Sunt ani in care ne uitam din ce in ce mai des spre trecutul apropiat si incercam sa il imortalizam prin chipurile ultimilor supraviatuitori , participanti la evenimentele dramatice ale anilor 50 .Emisiuni TV, volume documentare, sau povestiri reconstituie din multe puncte de vedere anii reeducarii comuniste din inchisorile românești.
In Operatie pe cord deschis Vasile Andru face o radiografie a vietii unui chirurg exceptional, supraviatuitor al reeducarii de la Pitești, realizat profesional si pus sa salveze viata tortionarului . Trecutul revine nemilos si redeschide rani si totusi fosta victima alege calea excelentei si a umanismului privind monstrul de pe masa de operatie ca pe un simplu bolnav, lasand judecata vechilor fapte si dureri unor instante superioare.
In Operatie pe creier este iarasi vorba despre alegeri , despre soarta care ne pune in fata tot felul de provocari. Aici drumul spre viata aduce transmutari spirituale. Drama pacientului duce la deconectarea chirurgului din lumea materiala si reconectarea lui in lumea spirituala, nu fara efort, nesiguranta, teama si cautare de solutii.
Ultima povestire , Cel mai indepartat paradis este o frumoasa reluare a mitului din basmul tinerete fara batranete. Povestind autorul ne da de veste ca resturile de soartă ne-arsă ne aduc magnetic inapoi din paradis, in locurile unde am trait asa cum am stiut, ca sa mai rezolvam ce putem, ce ni se da voie...
Mesaj- putem sa facem lumea mai frumoasa, sau macar putem sa incercăm asta , să ne-o dorim si sa lucram pentru asta impreuna cu cei pe care soarta ni-i pune in cale.
