STRENGTHENING EUROPE THROUGH PUBLIC LIBRARIES -OPEN METHOD OF COORDINATION GROUP
Rezumat
Grupul MDC a identificat 10 provocări sociale majore în fața cărora bibliotecile din întreaga Europă își exercită rolurile multiple, răspunzând la nivel local nevoilor comunităților lor. Analizând legislația specifică, strategiile naționale și regionale, precum și peste 100 de exemple de bune practici, grupul MDC a evidențiat rezultatele și impactul bibliotecilor europene în abordarea acestor provocări. Grupul MDC consideră că există un potențial semnificativ pentru ca factorii de decizie să valorifice mai eficient bibliotecile publice într-o gamă largă de domenii de politici publice. Prezentul raport urmărește să stimuleze dezbateri fundamentate în rândul decidenților cu privire la modalitățile prin care bibliotecile publice pot contribui cât mai eficient la soluționarea provocărilor societale, valorificându-și rolurile multiple. Documentul identifică domeniile sociale care ar beneficia cel mai mult de pe urma consolidării bibliotecilor, prezintă exemple de biblioteci care sprijină atingerea obiectivelor strategice naționale sau regionale și oferă recomandări pentru sporirea impactului acestora. În ciuda ariei lor extinse de acoperire, bibliotecile își desfășoară activitatea în contexte juridice, strategice și financiare diverse.
Aproximativ 70 % dintre statele membre dispun de o legislație specifică privind bibliotecile, care consacră principii precum accesul liber, incluziunea și învățarea pe tot parcursul vieții, în timp ce circa jumătate dintre acestea au strategii naționale care stimulează inovarea digitală și socială. Finanțarea provine în principal de la nivel local, ceea ce generează disparități atât la nivel european, cât și în interiorul statelor membre. Numărul personalului a rămas constant, la aproximativ 170 000 de profesioniști, în ultimul deceniu, chiar dacă bibliotecile deservesc cu opt milioane mai mulți utilizatori și se adaptează nevoilor în schimbare ale comunităților lor. Datele colectate indică un grad ridicat de utilizare – un miliard de împrumuturi fizice și 160 de milioane de împrumuturi digitale anual –, însă lipsa armonizării datelor la nivelul UE limitează sever posibilitatea de a fundamenta politicile dovezi concrete.
1 consolidarea învățării pe tot parcursul vieții într-o societate alfabetizată și calificată;
2 asigurarea accesului la cultură și promovarea unui ecosistem cultural bogat și divers;
3 stimularea coeziunii sociale și consolidarea comunităților;
4 reducerea decalajului digital;
5 consolidarea rezilienței și a funcționării democrației;
6 stimularea competitivității economice, a dezvoltării, a ocupării forței de muncă și a creșterii economice;
7 contribuția la sustenabilitatea mediului;
8 îmbunătățirea sănătății și a stării de bine;
9 sprijinirea dezvoltării urbane și rurale;
10 consolidarea rezilienței în fața crizelor și a dezastrelor.
În evoluție continuă Bibliotecile publice rămân instituții culturale și educaționale centrale, însă formele tot mai diversificate de servicii demonstrează că pot oferi mult mai mult.
Datorită barierelor de acces reduse, acoperirii tematice vaste, mediilor primitoare și sigure, legăturilor solide cu alte sectoare și deschiderii către inovație, bibliotecile funcționează ca un „al treilea spațiu” pentru multe persoane – un bun public comun, fără echivalent în rândul instituțiilor publice.
Punctul lor forte constă în capacitatea de a aborda simultan multiple provocări sociale, colaborând într-o manieră integrată cu diverși parteneri din societate. Raportul explorează evoluția funcțiilor bibliotecilor prin intermediul a patru metafore ale bibliotecii și a șapte roluri ale profesioniștilor din domeniu, ilustrând adaptabilitatea acestora pe măsură ce se transformă tot mai mult în spații comunitare accesibile și multifuncționale.
• Piață (Marketplace). Biblioteca văzută ca o reuniune de oameni, cărți și servicii.
• Laborator. Biblioteca văzută ca o platformă pentru co-creare, schimb de competențe și descoperirea talentelor.
• Sanctuar. Biblioteca văzută ca un spațiu sigur pentru solitudine, refugiu și găsirea sprijinului.
• Nod (Hub). Biblioteca văzută ca un spațiu versatil, cu potențial de transformare, și ca un element cheie de conectare a comunității.
Roluri:
• Constructor de comunități. Conectează oameni, idei și resurse
• Povestitor. Promovează lectura, cultura și incluziunea.
• Ghid. Facilitează orientarea și oferă autonomie utilizatorilor de toate vârstele.
• Facilitator. Îmbină expertiza organizațională cu implicarea comunității.
• Protector. Protejează accesul la informație și la democrație.
• Catalizator. Trezește curiozitatea și stimulează co-crearea.
• Motivator. Încurajează participarea și creează medii incluzive și deschise.
The OMC recomandă o strategie pe mai multe niveluri pentru biblitoeci.
Bibliotecile trebuie să fie recunoscute în legislația națională și regională, precum și integrate în strategiile naționale, ca instituții publice esențiale care garantează dreptul de a accesa informația, cultura, educația și participarea digitală, servind drept fundament pentru dezvoltarea economică, urbană și rurală și sprijinind inițiativele locale din domeniul social și al sănătății.
Grupul OMC recomandă ca aceste cadre juridice și strategice să vizeze următoarele domenii:
• Definirea misiunii de serviciu public, a rolurilor și a responsabilităților bibliotecilor, protejând totodată autonomia și independența lor instituțională.
• Instituirea obligativității accesului universal și a incluziunii, în special pentru grupurile marginalizate și pe cele insuficient deservite.
• Încurajarea autorităților locale responsabile de biblioteci să elaboreze strategii pe termen lung care să recunoască și să consolideze rolurile multiple ale bibliotecilor în comunitățile locale, cu sprijinul autorităților regionale și naționale.
• Stabilirea unor obligații anuale de colectare a datelor și de raportare pentru biblioteci, în scopul asigurării coerenței, comparabilității și fundamentării politicilor pe dovezi, la nivelul regiunilor și al statelor membre.
• Integrarea bibliotecilor în agende politice mai ample, inclusiv în domeniile educației, tranziției digitale, adaptării la schimbările climatice, sănătății și coeziunii sociale. Colaborarea intersectorială între biblioteci și aceste domenii trebuie promovată la toate nivelurile administrației pentru a aborda mai eficient provocările societale.
• Recunoașterea bibliotecilor ca parte a infrastructurii strategice naționale, contribuind la reziliența democratică și la bunăstarea comunității.
• Includerea bibliotecilor în planificarea măsurilor de pregătire pentru situații de criză, în special în ceea ce privește intervenția în caz de urgență și redresarea societății. Cadrele juridice și strategice oferă bibliotecilor legitimitatea, stabilitatea și vizibilitatea necesare pentru a stabili parteneriate intersectoriale și pentru a contribui semnificativ la rezultatele politicilor publice.
2. Responsabilitate la mai multe niveluri și finanțare sustenabilă
3. Luarea deciziilor pe baza datelor
• Definirea misiunii de serviciu public, a rolurilor și a responsabilităților bibliotecilor, protejând totodată autonomia și independența lor instituțională.
• Instituirea obligativității accesului universal și a incluziunii, în special pentru grupurile marginalizate și pe cele insuficient deservite.
• Încurajarea autorităților locale responsabile de biblioteci să elaboreze strategii pe termen lung care să recunoască și să consolideze rolurile multiple ale bibliotecilor în comunitățile locale, cu sprijinul autorităților regionale și naționale.
• Stabilirea unor obligații anuale de colectare a datelor și de raportare pentru biblioteci, în scopul asigurării coerenței, comparabilității și fundamentării politicilor pe dovezi, la nivelul regiunilor și al statelor membre.
• Integrarea bibliotecilor în agende politice mai ample, inclusiv în domeniile educației, tranziției digitale, adaptării la schimbările climatice, sănătății și coeziunii sociale. Colaborarea intersectorială între biblioteci și aceste domenii trebuie promovată la toate nivelurile administrației pentru a aborda mai eficient provocările societale.
• Recunoașterea bibliotecilor ca parte a infrastructurii strategice naționale, contribuind la reziliența democratică și la bunăstarea comunității.
• Includerea bibliotecilor în planificarea măsurilor de pregătire pentru situații de criză, în special în ceea ce privește intervenția în caz de urgență și redresarea societății. Cadrele juridice și strategice oferă bibliotecilor legitimitatea, stabilitatea și vizibilitatea necesare pentru a stabili parteneriate intersectoriale și pentru a contribui semnificativ la rezultatele politicilor publice.
Bibliotecile trebuie să beneficieze de sprijinul tuturor nivelurilor
de guvernare, care își asumă o responsabilitate comună, la mai multe niveluri,
de a menține și consolida rețeaua de biblioteci publice,
inclusiv prin intermediul unei finanțări sustenabile.
Bibliotecile oferă soluții locale la provocările societale europene,
ceea ce implică o responsabilitate partajată a fiecărui nivel
de guvernare de a asigura bunăstarea sectorului bibliotecar. Fără o
finanțare stabilă și adecvată, bibliotecile nu pot răspunde așteptărilor
tot mai mari ale comunității și nici nu își pot îndeplini rolurile
strategice în transformarea societății.
Prin urmare, grupul OMC
recomandă factorilor de decizie:
• să asigure finanțarea de bază pentru operațiuni pe termen lung
la nivel local, pentru a garanta continuitatea serviciilor
bibliotecare fundamentale;
• să stimuleze investițiile regionale și naționale în infrastructură,
transformare digitală și inovare, înlocuind finanțarea fragmentată
cu angajamente multianuale pe termen lung, ori de câte ori
este posibil, pentru a reduce disparitățile regionale în ceea ce
privește cheltuielile pentru biblioteci;
• să îmbunătățească accesul la finanțarea europeană,
în special pentru a sprijini formarea personalului,
schimburile profesionale, inovarea și
dezvoltarea rolurilor multiple ale
bibliotecilor publice;
• să includă în mod explicit bibliotecile în programele de finanțare
europeană – inclusiv Erasmus+,
fondurile structurale și de investiții europene și
Fondul social european Plus, Europa digitală,
Europa creativă, Orizont Europa, programul
„Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV)
și, ulterior, AgoraEU – ca factori catalizatori pentru colaborarea
transfrontalieră, investițiile structurale,
dezvoltarea profesională și inovarea în
sprijinul priorităților politice ale UE.
Finanțarea bibliotecilor publice trebuie să fie stabilă,
diversificată și aliniată la obiectivele politice pe termen lung.
Trebuie încurajate responsabilitatea și finanțarea la mai multe
niveluri – local, regional, național și european.
Pentru a consolida și promova rolurile multiple
ale bibliotecilor din întreaga Europă, Grupul OMC
identifică un potențial semnificativ în cooperarea
la nivelul UE privind elaborarea politicilor pe
baza datelor. Deși majoritatea statelor membre
colectează anual date despre biblioteci pentru a
monitoriza tendințele și a elabora strategii, acestea
ar putea beneficia în mod special de pe urma
colaborării în ceea ce privește măsurarea rolurilor
noi și emergente ale bibliotecilor.
Pentru a răspunde nevoilor societale în rapidă
schimbare, bibliotecile trebuie să fie capabile să
colecteze, să analizeze și să utilizeze datele în
scopuri de planificare, evaluare și promovare a
intereselor (advocacy). Prin urmare, Grupul OMC
face următoarele recomandări:
• Promovarea luării deciziilor pe baza datelor
prin colectarea armonizată de date cantitative
și calitative privind bibliotecile publice la
nivelul UE. Acest lucru necesită elaborarea unei
strategii pe termen lung pentru a identifica și
menține un set de statistici armonizate și
comparabile, precum și obiective de cercetare
comune la nivelul UE, care să reflecte rolurile
multiple ale bibliotecilor publice.
• Colectarea de indicatori naționali și europeni
pentru a permite analiza comparativă (benchmarking),
analiza tendințelor și adoptarea unor politici
fundamentate
.
• Stimularea cooperării între statele membre
și țările europene vecine pentru a consolida
rețeaua europeană a bibliotecilor, în special în
ceea ce privește toate aspectele colectării și
analizei datelor.
• Dezvoltarea capacității bibliotecilor locale de
a realiza evaluări ale nevoilor comunității,
pentru a orienta conceperea programelor și
furnizarea serviciilor.
• Implementarea unor cadre de evaluare bazate
pe rezultate, pentru a măsura și demonstra
impactul social, cultural și economic al
bibliotecilor publice.
• Încurajarea cercetării academice la nivel
național și european privind impactul social
al bibliotecilor.
Elaborarea politicilor pe baza datelor este esențială
pentru consolidarea eficientă a rolurilor multiple
ale bibliotecilor.
Investițiile în alfabetizarea în
domeniul datelor, în competențele de evaluare și
în instrumentele digitale vor permite bibliotecilor
să treacă de la relatări bazate pe anecdote la
abordări fundamentate pe dovezi, sporindu-le
capacitatea de a se adapta la nevoile societale și
amplificându-le vocea în discursul public și în
planificarea politicilor.
4. O forță de muncă calificată, apreciată și orientată spre viitor
4. O forță de muncă calificată, apreciată și orientată spre viitor
Pentru a permite bibliotecilor publice să evolueze și să răspundă provocărilor viitoare, este esențial să se investească într-o forță de muncă profesionistă, solidă și versatilă. Personalul bibliotecilor nu este format doar din furnizori de servicii; aceștia sunt povestitori, ghizi, factori de motivare și promotori ai coeziunii comunitare.
Pentru a sprijini această misiune extinsă, Grupul OMC recomandă:
• definirea clară a rolurilor profesionale și a profilurilor de competențe care reflectă natura multifuncțională a bibliotecilor;
• asigurarea finanțării și a accesului la formare profesională continuă, cu un accent deosebit pe competențele digitale, IA, incluziune, implicarea comunității și leadership, sprijinite de o platformă europeană de schimb și învățare;
• asigurarea unor salarii echitabile și competitive, care recunosc complexitatea și valoarea socială a muncii în bibliotecă;
• stimularea mobilității intersectoriale, a programelor de tip „job shadowing” și a oportunităților de schimb la nivel național și european, inclusiv prin intermediul programului Erasmus+, pentru a promova inovarea și învățarea între colegi;
• dezvoltarea unor cadre de cooperare cu profesioniști din domenii complementare, precum lucrătorii de tineret, asistenții sociali și organizatorii comunitari;
• încurajarea colaborării cu parteneri, comunități locale și voluntari, care joacă un rol vital în consolidarea rolurilor multiple ale bibliotecilor;
• consolidarea rețelelor regionale, naționale și europene ale personalului din biblioteci prin participare activă, finanțare și schimburi de experiență. Leadership-ul în biblioteci, la toate nivelurile, este esențial pentru a susține inovarea, a gestiona schimbarea și a încuraja participarea incluzivă, acordându-se o atenție deosebită formării în domeniul conducerii și planificării succesiunii, în special în bibliotecile mici sau din mediul rural.
5. Spații publice sustenabile și incluzive
Clădirile bibliotecilor trebuie să ofere spații sigure, primitoare și incluzive, accesibile tuturor și situate în apropierea comunităților pe care le deservesc. Amplasamentele bibliotecilor ar trebui să reflecte valori legate de mediu, să răspundă nevoilor diverse ale utilizatorilor și să fie dotate cu facilități adecvate care susțin sustenabilitatea.
Prin urmare, Grupul OMC recomandă:
• asigurarea faptului că serviciile bibliotecilor sunt situate în imediata apropiere a cetățenilor, ținând cont de datele demografice locale, de densitatea și compoziția populației, astfel încât toți locuitorii din Europa să beneficieze de un acces echitabil;
• construirea, renovarea și proiectarea spațiilor bibliotecilor în conformitate cu standardele de sustenabilitate, asigurând eficiența energetică, accesibilitatea și utilizarea flexibilă;
• susținerea rolurilor și utilizărilor diverse ale serviciilor bibliotecilor prin oferirea unor configurații flexibile, stimularea implicării comunității în crearea sau îmbunătățirea spațiilor și antrenarea utilizatorilor în modelarea spațiilor și serviciilor publice;
• investiția într-o colecție pluralistă, actualizată și diversificată, care să răspundă nevoilor tuturor utilizatorilor;
• menținerea unor zone sigure și bine organizate pentru depozitarea și conservarea colecțiilor fizice în incinta clădirilor bibliotecilor.
Clădirile bibliotecilor reprezintă inima comunității și un simbol puternic al rolului bibliotecii la nivel local. Menținerea și îmbunătățirea acestor spații sunt esențiale pentru ca bibliotecile să își îndeplinească eficient toate rolurile multiple.
6. Maturitate digitală și inovar
Digitalizarea continuă a societății are un impact semnificativ asupra dinamicii rolurilor multiple ale bibliotecilor publice. Bibliotecile europene ajung la sute de milioane de utilizatori în mediul online, menținând în același timp spații fizice comune, centrate pe comunitate, care oferă acces la informații, colecții și interacțiuni sociale. În era digitală actuală, bibliotecile publice trebuie să își dezvolte continuu prezența online prin abordări inovatoare. Biblioteca publică a viitorului este una hibridă, combinând servicii fizice și virtuale care se consolidează reciproc
Grupul OMC recomandă:
• investiții în infrastructură digitală modernă, conectivitate fiabilă și platforme sigure, accesibile tuturor utilizatorilor – în special persoanelor cu dizabilități – pe baza valorilor publice;
• stimularea creării și menținerii unor servicii partajate și a unor consorții la nivel regional sau național, precum platforme digitale care sprijină bibliotecile mai mici sau pe cele din mediul rural;
• integrarea formării în domeniul competențelor digitale, al alfabetizării mediatice și al conștientizării securității cibernetice în serviciile de bază ale bibliotecii;
• pregătirea personalului și a utilizatorilor pentru a se adapta la tehnologiile în evoluție și pentru a naviga independent în mediile digitale, asigurând o participare semnificativă la societatea digitală și încurajând, în special, experimentarea tehnologiilor emergente (de ex. IA, XR, spații de creație/makerspaces) în moduri incluzive și etice;
• investiții continue în adaptabilitate și inovare pentru a consolida și îmbogăți rolurile multiple ale bibliotecilor, permițându-le să răspundă eficient provocărilor societale viitoare;
• promovarea conservării digitale pe termen lung a colecțiilor și asigurarea autonomiei digitale pentru personal și utilizatori.
Bibliotecile publice trebuie să fie instituții mature din punct de vedere digital, sprijinind personalul și utilizatorii în navigarea prin societatea digitală. Investițiile continue în infrastructura digitală și în competențele personalului reprezintă singura modalitate de a garanta că bibliotecile pot susține aceste servicii vitale și în viitor.
Un cadru pentru viitor Prezentul raport urmărește să stimuleze o dezbatere la nivel european privind modalitățile de a valorifica mai eficient bibliotecile pentru a răspunde provocărilor societale. Raportul creează punți de legătură între factorii de decizie și profesioniștii din domeniul bibliotecar, oferind totodată orientări pentru stimularea inovației, extinderea serviciilor și consolidarea contribuției bibliotecilor la valorile europene și la obiectivele societale. Documentul prezintă exemple de bune practici ale unor biblioteci care oferă soluții locale pentru 10 provocări societale, utilizând o abordare integrată, aliniată strategiilor europene, naționale și regionale. Grupul OMC recomandă o cooperare europeană continuă între statele membre pentru a promova și consolida bibliotecile publice și pentru a stimula dezvoltarea acestora.
Aceasta ar trebui să includă continuarea activității grupului actual în cadrul Planului de lucru al UE pentru cultură 2027–2030, urmată de adoptarea unor concluzii relevante ale Consiliului. Până în 2030, toate bibliotecile ar trebui să se afle pe o traiectorie care să le permită să îndeplinească roluri multiple în raport cu majoritatea celor 10 provocări societale, având în vedere strategii bibliotecare care să acopere perioada 2030–2040. Discuțiile la nivel european ar trebui să se concentreze pe demonstrarea impactului rolurilor multiple ale bibliotecilor, pe consolidarea cooperării în ceea ce privește elaborarea politicilor bazate pe date și dezvoltarea competențelor, precum și pe schimbul de strategii pentru asigurarea accesului universal la bibliotecile publice. În cele din urmă, Grupul OMC recomandă instituirea unei Săptămâni Europene a Bibliotecilor, organizată anual, pentru a celebra bibliotecile și rolurile lor multiple, promovând totodată cooperarea intersectorială la toate nivelurile.
Manuscript completed in February 2026
This document should not be considered as representative of the European Commission’s official position.
Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2026
© European Union, 2026
Creative Commons Attribution 4.0 International
