Istoria locala@ biblioteca ta !

Conferinte ANBPR in toamna lui 2012

ANBPR anunta ultimele doua Conferinte profesionale ale anului 2012:

1. "Conferinta Nationala a ANBPR si Adunarea Generala de Alegeri", organizata in perioada 18-20 octombrie, in colaborare cu Biblioteca Judeteana "Panait Istrati" Braila 
2. Conferinta ProEdit “Informatia editoriala pe circuitul edituri– biblioteci" organizata, in perioada 29-30 Septembrie 2012, in colaborare cu Uniunea Editorilor din Romania (UER), conferinta ce marcheaza finalizarea proiectelor realizate in colaborare cu Centrul Mortenson pentru Programe Internationale de Biblioteca, din Illinois, SUA.

Agendele Conferintelor :

AGENDA 

Conferința ProEdit 

INFORMAȚIA EDITORIALĂ PE CIRCUITUL EDITURI - BIBLIOTECI 

Sinaia, 29-30 Septembrie 2012 

Locația: Hotel Mara, Sinaia 

Deschiderea oficială și dezbatere 

MARILENA IOVU, Coordonator Evenimente ProEdit

DOINA POPA, Președinte, ANBPR

PHILIPPE LOUBIERE, Profesor Cercetător, Université Paris-III, Franța

BARBARA FORD, Director, Centrul Mortenson, S.U.A.

SUSAN SCHNUER, Director adjunct, Centrul Mortenson, S.U.A.

Biblioteci și editori din SUA – dificultăți și parteneriate”/

“U.S. Libraries and Publishers: Issues and Partnerships”

 Dezbateri în plen cu sesiune Q&A:

PHILIPPE LOUBIERE, Profesor Cercetător, Université Paris-III, Franța 

"Biblioteca Babel"  

PEGGY BARBER, Library Communication Strategies, Inc., S.U.A.

"Editurile, bibliotecarii şi viitorul cărţilor"

 Workshop-uri paralele

„Bibliotecile judetene: Centre de excelenta”- linie de finantare

Programul Biblionet lanseaza linia de finantare „Bibliotecile judetene: Centre de excelenta” pentru a promova acele biblioteci judetene care pot sa ofere exemple de buna practica in oferirea de noi servicii pentru comunitate, in special pentru grupuri tinta neglijate de bibliotecile publice si care dezvolta resurse profesionale si transfera  experienta lor catre alte biblioteci judetene si locale din Romania. 

Prin accesarea acestei linii de finantare, bibliotecile judetene au oportunitatea de a impartasi colegilor bibliotecari din abilitatile si expertiza pe care o au in crearea si livrarea de servicii orientate catre utilizatori. Acest lucru se va intampla prin organizarea si gazduirea de cursuri, ateliere si sesiuni de demonstratii pentru alti colegi bibliotecari din tara si prin crearea de ghiduri de bune practici. 

Pentru a sprijini excelenta si a ajuta la diseminarea bunelor practici, IREX va acorda 3 granturi in cadrul programului „Bibliotecile judetene: Centre de excelenta”, cate unul pentru fiecare dintre categoriile:

·         Centru de excelenta care ofera servicii pentru copii intre 0 – 14 ani, cu accent pe serviciile oferite grupei de varsta 0 - 7 ani;

·         Centru de excelenta care ofera servicii pentru adolescenti si tineri, cu varsta cuprinsa intre 14 – 25 ani, cu accent pe activitati de educatie non-formala si informala.

·         Centru de excelenta care ofera servicii pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 41 – 60 ani, cu accent pe servicii dedicate somerilor si persoanelor casnice. 

Valoarea maxima a fiecarei finantari este echivalentul in RON a 30.000 USD.

Obiective:

·         Sa recunoasca excelenta bibliotecilor judetene in furnizarea de servicii dedicate anumitor segmente de varsta ale populatiei care sunt in mod obisnuit neglijate in bibliotecile publice;

·         Sa incurajeze bibliotecile judetene sa dezvolte noi servicii pentru atragerea categoriilor de public care nu frecventeaza in mod obisnuit biblioteca si nu sunt utilizatori loiali ai bibliotecii;

·         Sa promoveze bibliotecile judetene castigatoare si sa asigure mijloacele pentru diseminarea bunelor practici, incurajand transferul de experienta si expertiza catre alti bibliotecari.

Aplicatiile vor fi primite pana la 15 septembrie 2012. Castigatorii vor fi anuntati la 1 octombrie 2012 si implementarea proiectelor poate incepe la 1 octombrie 2012.

Perioada maxima  de implementare a unui proiect este de 9 luni, in intervalul 1 octombrie 2012 – 30 septembrie 2013.

Va invitam sa consultati Regulamentul competitiei (aflat in atasamentul acestui mail) si sa trimiteti formularul Aplicatie folosind subiectul: „Bibliotecile judetene: Centre de excelenta” la finantari@irex.org.

Sursa : http://www.biblionet.ro/show/index/k/9530/a/9531

Raidul de la Dieppe - 19 august 1942 (I)

Raidul de la Dieppe, cunoscut şi ca Bătălia de la Dieppe, Operaţiunea Rutter, iar mai târziu Operaţiunea Jubilee, a fost un atac efectuat de aliaţi, în al Doilea Război Mondial, asupra portului francez Dieppe, ce era ocupat de germani (încă din 1940). Acest raid s-a desfăşurat în data de 19 august 1942, adică exact acum 70 de ani şi două zile, pe coasta de nord-vest a Franţei (actuala regiune franceză Sena maritimă, situată mai la est de Normandia).

Obiectivul acestui raid a fost discutat de Churchill, în memoriile sale de război: „M-am gândit că e foarte important ca o operaţiune pe scară largă să aibă loc în această vară, şi părerea militarilor era unanimă că până ce o astfel de operaţiune nu se va desfăşura, niciun general nu-şi va lua răspunderea planificării principalei invazii de eliberare a Europei. În discuţiile pe care le-am avut cu vice-amiralul Mountbatten, mi-a devenit clar că timpul nu ne va permite desfăşurarea unor noi operaţiuni de mare amploare, (după anularea operaţiunii Rutter ce ar fi trebuit să se desfăşoare în aprilie 1942) în vara acestui an, dar Dieppe ar putea fi din nou planificat (cu un nou nume de cod - Jubilee) în maximum o lună, asigurându-se în acelaşi timp şi secretul complet al acţiunii. De aceea, nu s-au notat stenograme de nici un fel cu privire la această operaţiune, dar, după ce autorităţile canadiene şi şefii de stat major ai armatelor canadiană şi britanică au aprobat planul, eu personal am supervizat planul operaţiunii împreună cu şefii de stat major inter-aliaţi, amiralul Mountbatten şi comandantul flotei britanice (ce a participat la operaţiune) căpitanul J. Hughes-Hallett.” Obiectivele majore ale acestei operaţiuni erau: capturarea şi menţinerea sub ocupaţie pentru o scurtă perioadă a unui port al inamicului, capturarea de prizonieri germani şi material de război german, adunarea de informaţii importante despre organizarea apărării de coastă germane din aşa-zisul Zid al Atlanticului (fortificaţii germane de pe coasta vestică a Europei ce se întindeau din Franţa până în Norvegia), distrugerea acestei apărări de pe coasta Franţei, distrugerea porturilor şi clădirilor strategice ale armatei germane din zonă. De asemenea raidul ar fi ajutat la ridicarea moralului trupelor aliate staţionate în Anglia, a moralului Rezistenţei franceze, şi ar fi asigurat Uniunea Sovietică de faptul că aliaţii vestici vor într-adevăr să zdrobească inamicul comun, Germania nazistă. Deşi operaţiunea Barbarossa (de cucerire de către germani a Uniunii Sovietice) eşuase, Stalin îi presa pe americani şi englezi să deschidă oriunde un al doilea front în Europa pentru a mai slăbi presiunea armatei germane ce ajunsese adânc în teritoriul sovietic.

Raidul de la Dieppe a fost planificat de vice-amiralul Lord Mountbatten, şeful Marelui Stat-Major al Operaţiunilor Aliate Combinate. Forţa de atac urma să fie formată din 5.000 de canadieni, 1.000 de britanici şi 50 de rangeri ai armatei americane (precursorii trupelor de comando Navy Seal de azi). Planul conceput iniţial în aprilie 1942 a primit numele de cod Operaţiunea Rutter, şi prevedea atacarea, ocuparea şi distrugerea unui port francez ocupat de germani de pe coasta vestică a Franţei, pentru a se putea obţine o anumită experienţă necesară planificării invaziei ulterioare de eliberare a Europei de vest de sub ocupaţia germană. Acest plan a fost aprobat în mai 1942, şi prevedea printre altele şi folosirea trupelor de desant aerian (formate din paraşutişti englezi ce vor deveni ulterior, în perioada postbelică trupele de elită – S.A.S.) pentru a distruge cele două baterii de artilerie ce flancau la est şi vestul portul Dieppe, plus bombardarea acestor poziţii germane de pe mare de către crucişătoare ale marinei engleze şi bombardiere  strategice Lancaster. Dar, ulterior, în luna iunie s-a renunţat la bombardarea acestor poziţii din aer şi de pe mare, pentru a nu afecta populaţia civilă din apropierea portului, fapt care ar fi dus la un puternic sentiment antialiat în rândul francezilor, care şi aşa cam colaborau în zonă cu aliatul german (ne referim aici la guvernul de la Vichy, ce colabora în acea perioadă cu ocupantul german). În schimb, prin noul plan aprobat, în iulie 1942, sub numele de cod Operaţiunea Jubilee, se prevedea anihilarea acestor baterii de artilerie de la Berneval-le-Grand şi Varengeville, de către comandourile nr. 3 şi 4 britanice, ce ar fi debarcat pe plajă în apropierea lor, şi apoi le-ar fi distrus în luptă. Pentru forţa principală de atac în acest raid, a fost aleasă Divizia a 2-a de infanterie canadiană, ce staţiona de doi ani în Anglia şi avea ca şi comandant pe generalul-maior John Hamilton Roberts. Debarcările pentru atacarea portului Dieppe urmau să se facă pe şase plaje, şi anume patru în faţa portului propriu-zis, şi două la est şi vest unde erau amplasate bateriile de artilerie amintite anterior. Plajele unde urmau să debarce trupele aliate au primit numele de cod - am putea zice destul de original numite – Galben, Albastru, Roşu, Alb, Verde şi Portocaliu. Această forţă combinată, aliată formată din canadieni, englezi şi americani (ce au primit cu această ocazie botezul focului în luptele cu trupele germane), urma să fie sprijinită în luptă, pe plajă şi de Regimentul 14 de tancuri canadian, ce avea în dotare 58 de noi tancuri Churchill, ce dispuneau de tunuri de 57 de mm, iar trei din ele fuseseră dotate şi cu aruncătoare de flăcări, utile în anihilarea cazematelor şi buncărelor inamice. Această forţă de atac urma să fie adusă pe plaje cu ajutorul Marinei Regale Britanice, ce trebuia să participe la raid cu 237 de nave şi vehicule amfibii. Pregătirea de artilerie, de dinaintea debarcării, urma să fie asigurată de şase distrugătoare de tip Hunt, ce aveau tunuri de 105 mm, lucru care ulterior s-a dovedit a fi fatal forţelor de debarcare, pentru că tunurile de pe aceste nave n-au reuşit să distrugă în bombardamentul iniţial nici o cazemată şi nici un buncăr german, ele având o rază de acţiune prea mică, iar obuzele lor doar au „mângâiat” obiectivele de pe poziţiile întărite germane. În câteva cazuri, obuzele trase de pe distrugătoarele engleze au pus în pericol chiar propriile trupe ce se apropiau de plaje pentru a debarca. Acoperirea aeriană a raidului urma să fie asigurată de 74 escadrile de avioane militare, din care 66 erau formate din avioane de vânătoare, iar restul de bombardament uşor.    

Dar, pentru că m-am întins destul cu relatarea faptelor pe ziua de azi, voi continua în altă zi descrierea raidului de la Dieppe.

Bibliotecar, prof. Florin Miheş.  

   

Curs de origami- vacanta la filialele bibliotecii

 Filiala Iosia a atras  o multime de copii printr-un inedit curs de origami cu ajutorul unor voluntare,care la randul lor sunt si cititoare fidele filialei, Carla si Carina Florin.










 "Opera" micilor artizani a fost expusa in vitrina filialei si a atras privirile trecatorilor, care le-au privit si apreciat indelung.

 Cu ocazia aceasta am avut si multe inscrieri la biblioteca, parintii copiilor fiind exterm de satisfacuti ca in vacanta copiii pot face multe lucruri interesante.

Bibliotecari Ilie Monica, Cornel Barna

Lecturi de weekend 18

O carte foarte interesanta in care regasesc lumea in care traiesc si eu.  Dincolo de bine si de rau astia suntem, asa cum ne descrie Pascal Bruckner in Tentatia inocentei - editura Nemira, 2005.

"Ce inseamna sa fii adult ideal vorbind ? Inseamna sa accepti anumite sacrificii, sa renunti la pretentii exorbitante, sa inveti ca e mai bine "sa invingi mai degraba dorintele tale decat ordinea lumii"(Descartes)"
Doar ca
" Istoria individului nu este decat istoria abdicarilor succesive, a miilor de siretlicuri prin care el cauta sa scape de sarcina de a fi el insusi", aici ne ajuta abundenta societatii de consum, care creaza senzatia unei sarbatori fara sfarsit. Sistemul de credit al societatilor de consum, unde putem spune ca ne-am integrat si noi,  duce la "ipotecarea viitorului" care nu e nimic pe langa "ametitoarea fericire de a avea imediat tot ce poftesti".

O alta idee este acea ca emigrantii "considera apartenenta la o natiune saraca ca o forma de discriminare si de persecutie; decizia lor de a emigra ...e mai putin determinata de natura guvernarii cat de amploarea prestatiilor sociale si de avantajele  pe care le pot avea acolo".

A aparut o generatie "Mi se cuvine" care doreste ca "aceasta societate sa ne ocroteasca fara sa ne interzica ceva, ....sa fie prezenta pentru noi, fara ca noi sa fim prezenti pentru ea."

Sunt doar cateva fragmente desprinse din uriasul tablou pe care cartea il construieste; mai exista cadre care descriu relatia barbati-femei, care vorbesc despre victimizare la nivel de individ si apoi la nivel de natiune, si multe altele care ne arata cat de superficial traim.

Lecturi de weekend 17

Copilul 44 , Autor Tom Rob Smith, editura, Paralela 45

            Va e dor de Rusia Stalinista?

            Daca cineva a uitat cum a fost , sau doreste sa simta teroarea regimului comunist de la inceputuri, il invit sa citeasca aceasta carte.    

           Autorul fiind american, stampila aplicata romanului este cea de bestseller, avem un happy end asigurat si loialitate nationala frumos descrisa.

          Mai avem in naratiune traume din copilarie care duc la formarea viitorului ucigas in serie ; avem si crimele in serie , un pic de aventura  cu urmariri si mai avem si o poveste de dragoste.

Totdeauna cand termin o carte ma intreb cu ce m-a  imbogatit, a fost un timp in care am trecut prin alte vieti cu folos sau nu?
Acum nu stiu ce sa raspund! Exista carti de fictiune din care prinzi niste principii si desprinzi o idee  de genul " faceti ca ei," sau " nu faceti ca ei" si exista carti care  desfasoara o actiune  foarte aproape de realitate; atat de aproape incat o simti posibil repetabila in  proximitatea ta.
Cu toata aventura si intriga politista nu m-am simtit confortabil sa citesc aceasta carte: este vorba despre descrierea arestarilor de noapte, despre celulele inchisorilor fara speranta, despre torturile care te faceau dintr-un simplu veterinar,  spion, iar pe stapanii animalelor ingrijite, cei mai mari dusmani ai sigurantei nationale. Este vorba despre prietenii turnatori, familia pentru care nu conteaza decat supravietuirea individuala.

Sunt aduse in actualitate niste vremuri  care sper sa nu le mai cunoasca nimeni pe pielea lui.

VALOARE, ISTORIE, TRADITIE impreuna e - cultura!

Marti  a avut loc evenimentul de lansare oficiala a proiectului pe care Biblioteca din Diosig l-a initiat impreuna cu Centrul PAPI.Din partea bibliotecii judetene au participat la eveniment doamna director Ligia Mirisan si Delia Pantea bibliotecar metodist. Echipa de proiect din Diosig  ne arata ca prin colaborare pot fi realizate foarte multe proiecte frumoase si de folos comunitatii.
Diana Lavinia Corbutiu- manager de proiect ( manager RECL solicitant)
 IrinaDurko - bibliotecar solicitant
Veronica Andruseac- bibliotecar partener
Felicia Adriana Gal- asistent solicitant ( ing. Mediu)
Piroska Zsido – asistent solicitant ( cadru didactic)
Silvia Harhata – asistent ( manager RECL partener)
Arthur Feher – asistent solicitant ( cadru didactic)

 Va invitam sa vizitati blogul proiectului pentru a vedea gama larga de activitati care se desfasoara in acest proiect in Diosig.   Prezentare proiect diosig VALOARE, ISTORIE, TRADITIE impreuna e - cultura!

View more presentations from Biblioteci Bihorene.

Telstar 1 - primul satelit operaţional de telecomunicaţii din istorie

Telstar e numele purtat de mai mulţi sateliţi de telecomunicaţii, unii din ei încă operaţionali, Telstar 1 fiind primul satelit care încă acum 50 de ani a transmis primele imagini de televiziune din S.U.A. în Europa şi înapoi, el fiind de fapt satelitul care a lansat actuala eră de telecomunicaţii globale.
Telstar 1 a fost lansat de o rachetă Thor-Delta, de la Centrul Spaţial Cape Canaveral din Florida pe data de 10 iulie 1962. Fiind primul obiect lansat în spaţiu de o companie privată (AT&T), satelitul Telstar 1 a fost realizat prin colaborarea dintre companiile private AT&T, Bell Telephone Laboratories şi agenţiile de stat NASA, poşta britanică şi cea franceză ce încheiaseră un acord pentru fabricarea unui satelit experimental ce să realizeze pentru prima oară transmisii de date, telefonie, televiziune peste Oceanul Atlantic. Satelitul a fost construit în laboratoarele Bell Telephone de o echipă formată din inginerii americani John Robinson Pierce, Rudy Kompfner şi James M. Early. Acest satelit e aproximativ sferic, are 876,30 mm în diametru şi are o masă de aproximativ 77 de kg. El a fost construit am putea spune "cam limitat" în dimensiuni, din cauza faptului ca spaţiul ce-l putea ocupa în vârful rachetei Delta, ce-l lansa în spaţiu era cam mic. Telstar 1 avea un giroscop ce-l împiedica să se învârtă în jurul axei sale, şi, era alimentat cu curent cu ajutorul unor celule fotovoltaice ce erau montate pe suprafaţa lui. Totuşi, aceste celule nu produceau decât 14 waţi, cantitate de curent suficientă însă pentru buna funcţionare a satelitului.
Acest satelit a fost şi primul lansat cu sponsorizarea unor companii private, toate costurile NASA cu privire la această lansare fiind suportate de Bell şi AT&T. Fiind un satelit situat la o altitudine medie, Telstar 1 are o orbită eliptică pe care o străbate complet în 2 ore şi 37 de minute, fiind înclinat la un unghi de aproximativ 45 de grade faţă de Ecuator, la perigeu ajunge la 952 de kilometri de Terra, iar apogeu la 5933 kilometri faţă de planeta albastră. Acest fapt e în contradicţie cu aproape toţi sateliţii de comunicaţii actuali, ce sunt plasaţi pe orbite circulare geostaţionare (adică se situează tot timpul în acelaşi loc deasupra unor coordonate geografice de pe Pământ, învârtindu-se odată cu acesta).
Datorită acestei orbite ciudate, non-geosincrone, Telstar 1 era limitat în timp cu privire la transmisiile transatlantice pe care putea să le facă, astfel din cele aproximativ 2,5 ore ale deplasării sale în jurul Terrei, doar 20 de minute, cât se afla deasupra Atlanticului, putea face transmisii de date, telefon şi televiziune între S.U.A., Franţa şi Marea Britanie. Din cauză că sistemele de transmisie şi recepţie ale satelitului nu erau aşa performante ca cele ale sateliţilor actuali, antenele de pe pământ care transmiteau şi recepţionau undele satelitului erau foarte mari. Aceste antene aveau o deschidere de 330 m pătraţi, aveau 54 de metri lungime şi o masă de aproximativ 380 de tone fiecare. Antenele gigantice erau adăpostite în domuri cu o înălţime de mărimea unei clădiri cu 14 etaje. Principalele trei antene erau situate în Andover, Maine (S.U.A.), Goonhilly Downs (sud-vestul Angliei) şi la Pleumeur-Bodou din Bretania (nord-vestul Franţei).
Telstar 1 a transmis primele imagini de televiziune a doua zi, 11 iulie 1962, dar acestea nu au fost publice, fiind doar pentru a testa sistemul (aceste prime imagini fiind de fapt un steag american care flutura în bătaia vântului), transmisia fiind făcută din S.U.A. în Franţa. Peste aproximativ două săptămâni (23 iulie 1962), au fost efectuate primele transmisii ce au fost văzute pentru prima oară în istorie de milioane de telespectatori de pe cele două maluri ale Atlanticului. Această transmisie a fost posibilă datorită colaborării dintre Eurovision (ce difuza imaginile în Europa) şi NBC, ABC, CBS, CBC (televiziunile existente deja în S.U.A. şi Canada) şi BBC, ce funcţiona, bineînţeles în Marea Britanie. Primele imagini transmise au fost cele ale statuii Libertăţii din New York şi ale turnului Eiffel din Paris. Apoi, a urmat transmisia unui eveniment real ce se desfăşura atunci la Washington, şi anume o conferinţă de presă susţinută de preşedintele american John Fitzgerald Kennedy, pentru prima oară telespectatorii europeni putând să vadă un preşedinte american vorbind, în timp real, şi nu doar filmat, cum fusese posibil până atunci.
În aceeaşi seară, de 12 iulie 1962, Telstar 1 a făcut şi primele transmisii telefonice, de date şi chiar de fax transatlantice din istoria umanităţii. De asemenea, a efectuat cu succes şi alte transmisii de ştiri live şi alte emisiuni înregistrate din America în Europa şi invers. De asemenea, la o lună de la lansare pe orbită, Telstar 1 a devenit şi primul satelit ce a realizat sincronizarea foarte exactă a timpului oficial dintre cele două continente, cu o precizie de o microsecundă între S.U.A. şi Marea Britanie.
Dar, ca o ironie a sorţii, Telstar 1 a căzut şi el pradă tehnologiei militare a Războiului Rece. Cu o zi înainte de lansarea lui în spaţiu, americanii detonaseră o bombă nucleară la o altitudine înaltă deasupra Terrei (bombă numită Starfish Prime), detonare ce a umplut cu radiaţii periculoase centura Van Allen prin care trecea ulterior satelitul Telstar 1. Această mărire a radiaţiilor centurii Van Allen, combinată cu o nouă creştere a radiaţiilor nucleare datorită unei noi detonări, de astă dată efectuată de ruşi în octombrie 1962, au dat peste cap sensibilii tranzistori ai satelitului, ce n-au mai funcţionat din decembrie 1962. Totuşi, americanii au reuşit să-l repornească la începutul lui ianuarie 1963, dar, în 21 februarie 1963, un tranzistor s-a stricat de tot, şi satelitul nu mai e funcţional de atunci. Deşi nu mai e funcţional de aproape 50 de ani, Telstar 1 se învârte încă în jurul Terrei.
Dedesubt, puteţi  vedea o imagine a satelitului Telstar 1.

Bibliotecar, prof. Florin Miheş.

"PRIETENUL MEU CALCULATORUL"- biblioteca Capalna

 Parteneriatul educational "PRIETENUL MEU CALCULATORUL" care s-a derulat pe perioada anului scolar 2011 / 2012 intre Biblioteca Comunala Capilna si Gradinita cu program normal (G.P.N. - CAPILNA ) s-a finalizat vineri 22.06.2012 intr-un  cadru festiv, o data cu serbarea de sfarsit de an scolar cu inmanarea de diplome celor mici.
Am considerat oportun un astfel de proiect avad in vedere conditiile actuale ale exploziei informationale care percepe din ce in ce  mai mult necesitatea largirii mijloacelor de cunoastere la toate varstele.

Scopul acestui parteneriat a fost initierea si dezvoltarea abilitatilor de utilizare a calculatorului avand in vedere niste obiective cadru:cunoasterea componentelor principale ale calculatorului, a rolului si a modului de utilizare precum si cultivarea gandirii logice si creative.

Durata parteneriatului a fost de un an scolar (2011-2012) cu program de  1 ora/saptamana si urmarind o tematica. ( Am folosit foarte mult programul Paint si Word ).

 Sper ca acest parteneriat sa aibe continuitate si anul scolar viitor.

                                     

                                            Bibliotecar,

                                            Felicia Brinda -                                   Biblioteca Com. Capilna

  .

Biblionet - anul 4 de proiect

  

 Suntem in anul 4 al proiectului Biblionet.

La 1 mai am expediat aplicatia cu bibliotecile publice bihorene care incearca sa intre in proiect in  aceasta serie.

In luna iunie au avut loc vizitele de evaluare pentru a vedea care dintre locatii sunt eligibile.Echipa de evaluare a fost formata din Anamaria Gavril- IREX Bucuresti si Daniel Pop coordonator regional al zonei de nord vest.

Au aplicat bibliotecile publice din - Nucet, Madaras, Simian, Pomezeu, Toboliu- cu biblioteca din Cheresig, Draganesti, Bulz, filiala bibliotecii municipale Beius, si  filiala Iosia a bibliotecii Judetene "Gheorghe Sincai".

Lista va fi validata dupa data de 1 august 2012.

________________________________


August  15-
Au fost acceptate  bibliotecile din Nucet, Madaras, Simian, Pomezeu,   Draganesti, Bulz,  si  filiala Iosia a bibliotecii Judetene "Gheorghe Sincai".

Programul acestei serii de aplicatii  prevede:

• Pana la 1 octombrie   administratiile locale  vor emite   hotararea de consiliu local prin care se exprima sprijinul pentru sustinerea bibliotecii si programului
• Tot in luna octombrie va avea loc parcurgerea cursului IT&Management de biblioteca pentru bibliotecarii noi intrati in program 
•  Livrarile de echipament in acest an sunt programate sa inceapa in luna noiembrie.

 

Cateva imagini din aceste biblioteci:

Nucet

Pomezeu

Simian

Draganesti

Toboliu/Cheresig

Madaras, instalarea internetului

Coordonator Bihor, Delia Pantea