Marghita-Biblioteca-Municipala: BIBLIOTECA DE VACANȚĂ

Marghita-Biblioteca-Municipala: BIBLIOTECA DE VACANȚĂ:                                                                          Biblioteca Municipală „ Ioan Munteanu” Marghita a organizat î...

Biblioteca Orășenească Săcueni: Curs pentru dezvoltarea gândirii creative

Biblioteca Orășenească Săcueni: Curs pentru dezvoltarea gândirii creative: Krativitássuli a könyvtárban Augusztus elején, játékos foglakozások színhelye volt a városi könyvtár. Az egyhetes program Kaszás...

Biblioteca și Școala la Budureasa: Ateliere de vacanta la Biblioteca Budureasa

Biblioteca și Școala la Budureasa: Ateliere de vacanta la Biblioteca Budureasa: Scopul atelierelor este de a-i implica pe copii în diverse activitati care sa le stimuleze imaginatia si creativitatea. Copiii pot alege di...

Programe de vacanta la biblioteca Chislaz

CONCURSURI DE PES/FIFA 19 ȘI DE MAȘINI PE CONSOLĂ SONY PLAYSTATION 2, LA Biblioteca Chislaz, in luna august.
ACESTEA ,SE VOR DESFĂȘURA ÎN TIMPUL SĂPTĂMÂNII ,PE PERIOADA VACANȚEI ,PENTRU CEI CU VÂRSTA ÎNTRE
11 ȘI 18 ANI!!
POT PARTICIPA, DIN TOATĂ COMUNA,TOȚI CEI CARE AU VÂRSTA MENȚIONATĂ MAI SUS,  CARE ÎȘI REÎNNOIESC ABONAMENTUL/FIȘA DE LECTURĂ SAU ÎȘI VOR FACE O FIȘĂ/ABONAMENT NOU LA Biblioteca Chislaz, BENEFICIIND GRATUIT ȘI DE ALTE SERVICII OFERITE DE CĂTRE BIBLIOTECĂ.



Iulie:

Cursuri gratuite, de utilizare a calculatorului, prezentate de către Tiriteu Mădălin, la Biblioteca Chislaz.
Primul curs , a fost în anul 2017.
Cursul II, se va desfășura, pe durata vacanței școlare și/sau în funcție de numărul cursanților.
Înscrierile se fac la bibliotecă, gratuit.





  De luni 22 iulie, biblioteca Chislaz se redeschide. Ca și noutate, va fi derulat proiectul "Filmul de seară , la Bibliotecă".
Asta înseamnă că, vom difuza un film sau filme într-o seară de weekend, anunțat înainte, în aer liber, în curtea bibliotecii, pe proiectorul din dotarea acesteia. Cei care vor să vizioneze filmul, filmele, își vor aduce pătura sau scaunul de acasă, la fel și chipsurile😂😂
Da, da, avem și sistem audio!! 😂
Intrarea, este aproape gratuită, vă costă, o fișă de lectură, adică un abonament gratuit de împrumutat cărți sau gratuități la alte servicii de la Biblioteca Chislaz!

„Întâlnirile profesionale ale Bibliotecii Naționale”

Prezentarile sunt disponibile  aici

Miercuri,4 septembrie 2019, la Biblioteca Națională a României (Sala Sergiu Celibidache – mezanin) va avea loc, între orele 16:00-19:00, un prim eveniment în cadrul seriei „Întâlnirile profesionale ale Bibliotecii Naționale”, pe tema Inovație în serviciile de bibliotecă (tehnologia informației în biblioteci – aplicații și proiecte inovatoare; biblioteca în sprijinul cunoașterii științifice).

Participarea este liberă.



În program:



16.00 – Carmen Mihaiu, Director General, Biblioteca Națională a României: Cuvânt de deschidere

16.05 – Nicolaie Constantinescu, comunitatea Kosson: Bibliokulus sau cum se poate realiza o evidență primară a depozitului cu ajutorul telefonului mobil

16.30 – drd. Lenuța Ursachi, Universitatea Dunărea de Jos, Galați: Depozitul digital instituțional și catalogul online de bibliotecă, instrumente de integrare a serviciilor de referințe la distanță

16.55 – dr. Adriana Borună, Biblioteca Națională a României: Bibliotecile și tehnologiile asistive



17.20 – Pauză



17.35 – lector dr. Robert Coravu, Universitatea din București: Faptele contează! Bibliotecile, avocați ai adevărului

18.00 – dr. Claudia Șerbănuță, Fundația Progress: Bibliotecile și educația pentru știință

18.25 – drd. Mihai Constantinescu, Universitatea din București: Bibliotecile și comunicarea (pseudo)științei



18.50 – Concluzii

Având ca obiectiv perfecționarea personalului de specialitate din biblioteci și familiarizarea acestuia cu teme de actualitate din domeniul științelor informării și documentării, în contextul schimbărilor produse de dezvoltarea noilor tehnologii în comportamentele informaționale ale utilizatorilor bibliotecii, seria „Întâlnirile profesionale ale Bibliotecii Naționale” va include sesiuni de comunicări, workshop-uri, dezbateri etc. pe subiecte de interes precum: prezervarea și conservarea resurselor din biblioteci; managementul resurselor electronice; tendințele și tehnologiile inovative; digitizarea; crearea de metadate; consorțiile de biblioteci și partajarea resurselor; serviciile și resursele deschise; dreptul de proprietate intelectuală; e-learning și on-line learning; marketingul de bibliotecă; managementul datelor din cercetare etc.

Tabără de poveste

La Salonta, în Galeria de artă a municipiului şi în curtea Turnului Ciunt, s-a desfăşurat prima tabără de poveste pentru cei mici. Preşcolarii au fost conduşi în minunata lume a basmelor de doamnele educatoare Gali Terézia, Rajos Anikó Andrea, Varró Anita şi Berek Elza. Programul săptămânii a inclus diferite activităţi: prezentarea basmului preferat, confecţionarea diferitelor obiecte legate de poveşti, printre care şi păpuşi din lingură de lemn, care au fost realizate cu ajutorul doamnei Bondár Hajnal, conducătoarea Cercului Meşteşugăresc „Sinka István”. Copiii au cântat multe cântece şi au fost acompaniate la chitară de doamna educatoare Gali Terézia. Programul a inclus şi o vizită la Biblioteca Municipală „Teodor Neş” Salonta, aflată la etajul clădirii. 

Câţiva dintre copii nu se aflau pentru prima oară la bibliotecă. Ei au mai venit la noi cu mamele lor. Printre noutăţile secţiei de copii, micuţii au descoperit şi o carte mai veche, una de marele povestitor Benedek Elek, în spatele căreia doamnele educatoare au strecurat o „comoară”, o punguţă cu bănuţi de ciocolată. Ei au răspuns la întrebările bibliotecarilor, şi după coperta cărţilor expuse au ghicit titlul respectiv. Copiii au vizionat două filme cu diapozitive, proiectate de doamnele educatoare, filme care au fost urmărite cu interes, deoarece nu au mai văzut aşa ceva. Cu ajutorul unor planşe le-am prezentat o poveste de Lázár Ervin despre o zână cu şapte capete. Fiindcă s-au comportat frumos în bibliotecă, au avut ocazia să viziteze şi „labirintul” plin de cărţi, adică marele depozit.

Participanţii la tabără s-au simţit foarte bine, şi sunt convinsă că au îndrăgit astfel şi mai mult cărţile şi poveştile.

În numele colectivului bibliotecii le mulţumesc doamnelor educatoare pentru colaborare.




Irina Rugină

bibliotecar responsabil

Biblioteca Municipală „Teodor Neş” Salonta

Lecturi de weekend 112

Marie Darrieussecq, Raport de poliţie. Acuzaţii de plagiat şi alte moduri de a supraveghea literatura, traducere de Doru Mareş, Editura Pandora, Bucureşti, 2010, 328 p.

În Rapport de police/ Raport de poliţie, volum apărut în Franţa în 2010, iar în România în acelaşi an la Editura Pandora, romanciera şi eseista franceză Marie Darrieussecq analizează fenomenul plagiatului din perspectiva celui acuzat. În 1998, ea însăşi a fost acuzată de „maimuţăreală” de către Marie Ndiaye, iar în 2007 a fost acuzată, de către Camille Laurens, de „plagiat psihic”, două acuze oarecum originale în felul lor. Ca răspuns, Marie Darrieussecq scrie un volum în care dezbate pe larg problema plagiatului, dar mai ales problema acuzatorului, a aceluia care suferă de „un fel de turbare de a fi plagiat” – demers complex, care schimbă perspectiva prin inculparea acuzatorului.  

 In cazul autoarei , acuzatoarea Camille, în 2007 ,  s-a simţit deposedată de sentimentul de durere provocat de tragedia morţii fiului ei, pe care o recunoastea in lucrarea Marie Darrieussecq Tom est mort, despre moartea unui copil,  și pe care a denuntat-o ca fiind un   „plagiat psihic”.   Cu alte cuvinte, nu ai voie să scrii decât despre ceea ce ai trăit. Altfel, orice asumare a unei situaţii din afara vieţii tale este doar o impostură, indiferent de calitatea literară a textului. Scriitorul este, altfel spus, scribul propriei sale existenţe..., ceea ce sa recunoastem este o absurditate.

O altă ipoteză investigată este aceea ca

…cel care acuză pe cineva că a fost plagiat manifestă de fapt dorinţa nebună de a fi plagiat, pentru că faptul în sine îl face să existe ca autor. A fi plagiat înseamnă a fi inspiratorul celui care e mai cunoscut şi, la limită, chiar mai bun, e semnul unui egocentrism, al unei puneri în valoare prin invocarea deposedării de un lucru care nu e recunoscut. Există, bineînţeles, mai multe categorii: printre ei cei care cred sincer că au fost plagiaţi, dar şi şarlatanii. Daphné du Maurier, de exemplu – autoarea Rebeccăi, un succes mondial, mai ales datorită ecranizării lui Hitchcock –, a fost acuzată de plagiat de două femei, care ilustrau perfect ambele categorii. Un caz de istorie literară remarcabil a fost povestit de Şalamov în memoriile sale, e vorba de anul 1927, cînd Gorki revine în graţiile lui Stalin, marele lui concurent literar fiind Maiakovski: se pare că KGB-ul a montat un întreg scenariu, acuzîndu-l pe Maiakovski de plagiat, pentru a-l discredita. Au povestit că Maiakovski a furat manuscrise ale lui Hlebnikov şi şi-a pus, pur şi simplu, numele pe ele (cazul perfect de plagiat).

În Raport de poliţie, există capitole dedicate unor scriitori cunoscuţi acuzaţi, la un moment dat, de plagiat. Vă lasăm să ii gasiți singuri în lectura .

Temele importante ale vieții inspiră în același mod multe creiere sensibile care pot traduce sentimentele în scriitură și le pot împărtăși spre folosul cititorului. Cel care a trăit ceva  asemănător , și a încercat și el să se  exprime, se poate simți frustrat că un autor mai inspirat a descris cu har o experiența cunoscută. Dar asta este, anii fac triajul și pe rafturile bibliotecilor nu rămân toți scriitorii ci doar cei care ajung la inima cititorilor din toate timpurile. Restul merge la reciclare.

Plagiat după mine este preluatul unu la unu, fără nici un discernământ a textului original și asumarea textului pentru obținerea unor foloase materiale. 

Întâlnirile de miercuri

Azi în data de 7.08.2019 la Filiala Dacia a avut loc activitatea Întâlnirile de miercuri de la ora 11.
Tema de azi a fost Dante Alighieri.
A prezentat dl. Popița Petru pe Dante Alighieri din Divina Comedie, aspecte privind viziunea, creatorului asupra vieții, a lumii de dincolo de moarte.
Referire s-au făcut privind cele două părți ale Divinei Comedii respectiv Purgatorul și Paradisul.
Comparații din alte creații literare și față de viața din zilele noastre.
Dante care s-a îndrăgostit la vârsta de 9 ani de Beatrice Portinari rămâne îndrăgostit de ea chiar și după moartea acesteia,. Dante se întâlnește cu ea și în viziunile sale din Purgatoriul și în Paradisul.
La fel ca și Dante Alighieri a fost și marele poet Eminescu care se îndrăgostește de Veronica Micle, și a slăvit în versuri față de aceasta.
Purgatorul
"C-un fulger de surâs m-a prins în fine
Și întoarcete și-ascultă, zise ea
Căci nu e raiul numa-n ochi la mine"
În viziunile sale referitoare la credință Dante discută cu duhurile unor mari creatori plecați în lumea de dincolo. Dante vrea să-l convingă pe Virgiliu că rugăciunile credincioșilor ajută celor morți.
Găsești credință azi și gând curat
De-abia la prunci, dar ambele-mpreună
Se pierd, că nici mustață nu le-a dat.

Făcând o comparație cu credința tinerilor de azi observăm cât de actuală este observația marelui creator italian (florentin).


Bibliotecar Jurca Maria Felicia Filiala Dacia

Lecturi de weekend 111

De unde vine iubirea
An aparitie: 2015
Autor: Lorna Byrne                         
Categoria: Dezv Spirituala
Editura: RAO
Titlu Original: Love from Heaven
Traducator: Andra Agafitei

Iubirea are nenumărate fațete,  pentru prieteni, pentru străini, părinţi, animale, copii, viaţă, planetă, dușmani... 

Cartea de față le abordează pe fiecare atent și le ilustrează cu exemple din cotidian pentru a face ușoară recunoașterea lor.

Perspectiva este alta decât cea științifica, sau psihologică  este cea intermediată de îngeri prin ființa care este Lorna Byrne.

Sunt câteva capitole care ar trebui studiate cu atenție- 

Așteptările noastre nerealiste față de iubirea romantică, 

Iubește-ți dușmanii și pe cei pe care îți vine greu să-i iubești.

Iubirea față de planetă

Luați decizia să vă iubiți viața

La finalul lecturii am aflat de unde vine iubirea: Dumnezeu ne-a dat, fiecăruia dintre noi, o parte din El însuşi, acea scânteie de lumină dumnezeiască, sufletul nostru.   

Lectura si bibliotecile personale in secolul 21

Update 2019

90% din cele scrise mai jos sunt valabile si astazi!
Va rugam aduceti la biblioteca si sa donati  cărțile pe care le iubiti  cel mai mult, ca să devină surse de iubire pentru alții.


Publicat la 31 05.2013
 In ultimele doua săptămâni am avut de-a face cu 4-5 biblioteci personale aruncate.Se pare ca lumea a făcut curat în beciuri, au nevoie de spațiul pe care cărtile ingălbenite de umezeală și inegrite de mucegai le ocupă pe nedrept.

 Cum in teorie acest volum de carte este o valoare, bineinteles ca nu este directionat catre DCA ci la Biblioteci, care cica le-ar mai putea folosi. Găsim in gramezile de carti- in functie de profilul proprietarului, manuale din anii 1950, carti roase de soareci, umede, mucegaite, temeinica literatura a anilor 80 , si desigur lucrari de specialitate in domeniul in care a activat proprietarul. Din ultima serie am pastrat doar 20% si acelea doar in momentul in care viitorul proprietar a confirmat ca are nevoie de ele, ca vine dupa ele...

 Intr-un fel resimt aceste intalniri cu cartile de aruncat ca pe o tragedie. Ar fi bine ca cei care le dau sa le ofere inainte de a le fi tinut 10 ani in beci , sau pod, ar fi bine sa faca selectia obiectiv si manualele de liceu ale anilor 1950, 1960 sa plece direct la DCA... 

Ar fi bine ca acei proprietari sa nu se simta mandrii ca au facut ”un bine unei biblioteci comunale” bibliotecile comunale sunt , cele care mai functioneaza , suprsaturate cu carte a anilor 70 si 80. ...

Pe de altă parte am fost tot zilele astea fata in fata cu disprețul adultului de la sat pentru carte, pentru litera tiparită. Inițiativa de a amenaja o biblioteca este luată in derâdere de locuitorii de vârsta medie- 40-50 de ani, părinții generației care se dezvolta acum...

Plutesc în aer câteva idei prefabricate de o isterie a tehnologizării  ” cartea nu mai contează” nimeni nu mai citește ” ”totul se întâmplă pe calculator, copii abia născuți știu sa folosească computerul, să vezi cum știu să-l manevreze.”- Aceste idei se insinuează nu numai în discursul oamenilor simpli , ci și în a acelora cu educație, care după calculele mele și-au făcut studiile  răsfoind  cărți normale în biblioteci mai mici sau mai mari, și care acum ocupă chiar funcții importante.

Multi dintre copiii și tinerii care cică știu utiliza calculatoare o fac doar pentru jocuri, folosind 4, maxim 5 taste are îi ajută să treacă de la un nivel la altul în diferite jocuri.Adultul părinte este hipnotizat de admirație fața unei astfel de performanțe, care devine subiect de discuție și mândrie în orice grup întâlnit.

În relația copil - internet - adult este nevoie de alte repere.
În relația adult - carte-   biblioteci este nevoie să ne amintim și să parafrazăm cuvintele lui Ștefan cel Mare ” căci biblioteca nu este a mea, nu este a voastră ci este a urmașilor - urmașilor voștri” ca păstrătoare a cunoașterii și a înțelepciunii într-o formă nediluată de posibilitatea de copy paste a Internetului.

Să avem grijă ce cărți oferim bibliotecilor- să oferim cărțile pe care noi le iubim cel mai mult, ca să devină surse de iubire pentru alții.

Delia Pantea

Ora să ŞTIM la Palatul Cotroceni

Marţi, 25 iunie 2019, în sala Cerchez a Muzeului Naţional Cotroceni, din palatul omonim, din Bucureşti, s-a desfăşurat activitatea de încheiere a proiectului "Ora să ŞTIM/Volunteer readers" – Educaţie şi tehnologie în mediul rural românesc. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Progress şi Deutsche Telekom Stiftung (Fundaţia Progress fiind cea care a implementat proiectul în România, iar Deutsche Telekom Stiftung l-a finanţat), la această frumoasă activitate participând bibliotecari şi copii din cele 12 judeţe – Argeş, Bihor, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Prahova, Sălaj, Vâlcea, Vrancea - ce au activat în acest proiect. Proiectul  "Ora să ŞTIM" este o iniţiativă naţională ce a urmărit - prin activităţile derulate în biblioteci, şcoli, grădiniţe şi chiar în natură – stimularea interesului copiilor din mediul rural pentru lectură şi alte subiecte din aria ŞTIM (Ştiinţă, Inginerie, Tehnologie, Matematică). Această activitate s-a derulat în peste 150 de localităţi din cele 12 judeţe participante la proiect.

După realizarea verificărilor de securitate necesare accesului oricărui participant la un eveniment găzduit de Palatul Cotroceni (ce e printre altele şi sediul Administraţiei Prezidenţiale, adică locul de muncă oficial al preşedintelui României din 1990 încoace), verificări desfăşurate aproximativ între orele 9.00 şi 9.30, participanţii la acest eveniment au ajuns în sala Cerchez a Muzeului Naţional Cotroceni, şi după o mică pauză de reîmprospătare cu apă, cafea şi printre altele vizitarea facilităţilor igienico-sanitare (asta ca să ne exprimăm aşa, un pic eufemistic), la ora 10 (cum ar zice Caragiale "trecute fix") a început activitatea propriu-zisă, printr-o prezentare introductivă de 10 minute. În cadrul acestei introduceri, a vorbit mai întâi doamna dr. Camelia Crişan din partea Fundaţiei Progress, urmată de consilierul de stat al Administraţiei Prezidenţiale – doamna dr. Ligia Deca. Tot în cadrul acestei prezentări introductive, a fost proiectat pe un ecran video, mesajul trimis de directorul executiv al Deutsche Telekom Stiftung, domnul dr. Ekkehard Winter, ce a folosit această facilitate video pentru că nu a putut participa personal la eveniment.

Între orele 10.10 şi 11.00 s-a desfăşurat o discuţie liberă pe tema: Educaţie şi tehnologie în România rurală – paşi mici sau salturi uriaşe? În cadrul acestei discuţii, au vorbit pe rând, poate nu chiar în această ordine, doamna dr. Ligia Deca – consilier prezidenţial, doamna Olimpia Bratu – manager al Bibliotecii Judeţene "Christian Tell" Gorj, domnul prof. Univ. dr. Lucian Ciolan – decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Universitatea Bucureşti, doamna Stefanie Thate – manager pe probleme de comunicare al Deutsche Telekom Stiftung (ce a vorbit, ca norocul, în engleză), doamna Roxana Vitan – preşedintele Romanian-American Foundation, domnul Vlad Măcelaru – cofondator şi preşedinte al companiei tehnologice ClarK şi doamna dr. Camelia Crişan ce a moderat discuţia din partea Fundaţiei Progress.

Între orele 11.00 şi 11.30 s-a desfăşurat o prezentare interactivă moderată de doamna dr. Claudia Şerbănuţă şi au fost decernate diplomele Ora să ŞTIM bibliotecarilor şi copiilor ce au reprezentat bibliotecile judeţene şi comunale din cele 12 judeţe participante la proiect.

Între orele 11.30 şi 11.35 toţi participanţii prezenţi la această acţiune culturală, bibliotecari şi copii deopotrivă s-au deplasat în ordine, bineînţeles, pentru realizarea fotografiei oficiale, fotografie realizată pe scările ce urcă din holul de la intrarea în Muzeul Naţional Cotroceni spre salonul Cerchez.

Poza oficială de grup

Odată realizată fotografia oficială, toţi participanţii la acest eveniment au fost invitaţi de organizatori, pentru a lua prânzul, ce era deja gata "amenajat", pe mai multe platouri, în holul muzeului.

După servirea prânzului şi diversele discuţii dintre participanţi (în diferite limbi: română, engleză, germană), plus o nouă pauză de "hidratare" (a fost destul de cald în acea zi la Cotroceni), de la ora 12.50 şi până la ora 13.50 s-a efectuat vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni. Astfel, împreună cu reprezentanţii celorlalte biblioteci participante la eveniment, plus invitaţii străini şi reprezentaţii fundaţiei Progress, am vizitat: salonul de vânătoare, salonul florilor, biblioteca regelui Ferdinand I,  salonul Cerchez (unde în perioada regalităţii se desfăşurau balurile de la Palatul Cotroceni), living-ul familiei regale, sufrageria regală, camerele regilor Carol I şi Ferdinand I, dormitoarele reginelor Elisabeta şi Maria.

Holul şi scara principală din Muzeul Cotroceni

Salonul de vânătoare

Salonul Cerchez

Biblioteca regelui  Ferdinand I

Sufrageria regală

Dormitorul reginei Maria

De la ora 13.50, când s-a încheiat vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni, bibliotecarii şi copiii participanţi la acest eveniment au plecat, înapoi, cu autocarul (ce ne adusese dimineaţă de la hotel), spre locul de cazare din Bucureşti, adică hotelul Hello, ce e situat la aproximativ 3 minute de mers, de Gara de Nord (pe Calea Griviţei, la dreapta cum se iese din Gara de Nord).

În încheiere, vă voi da câteva mici detalii istorice legate de Palatul Cotroceni.

În 1679, domnitorul Ţării Româneşti, de la acea vreme, Şerban Cantacuzino,  a început construirea unei mănăstiri pe dealul Cotrocenilor, construcţie terminată doi ani mai târziu. Următorul domnitor, Constantin Brâncoveanu, a continuat construirea altor case, în care, de multe ori se stabilea chiar domnitorul, mai ales vara.

În anul 1862, Alexandru Ioan Cuza hotărăşte să utilizeze mănăstirea Cotroceni ca reşedinţă domnească de vară.

După 1866, când pe tronul României ajunge Carol I, noul principe primeşte şi el ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni. Carol I se hotărăşte să construiască un nou palat în incinta mănăstirii, pentru că vechile case domneşti erau cam mici pentru noul principe, şi în plus aici urmau să locuiască şi alţi viitori membri ai familiei regale. Construcţia Palatului Regal de la Cotroceni a început în anul 1888 şi a durat până în 1895 (planurile palatului au fost realizate de arhitectul francez Paul Gottereau), când regele Carol I şi regina Elisabeta s-au mutat deja în noul palat. Anul următor, în luna martie, în palat s-au mutat şi principele Ferdinand şi principesa Maria.

Palatul Cotroceni, a rămas principalul palat al familiei regale până la abdicarea forţată a regelui Mihai I, din 30 decembrie 1947. După izgonirea familiei regale, regimul comunist a folosit palatul în alte scopuri, din 1949, aici fiind sediul unei noi organizaţii, cea a "Pionierilor", palatul fiind rebotezat Palatul Pionierilor. În urma cutremurului din 4 martie 1977 palatul a fost avariat serios, iar lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul bucureştean Nicolae Vlădescu.

În anul 1984, la ordinul preşedintelui Nicolae Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ce fusese construită încă din timpul lui Şerban Cantacuzino.

Din 1990, Palatul Cotroceni a devenit reşedinţa oficială a Preşedintelui României.

Din 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor devenind Muzeul Naţional Cotroceni. Între anii 2003 – 2009 a fost reconstruită biserica Cotroceni, pe baza planurilor iniţiale, şi a fost introdusă şi ea în traseul muzeal.

Prof., bibliotecar Florin Miheş.