaru – cofondator şi preşedinte al companiei tehnologice ClarK şi doamna dr. Camelia Crişan ce a moderat discuţia din partea Fundaţiei Progress.
Între orele 11.00 şi 11.30 s-a desfăşurat o prezentare interactivă moderată de doamna dr. Claudia Şerbănuţă şi au fost decernate diplomele Ora să ŞTIM bibliotecarilor şi copiilor ce au reprezentat bibliotecile judeţene şi comunale din cele 12 judeţe participante la proiect.
Între orele 11.30 şi 11.35 toţi participanţii prezenţi la această acţiune culturală, bibliotecari şi copii deopotrivă s-au deplasat în ordine, bineînţeles, pentru realizarea fotografiei oficiale, fotografie realizată pe scările ce urcă din holul de la intrarea în Muzeul Naţional Cotroceni spre salonul Cerchez.
Poza oficială de grup
Odată realizată fotografia oficială, toţi participanţii la acest eveniment au fost invitaţi de organizatori, pentru a lua prânzul, ce era deja gata "amenajat", pe mai multe platouri, în holul muzeului.
După servirea prânzului şi diversele discuţii dintre participanţi (în diferite limbi: română, engleză, germană), plus o nouă pauză de "hidratare" (a fost destul de cald în acea zi la Cotroceni), de la ora 12.50 şi până la ora 13.50 s-a efectuat vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni. Astfel, împreună cu reprezentanţii celorlalte biblioteci participante la eveniment, plus invitaţii străini şi reprezentaţii fundaţiei Progress, am vizitat: salonul de vânătoare, salonul florilor, biblioteca regelui Ferdinand I,  salonul Cerchez (unde în perioada regalităţii se desfăşurau balurile de la Palatul Cotroceni), living-ul familiei regale, sufrageria regală, camerele regilor Carol I şi Ferdinand I, dormitoarele reginelor Elisabeta şi Maria.
Holul şi scara principală din Muzeul Cotroceni

Salonul de vânătoare

Salonul Cerchez

Biblioteca regelui  Ferdinand I

Sufrageria regală

Dormitorul reginei Maria
De la ora 13.50, când s-a încheiat vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni, bibliotecarii şi copiii participanţi la acest eveniment au plecat, înapoi, cu autocarul (ce ne adusese dimineaţă de la hotel), spre locul de cazare din Bucureşti, adică hotelul Hello, ce e situat la aproximativ 3 minute de mers, de Gara de Nord (pe Calea Griviţei, la dreapta cum se iese din Gara de Nord).
În încheiere, vă voi da câteva mici detalii istorice legate de Palatul Cotroceni.
În 1679, domnitorul Ţării Româneşti, de la acea vreme, Şerban Cantacuzino,  a început construirea unei mănăstiri pe dealul Cotrocenilor, construcţie terminată doi ani mai târziu. Următorul domnitor, Constantin Brâncoveanu, a continuat construirea altor case, în care, de multe ori se stabilea chiar domnitorul, mai ales vara.
În anul 1862, Alexandru Ioan Cuza hotărăşte să utilizeze mănăstirea Cotroceni ca reşedinţă domnească de vară.
După 1866, când pe tronul României ajunge Carol I, noul principe primeşte şi el ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni. Carol I se hotărăşte să construiască un nou palat în incinta mănăstirii, pentru că vechile case domneşti erau cam mici pentru noul principe, şi în plus aici urmau să locuiască şi alţi viitori membri ai familiei regale. Construcţia Palatului Regal de la Cotroceni a început în anul 1888 şi a durat până în 1895 (planurile palatului au fost realizate de arhitectul francez Paul Gottereau), când regele Carol I şi regina Elisabeta s-au mutat deja în noul palat. Anul următor, în luna martie, în palat s-au mutat şi principele Ferdinand şi principesa Maria.
Palatul Cotroceni, a rămas principalul palat al familiei regale până la abdicarea forţată a regelui Mihai I, din 30 decembrie 1947. După izgonirea familiei regale, regimul comunist a folosit palatul în alte scopuri, din 1949, aici fiind sediul unei noi organizaţii, cea a "Pionierilor", palatul fiind rebotezat Palatul Pionierilor. În urma cutremurului din 4 martie 1977 palatul a fost avariat serios, iar lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul bucureştean Nicolae Vlădescu.
În anul 1984, la ordinul preşedintelui Nicolae Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ce fusese construită încă din timpul lui Şerban Cantacuzino.
Din 1990, Palatul Cotroceni a devenit reşedinţa oficială a Preşedintelui României.
Din 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor devenind Muzeul Naţional Cotroceni. Între anii 2003 – 2009 a fost reconstruită biserica Cotroceni, pe baza planurilor iniţiale, şi a fost introdusă şi ea în traseul muzeal.

Prof., bibliotecar Florin Miheş.


Animalele prietenoase la Filiala Decebal

Joi, 21 martie 2024, am pus în "vitrină" a doua expoziție din acest an, formată din nouă desene realizate de copiii de la Grădiniț...

Wikipedia

Rezultatele căutării