Partea cea mai interesanta a fost cea de studiul implicarii cetatenilor in viata comunitatii prin intermediul articolelor de opinie aparute pe diferite forumuri, bloguri, etc.Doar cu 10 ani in urma, a publica era foarte dificil putini reuseau sa publice. Acum odata cu explozia utilizarii internetului, a accesibilitatii comunicarii in retele de socializare si prin intermediul web2, a devenit foarte usor ca toata lumea sa exprime opinii in spatiul virtual.
In ce moduri participa oamenii la procesele decizionale? In general nu comunitatea hotaraste cum vor evolua lucrurile in spatiul lor social si economic, si multe idei se pierd , raman fara nici o reprezentare.Literatura descrie tipurile de participare ale cetatenilor ca fiind urmatoarele:
- Participare manipulativa- individul nu are putere de decizie, e doar invitat sa asiste la evenimente.
- Participare pasiva- ni se spune ce s-a intamplat si ce se va intampla.
- Participare prin consultare- se cer raspunsuri la probleme predefinite fara a tine seama de nevoile interlocutorilor; uneori raspunsurile pot fi luate in considerare pentru ajustarea deciziilor.
- Participare de dragul stimulentelor materiale-
- Participare functionala-oamenii sunt chestionati dupa ce deciziile au fost luate ( in unele comunitati e in ordine dar in altele este o pierdere uriasa de informatii.
- Participare interactiva- toata lumea participa la analiza comuna la formularea planurilor de lucru si la formarea si consolidarea institutiilor locale. In acest mod toti pot participa cu idei ,la crearea imaginii comunitatii . Produsele media digitale create de comunitate, atunci cand sunt combinate cu jurnalismul cetatenesc , fotovocea si povestirea digitala pot prezenta mijloace prin care cetatenii se angajeaza activ in cladirea comunitatii prin participare.
- Mobilizarea individuala-oamenii participa independent de institutiile externe la schimbarea sistemului; lucreaza si la descrierea scopurilor si la realizarea lor.
- Ajuta comunitatea sa interactioneze cu informatia, sa evalueze sa dea sens, calitate participarii, si sa decida in cunostiinta de cauza.
- Contribuie la formarea de opinii prin reportaje critice care altfel nu ar exista,
- Ajuta la directionarea jurnalistilor din media consacrata sper noi stiri si idei de articolele.
- Ajuta la rezolvarea unor probleme ale comunitatii.
- Poate acorda mai multa putere alegatorilor.
- Creste responsabilitatea liderilor municipali.
Cei despre care se povesteste devin mai interesati, discuta mai mult problemele care fac obiectul acelor articole.Candidatii pot aduce din problemele acestea in platformele electorale, iar cei care voteaza pot alege.
Practic cum se poate realizeaza acest lucru?
Jurnalismul cetatenesc apare atunci cand cetatenii aleg sa isi exprime parerile si opiniile prin intermediul canalelor media care le sunt accesibile prin intermediul Internetului.
Cetateni obisnuiti folosesc o multime de instrumente – bloguri , retele de socializare prin care oricine isi face propriile articole de stiri sau contribuie la articolele altora.
- Comentarii la articole principale din media clasica.
- Sondaje de opinie facute de profesionisti.
- Blogging cetatenesc pe un site profesionist sau pe siteuri personale.
- Site de jurnalism cetatenesc , dedicat.( nu stiu daca in Romania avem asa ceva)
In toate aceste interventii cetateanul prezinta doar punctul lui de vedere subiectiv ,care este in relatie cu implicarea emotionala a acestuia. Desigur un astfel de articol nu va schimba o societate, dar poate semnala probleme majore ale comunitatii care vor putea sta la baza unor studii obiective , facute de profesionisti .
Biblioteca si nevoia bibliotecilor de a ajunge intr-un prim plan a vietii culturale este in stransa legatura cu acest tip de comunicare. Din experienta mea am constatat ca bibliotecarii sunt foarte timizi atunci cand e vorba sa-si exprime problemele , reusitele, ideile si orice lucru legat de activitatile lor. Se considera prea neimportanti pentru a face efortul de a-si impartasi ideile in spatiul electronic. O meserie fascinanta, o institutie cu o teribila forta de a influenta educatia si cultura este uitata in umbra pentru ca nu e mai vizibila pe canalele media.
Pentru bibliotecari si nu numai , o forma in care putem sa impartasim experienta este cea a povestilor. Povestile ne definesc ca si comunitati mai mult decat atomii ne definesc ca fiinte.Oamenii inteleg prin intermediul povestilor cine sunt cine pot deveni, cum sa transforme visele in realitati, cum sa faca tranzitia spre alt palier de dezvoltare. Fiecare poveste trebuie spusa pentru un anumit public- cand schimbam publicul schimbam povestea.Unicitatea povestilor este data de modul diferit in care fiecare dintre noi percepe ceea ce se intampla in jur si de faptul ca suntem fiinte emotionale, iar cand scriem, emotiile noastre si perceptiile sunt cu totul diferite de ale altor martori ai aceluiasi eveniment.
Un mic ghid al Povestirii eficiente in cativa pasi, recomandati tot in cadrul cursului de Martin Wolske:
- Fii stapan pe intuitiile tale, fii stapan pe emotiile tale.
- Gaseste momentul, construieste povestea in jurul momentului.
- Trebuie sa poti raspunde la urmatoarele intrebari: De ce vrei sa spui povestea? De ce acum si nu mai tarziu? Ce vrei sa se afle prin aceasta poveste? Unde te vezi in poveste? Esti eroul principal? Ai fost persoana negativa?
Prin povestire permitem accesul la emotiile noastre. Nu este foarte greu , nici foarte usor, dar merita, ca bibliotecari si biblioteci sa invatam sa spunem povesti, sa invatam pe ceilalti sa perceapa complexitatea vietii bibliotecilor prin intermediul jurnalismului cetatenesc.
Alte referinte si idei in :
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Care este parerea ta?