Cum va arăta o bibliotecă peste 100 de ani?

 

Biblioteca Națională a României ne-a invitat în data de 29 noiembrie 2024 la atelierul conferință de la 17:30 să discutăm și să ne gândim împreună despre existența și imaginea bibliotecii peste 100 de ani

O mică înregistrare puteti vedea mai jos de la minutul 23 la minutul 37.

https://www.youtube.com/watch?v=RYMwNaZW8Gw

Expoziția ”În căutarea bibliotecilor de mâine” se mută la Biblioteca Națională a României pentru dezbateri și discuții.

Cuvinte ca:  hibrid , multifuncțional, hub de cetățenie activă, spații catalizatoare, hub-uri de inovare, resurse, soluții holistice, relevanța, era digitală, reinventare, mobilier modular din deșeuri, instalații experimentale, cuvinte cu greutate în scrierea de proiecte dar fără acoperire în realitatea cotidiană au fost dedicate de astă dată bibliotecilor.

Faptul este inscontestabil, cum ne prezintă un articol din 2022 
Din 1990 și până astăzi, deci în ultimii 32 de ani, au dispărut 8207 de biblioteci din România. Cu excepția anilor 1995 și 1996, când s-au înființat 277 de noi biblioteci, pe teritoriul României s-au închis an de an câteva cel puțin câteva sute de astfel de instituții pentru educație. INS indică faptul că în 2022 , în România, mai sunt doar 8458 de biblioteci naționale, universitare, specializate, școlare, publice sau private. În 1990 erau 16.665 de biblioteci. 

În afara acelor cuvinte bombastice, pe românește pot spune: cauza pierderii bibliotecilor a fost-  colecția de carte  neactualizată; cu cărți încă din 1950 în raft; părăsită  în clădiri care se prăbușesc și personalul deprofesionalizat total, disprețuit de comunitate  sau neplătit. Cea mai mare lovitură a dat-o bibliotecilor, descentralizarea , trecerea în administrația locală, la cheremul unor aleși neduși la bibliotecă, pentru care biblioteca nu este și nu va fi o prioritate, iar pregătirea unui bibliotecar o chestie inutilă.

Nici acum în 2024 nu poți aduce înaltă tehnologie în clădiri găurite, cu personal care nu știe nici să-și folosească mailul. Deoarece  din cele 8858 de biblioteci declarate funcționale, 5000 sunt în mediul rural, toate cuvintele de mai sus sunt inutile.

Se mai vorbește de voluntariat în bibliotecă. Un voluntar e o persoană bine intenționată care în limita timpului disponibil  se străduiește să gestioneze o bibliotecă. Nu va citi și nu va respecta proceduri de lucru, nici nu îl interesează . El va deschide ușa salii care adăpostește cărțile și va inventa moduri de aranjare a cărților în așa fel încât să fie regăsite.

Nu va menține gestiunea, evidența împrumuturilor sau  împărțirea domenială a cărților. Va fi o colecție de donații amestecate .

Ca orice meserie și cea de bibliotecar se învață. Poate nu e așa de complicată ca neurochirurgia  dar există și aici niște reguli care este bine să fie respectate pentru a nu fi puși în fața faptului de a o inventa odată cu fiecare angajat ignorant.

În anii 1960 , erau bibliotecile de casă, alimentate de o bibliotecă centrală, pentru a face ca colecția să ajungă la mai mută lume.

Cum văd eu biblioteca peste 100 de ani în cel mai luminos scenariu?

Ce noroc că nu mai trebuie să o văd! Mă bucur de vecinătatea cărților și atât.

Voi cum o vedeți?

Marketing digital pentru bibliotecari

„Marketing digital pentru bibliotecari”, atelier online organizat de Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), ca parte a proiectului Erasmus+ "Up-Skill and Re-skill Librarians in Modern Marketing Solution Curriculum" („Calificarea și perfecționarea bibliotecarilor privind Curriculum-ul dedicat soluțiilor moderne de marketing”).

Atelierul a avut loc vineri, 22 noiembrie 2024, de la 10:00 la 13:00. și a avut 100 de participanti .


Atelierul s-a adresat bibliotecarilor care doresc să-și îmbunătățească abilitățile de marketing digital și să crească vizibilitatea bibliotecilor prin implicarea audiențelor specifice.

Atelierul interactiv a dezbătut următoarele teme:
• Prezentarea curriculum-ului elaborat în cadrul proiectului
• O demonstrație practică a unui modul din curs, Modulul 2, cu titlul: Cunoașterea și dezvoltarea comunității online.
• De ce este marketingul esențial pentru o bibliotecă publică? Ce înțelegeți prin comunitate online?
• Segmentarea și cunoașterea comunității online
• Adaptarea comunicării pentru fiecare segment al comunității online. ‎ ‎

Atelierul a fost susținut de Loredana Stanciu și Diana Ghiorghieș.

 

În atenția bibliotecarilor bihoreni: Am fost pionieri în utilizarea blogurilor ,( chiar dacă la momentul acele nu il numeam marketing digital) a paginilor de facebook în anii 2011, 2014.

Din motive care trebuie cercetate interesul pentru promovarea bibliotecilor proprii a scăzut considerabil, a migrat de pe bloguri spre paginile de facebook.

Poate ar trebui să  reinvestim energie în punerea în valoare a valorii bibliotecii și a serviciilor bibliotecarului. O reformulare și o reamintire a modului de conectare cu comunitatea online cum o facem , de ce o facem, unde o facem pentru cine ? e necesară periodic!  

Interesul practic al bibliotecarilor în acest tip de proiect este de fapt cum se face transformarea interacțiunilor digitale în participări active .

Vă recomand EPALE - Platformă electronică pentru învățarea adulților în Europa- unde găsim podcasturi și cursuri online. 

A consemnat, Delia Pantea bibliotecar metodist

Ședința anuală a Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România.

 

În perioada 10-11 octombrie 2024, a fost organizată Ședința anuală a Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România. Întâlnirea profesională a avut loc la Biblioteca Orășenească “Máté Imre”, din Valea lui Mihai.

Organizatorii principali al evenimentului au fost: Szőcs Endre (președintele ABMR), Karsai Attila (primarul din Valea lui Mihai), Gheri Judit și Simon Andrea (bibliotecari la Biblioteca Orășenească “Máté Imre”)

Ședința anuală a fost prima oară organizată în Județul Bihor, cu o participare activă a bibliotecarilor din teritoriu, inclusiv din Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”. Delia Pantea coordonatorul metodologic, împreună cu bibliotecara Melinda Racsav au transmis mesajele de bun venit a doamnei directoare Ancuța Florina Șchiop și ideea întâlnirilor profesionale, organizate în viitorul apropiat la Oradea sau în bibliotecile din județul Bihor.

Prezentările tematice, profesionale au fost concrete, actuale și diversificate. Am putut să discutăm liber despre domeniile și ramurile biblioteconomiei. Bibliotecarii invitați din țară și din Ungaria au împărtășit experiențele, tendințele moderne pe care le practică în instituțiile de cultură în care lucrează. Subiectele discutate au reflectat că sunt necesare întâlnirile organizate ca să putem crea legături profesionale, ca să avem curajul să cerem sfaturi, îndrumări metodoligice, și ca să practicăm tendințele moderne a meseriei.

A consemnat, bibliotecar metodist Delia Pantea 

Conferința bibliotecarilor maghiari din Bazinul Carpatic din Csongrád

 În 4-6 iunie am participat la Conferința bibliotecarilor maghiari din Bazinul Carpatic din Csongrád, Ungaria. A fost o plăcere să mă întâlnesc cu colegi din Slovacia, Ucraina, Serbia, Croația, Ungaria.

Iudit Gheri

Colaborare profesională

În 26 aprilie 2023 a avut loc o întâlnire online sub umbrela Campusul competențelor, un proiect național care implică și antrenează bibliotecarii din toate rețelele în acțiuni de instruire, contribuind activ la formarea competențelor moderne ale bibliotecarilor din Republica Moldova.

Această întâlnire a adus în atenția celor 52 de participanți prezenți din Biblioteca Municipala B.P. Hasdeu, și filialele ei , noua tendință a bibliotecilor , de a interveni într-un mod profesional în corectarea și completarea cu referințe a enciclopediei online wikipedia.

S-a discutat despre experiența în urma participării la cursurile și atelierele de lucru organizate de WMROMD (Wikimedians of Romania and Moldova), despre viitoare proiecte de dezvoltare și colaborare, precum și despre Campania lunii aprilie - Cartea și Cititorul Ei. De menționat că acesta este primul an în care se organizează această campanie la nivel internațional, iar România participă alături de alte șase țări: Botswana, Brazilia, Canada, Mexic, Spania și SUA. Organizatorii campaniei din România sunt Elena Damian de la Biblioteca Județeană din Giurgiu și Delia Pantea de la Biblioteca Județeană din Bihor, sub coordonarea Claudiei Șerbănuță.

Elena Damian vorbit despre proiectul „Cartea și cititorul ei” accentuând necesitatea și importanța creării paginilor noi despre cărți precum și despre referințe – sursele să fie credibile , cele locale întărite cu cele la nivel național.

Anastasia Moldovanu, Biblioteca de Arte "T. Arghezi" și Ostaşevschi Ana, Biblioteca Ovidius, au vorbit despre Experiența Wikipedia în urma participării la atelierele de lucru desfășurate în cadrul proiectului Dincolo de Wikipedia și “proiectele surori”, la Brașov, România. La sesiunea de informare au participat mentorii Claudia Șerbănuța, România; Gheorghe A. Iordachi, Chișinău precum și colegele de echipă Elena Damian, Giurgiu, Delia Pantea, Oradea.

Claudia Șerbănuța, inițiatoarea celor trei serii de cursuri: Introducere: Editarea pe Wikipedia, Scrierea pe Wikipedia , Curs avansat: Wikidata și proiecte surori, a informat audiența despre importanța intervenției bibliotecarilor în wikipedia. 

Gheorghe A. Iordachi a confirmat că va continua coordonarea proiectului și prin activități care „să infecteze și mai departe cu date deschise”.

A consemnat, bibliotecar metodist Delia Pantea 

17-19 martie wikipedia si proiecte surori

Wikimedia Commons

Wikimedia Commons (pe scurt Commons) este o bibliotecă de conținut multimedia (foto, audio, video, modele 3D, etc.) liber, ce poate fi folosit în orice proiect Wikimedia ca și cum fișierele respective ar fi în proiectul respectiv. Pe Commons nu sunt acceptate fișiere cu utilizare cinstită - acestea pot fi încărcate doar pe proiectele Wikipedia, respectând regulile locale ale proiectului. Asta înseamnă că la Commons pot fi încărcate doar imagini proprii sau ale unor opere aflate în domeniul public.

Wikidata este o bază de date cu informații de orice fel, aflate în domeniul public (în majoritatea țărilor datele în sine nu sunt protejate de drepturi de autor, ci doar reprezentarea lor). Interfața Wikidata este disponibilă în mai multe limbi, inclusiv română.

Baza de date nu este tabelară cum v-ați putea aștepta, ci este formată din pagini (items) legate între ele într-un graf și care conțin afirmații (statements). Fiecare afirmație conține cel puțin o pereche cheie-valoare, dar poate conține și alte perechi de clarificare (qualifiers) sau surse.

Unelte de editare in wikidata:

Petscan-este o unealtă de interogare a proiectelor Wikimedia ce poate genera liste de pagini din Wikipedia și proiectele surori (sau de elemente Wikidata) care se potrivesc cu anumite criterii, precum apartenența la o categorie, toate elementele cu o anumită proprietate etc. PetScan poate combina anumite liste temporare (numite surse) în diferite moduri pentru a crea noi liste de elemente. De asemenea, dacă se lucrează cu elemente Wikidata, din PetScan se pot face operațiuni în masă asupra acestora (de ex. să se adauge o proprietate sau o descriere.

QuickStatements (QS) este o unealtă dezvoltată de Magnus Manske care poate modifica elemente Wikidata pe baza unor comenzi textuale simple. Această unealtă poate adăuga și elimina declarații, etichete, descrieri și aliasuri, precum și adăuga declarații cu surse și calificatori opționali. Secvența de comenzi poate fi scrisă direct în fereastra de import sau creată separat într-un editor de text și copiată în fereastra de import. De asemenea, poate fi creată de cod extern, precum Lua, apelat dintr-un format și transmis ca URL. Datele modificate în OpenRefine pot fi exportate în format QuickStatements.

Pagina de documentație conține detalii despre configurarea și formatul comenzilor, așa că nu vom intra în detalii. QuickStatements este o unealtă foarte utilă pentru a importa rapid cantități mari de date fără a scrie cod.

WDFIST este o unealtă ce vă permite adăugarea unor imagini din articole pe Wikidata. Are o interfață de căutarea asemănătoare cu PetScan, din care se extrage o listă de articole cu imaginile aferente și o listă de elemente Wikidata fără imagine. Utilizatorul alege apoi manual imaginile potrivite și ele sunt adăugate în elementul Wikidata aferent

A consemnat, bibliotecar metodist, editor wikipedia, Delia Pantea 

E

Intâlnire de editare wikipedia

Luni 8 februarie 2023 la Oradea la Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai  a avut loc o întâlnire regională a bibliotecarilor care editează wikipedia.

Am primit cu drag oaspeții din Salaj de la Biblitoeca Județeană ”Scipione Bădescu” și de la 4 alte biblioteci publice mici.

Colegul de la Jibou ne-a adus publicațiile proprii care au apărut la editura  Caiete Silvane.

De la București au fost prezenti Claudia Serbănuță și Andrei Cipu care fac pentru biblitoecari cursuri de editare în wikipedia .

Ziua s-a terminat cu Wiki Walks Oradea cu un eveniment de documentare prin fotografierea a unei zone, regiuni - în acest caz Oradea propus de Wikimedians of Romania and Moldova User Group în parteneriat cu Biblioteca Județeană Bihor .

A consemnat, bibliotecar metodist, editor wikipedia, Delia Pantea 

Biblioteci in secolul XXI

 

Modernizarea unei biblioteci implică schimbarea viziunii asupra modului în care are loc activitatea ei! 

material de specialitate 

 

 

 

  

 

 

 

 

Vizite pe teren

Bibliotecile din Valea lui Mihai si Marghita au fost  vizitate în data de 2 martie 2022.

Din imagini se poate vedea că ambele biblioteci  sunt modele de buna practica atât în ce privește organizarea cât și serviciile pe care le oferă publicului și proiectele pe care le derulează.

EduCab, prin partenerii săi a rezolvat pentru acele biblioteci rurale sau mici urbane care au calculatoare depășite sau nu au calculatoare, să poată să obțină, cu investiție minimă unități și monitoare de PC-uri în stare foarte bună. Ele vin fără tastatură, mouse sau cameră. Instalarea unui sistem de operare și alte aplicații revine în sarcina primitorului.

In Bihor am primit 10 calculatoare pe care le distribuim la bibliotecile selectate.

Sala de servire a cititorilor la Marghita. Biblioteca e mutata temporar in Casa de cultură.

Sala de imprumut de carte la etajul Casei de cultură din Marghita.

Coltul memorial Mate Imre - Biblioteca Mate Imre din Valea lui Mihai.

Proiect de descoperire si promovare a frumusetilor naturii din zona Valea lui Mihai. Se incheie in 21 aprilie.

                                      

Expozitia lucrarilor ramase in biblitoeca dupa Tabara artistilor plastici din 2021. Organizator, biblioteca din Valea lui Mihai.

                                                    

 

Intalnire online

 

În 25 februarie am organizat o întâlnire de lucru online pentru bibliotecarii bihoreni. Tema întâlnirii a fost actualizarea si verificarea existenței procedurilor de lucru în bibliotecile mici.

S-a discutat despre pandemie si reluarea activităților cu publicul în  perspectiva ridicării restricțiilor.

S-a prezentat incă o data proeictul Educab și posibilitățile care le deschide spre o colaorare națională între biblioteci.Zilele astea prin proiectul Educab au ajuns în Bihor 10 calculatoare cu monitoare  pentru 10 biblioteci publice.

A consemnat, bibliotecar metodist Delia Pantea 

Intalnire metodica la Biblioteca Județeană

 În data de 8 .10.2021 a avut loc întâlnirea metodică a bibliotecarilor bihoreni  din bibliotecile publice la Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai ” .

Ultima întâlnire de acest gen a avut loc în decembrie 2019 , o întâlnire de bilanț a unui an foarte bogat în proiecte. Din martie 2020 pandemia a blocat mare parte din activitatea bibliotecilor bihorene.

Peste octombrie  2021 plutește încă spectrul pandemiei. Totuși nu putem să nu încercăm să facem planuri de viitor, de dezvoltare și de colaborare. 

La întâlnirea de vineri au participat 17 bibliotecari din bibliotecile publice din orașele bihorene Alesd, Salonta, Beius, Sacueni, Marghita, Valea lui Mihai și Nucet și din comunele  Astileu, Chislaz, Bratca, Cabesti, Budureasa.

Gazdele întâlnirii au fost doamna director   Ancuta Florina Schiop , dl Mircea Pricajan redactor sef la revista Familia, doamnele Máté Zsófia , Tóth Hajnal redactori la revista Varad și Delia Pantea bibliotecarul metodist.

Biblioteca Județeană Bihor are din acest an un nou director și o nouă structură.

În cuvântul de introducere doamna director s-a prezentat ,  experiența de profesor  de istorie-geografie la Şcoala Gimnazială Alexandru Roman din Auşeu  și cea de viceprimar , și de  funcționar public în administrația județeană îi  permite să  aibă o viziune largă asupra problematicii educației în comunele mici din Bihor pe de o parte și o cunoaștere bună a metodelor administrative prin care bibliotecile publice pot să se dezvolte. 

 

Structura nouă a  Bibliotecii Judetene îmbogățește gama de servicii pe care le poate biblioteca oferi prin cele două reviste culturale Varad si Familia.

Din discuții și prezentări s-au conturat următoarele obiective  pentru anul 2022.

Folosirea tuturor resurselor pentru dezvoltarea bibliotecilor.Biblioteca Judeteana ofera prin experiența din administrația locala  a managerului,  asistență în solicitarea de bugete pentru anul 2022, în scrierea  și completarea formularelor de accesare de proiecte europene și asigurarea de cofinanțări de la ordonatorul de credite și sau la consiliul judetean.( Proiecte europene, PNNR)

În primul rând urmărim finanțarea bibliotecilor din bugetul local. 

Conform legii bibliotecilor  pot fi ceruți 

-bani pentru carte noua-  minim 50 documente la mia de locuitori.

-5% din totalul cheltuielilor de buget pentru formare profesională.( Bratca – curs de formare profesională)

-bani pentru laptop, sau calculator  ( cu sistem de operare și toate accesoriile, deoarece echipamentele IT  deținute cam din 2009  devin încet încet nefuncționale.)

-Reparații la clădire, căldură, Internet.

Prin intermediul revistelor culturale ,vom încerca sa oferim un fel de program cultural pentru elevii intre 10 și 15 ani. Formatul acestui program propus de dl Mircea Pricăjan  va facilita  întâlniri cu scriitori de carte pentru copii, discuții cu copii pe diferite teme culturale la nivelul lor( în biblioteci publice) cu finalitate creșterea interesului pentru lectură, pentru creația literară, și  contactul cu istoria culturală a județului prin Revista Familia.

Pentru cititorii de limbă  maghiară vom oferi activități culturale  într-un format asemănător  iar revista Varad  va publica în paginile ei evenimentele culturale din comunități.

Actualizarea fondului de carte al bibliotecilor publice mici din Bihor  prin apelul  către Rezerva Naționala de Carte a Bibliotecii Naționale este un alt obiectiv pentru următorii ani.

Bihorul ar putea trimite 3, 4 cereri concomitente, iar Biblioteca Judeteana ar putea să  asigure transportul de la București la Oradea. Asta ar însemna pachete de câte 500 -600 cărți pentru cei care aplica + 2500 pentru judeteana . Vom acorda asistență pentru întocmirea documentelor necesare , vom centraliza cererile și le vom trimite concomitent pentru ca livrarea să fie făcută în același timp.

În trimestrul trei al anului 2021  vom relua vizitele pe teren,  în care sa identificam  punctual problemele fiecărei biblioteci , sa le discutam cu primăriile și să găsim soluții adaptate fiecărui caz.

Discuții individuale cu bibliotecarii