Supa lui Kafka
Îndemânarea gastronomică a alunecat și spre domeniul literar, Supa lui Kafka de Mark Crick publicată în 2008 de editura RAO este un exemplu de acest fel.
Poate nu ați apucat să citiți nici o carte de vreunul din cei 14 autori pe care autorul îi imită, printre ei îi găsim pe Raymond Chandler, Jane Austin, Franz Kafka, Marcel Proust, Steinbeck, Borges, Chaucer ,Homer , Virginia Wolf, Graham Greene, marchizul de Sade.
Acum aveți ocazia ca într-o povestire de două , trei pagini să cunoașteți stilul autorilor enumerați mai sus, să vedeți dacă vă atrage sau nu.
Povestirile sunt construite în jurul unei activități gastronomice, se petrec în bucătărie , în timp ce personajele gătesc sau servesc masa. Atmosfera timpului și stilul autorului sunt foarte bine redate, așa că îți poți imagina că iei masa cu acești autori clasici.
Cine a citit autorii respectivi îi recunoaște foarte ușor și se poate amuza copios de noile ipostaze pe care textul le construiește.
Cine nu i-a citit , poate deveni interesat sau nu de stilul povestirii, de construcția personajelor, care sunt fooooarte asemănătoare cu originalele, și poate căuta volumele autorilor pe rafturile bibliotecii.
Pe mine m-a amuzat teribil această carte.
