Expozitie

    În data de 31 martie a avut loc versinsajul expoziției  Uniunii Județene a Pensionarilor din Bihor  cu titlul ” Primăvara în culorile florilor și în lumina sărbătorilor.”

    La etajul 1 al Bibliotecii Județene ”Gheorghe  Șincai”, în spațiul expozițional, au fost expuse atât picturi cât și alte lucrări de artă plastică pline de culoare și armonie.

    Au expus membrii ai Uniunii și simpatizanți ai Uniunii, pensionari dar și elevi  și simpatizanți.

    Dumitru Bochiș președintele Uniunii Pensionarilor a vorbit despre proiectele Uniunii și despre   pasiunile membrilor .

    A lipsit de la vernisaj doamna Miorița Săteanu, catalizatorul multor evenimente  locale.

    

        Expoziția poate fi vizitată până în data de 7.04.2025.

 

 

Sezatoate

 

Lecturi de weekend 213

Librăria cărților interzise de Mark Levi .

Tiranii au nevoie de un stat tiranic si, ca sa și atingă scopurile , încredințează multor oameni sarcini mărunte care nu le par condamnabile. Fiecare se ocupa de ele cu competenta , ca sa fie recompensat , sa primească o prima sau o avansare.... nimeni nu își da seama că este o verigă a abominației.

Făcând abstracție de firul epic al narațiunii, ne lovim de o realitate greu digerabilă. În secolul 21 există cărți interzise lecturii. Și nu în țări cu regimuri totalitariste, ci în marea țară democratică America, și în țări moderne în care libertatea de expresie este larg fluturată.

Mitch, un librar pasionat, este arestat într-o dimineață pentru o infracțiune de neimaginat: a încălcat legea ( HB 1467)vânzând cărți interzise. După cinci ani de închisoare, are o singură dorință: să-și recapete libertatea și librăria. Dar soarta decide altfel. În aceeași zi, Mitch îl întâlnește pe procurorul care l-a condamnat și o cunoaște pe Anna, care s-ar putea dovedi femeia visurilor sale.

În anul scolar 2022- 2023- 1477 carti au devenit interzise studentilor 

Profesorii si bibliotecarii din mai mule state americane fac acum obiectul unor presiuni și sunt amenințați cu sancțiuni juridice.

Cărți-cult interzise

• Sa ucizi o pasare cantatoare, Harper Lee
• 1984- George Orwell
• De veghe in lanul d e secara, J D slinger
• Oameni și șoareci, John Steinbeck
• Preaiubita- toni Morrison
• De ce cântă păsările în colivie- maya Angelou
• Cuvintele nerostite, Laurie halse Anderson
• Minunata lume noua, Aldous Huxley
• Culoarea purpurie,  Alice Walker
• Căutând-o pe Alaska- Jhon Green
• Împăratul muștelor, William Golding
• Cele treisprezece motive- Jay Asher
• Vânătorii de zmeie- Khaled Hosseini
• si multe altele

Marc Levy este, de 20 de ani, scriitorul francez cel mai citit din întreaga lume, cu peste 50 de milioane de exemplare vândute și romane traduse în 50 de limbi. A debutat în 2000, cu romanul Și dacă e adevărat, ecranizat în 2005 cu titlul Ca în rai, cu Reese Witherspoon și Mark Ruffalo în rolurile principale. La Editura Trei au apărut Și dacă e adevărat, Te voi revedea, În altă viață, Șapte zile pentru o eternitate, Toate acele lucruri pe care nu ni le-am spus, Prietenii mei, iubirile mele, Prima zi, Prima noapte, Hoțul de umbre, Strania călătorie a domnului Daldry, Mai puternic decât frica, Și dacă aș mai trăi o dată, Unde ești?, Un alt fel de fericire, Copiii libertății, Ea & el, Orizontul răsturnat, Ultima din clanul Stanfield, O fată ca ea, Fantoma și iubirea, Stingeți totul și viața se luminează, precum și S-a întâmplat noaptea, Amurgul fiarelor și Noa, care alcătuiesc seria Grupul 9.

 

PRIMĂVARA IN CULORILE FLORILOR SI ÎN LUMINA SĂRBĂTORILOR

 UNIUNEA JUDEȚEANĂ A PENSIONARILOR           BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ GHEORGHE ȘINCAI     

                B I H O R                                                                 B I H O R 

VĂ INVITĂ LA EXPOZIȚIA 

*PRIMĂVARA IN CULORILE FLORILOR SI 

ÎN LUMINA SĂRBĂTORILOR*

ORGANIZATĂ DE UNIUNEA JUDEȚEANĂ A PENSIONARILOR BIHOR,

CARE V-A AVEA LOC LA BIBLIOTECA JUDETEANĂ * GHEORGHE ȘINCAI * 

 DESCHIDEREA OFICIALĂ ESTE PROGRAMATĂ PENTRU DATA DE 31 MARTIE 2026 ORELE 17,00 

Expoziția poate fi vizitată până în data 7 aprilie 2026 orele 17,00

Vă mulțumim pentru participare!

                         

Ce muzică asculta Brâncuși?

 A doua întâlnire din seria 2026- Anul Brâncuși, în  Club prietenia 2020 Cluj-Bihor ne aduce în atenție muzica  care a inspirat arta sculptorului.

În atelier asculta muzică la un gramofon așezat într-un fel de scorbură de piatră, făcută de el, care oferea o rezonanță aparte.

Discoteca lui Brâncuși este depusă la centrul Pompidou și cuprinde peste 200 de plăci, cumpărate sau primite cadou,

A a făcut de mic parte din mai multe coruri bisericeşti, cânta puțin la vioară, fredona şi cânta mereu melodii populare olteneşti.

Pentru Brâncuşi muzica lui Wagner suna „barbar”, cea a lui Beethoven „prea dramatică”, pe cea a lui Mozart o găsea „calmă şi plăcută” iar pe Bach îl compara cu „un leu păşind maiestuos printr-un deşert”. Pentru Brâncuși, George Enescu era “muzicianul erudit și complicat la al cărui lucru, la a cărui gândire el n-avea acces”,

Din relatările celor care l-au cunoscut, aflăm că singurele concerte la care a mers au fost ale bunului său prieten, Erik Satie

Fragmenul muzical pe care am facut filmarea este din baletul Gymnopediile de Erik Satie.

În 1922, Brâncuși creează costumele-sculpturi pentru spectacolul de balet, Gymnopediile model fiindu-i dansatoarea română, Lizica Codreanu. Costumele și scenografia fiind create chiar de sculptor.

Ca fapt divers în avanpremieră, spectacolul a fost susținut în atelierul sculptorului iar Lizica Codreanu a dansat printre sculpturile lui Brâncuși.

sursa foto

Au colaborat Angela Pop și Delia Pantea

simboluri pe cusături

Octogonul

Dicţionarul de simboluri şi arhetipuri culturale” Ivan Evseev ne spune următoarele: „Cifra opt culcată este simbolul infinitului. Numărul opt se pune în relaţie cu octogonul – figură intermediară între pătrat şi cerc şi, ca atare, semnifică lumea intermediară, între cea terestră conotată prin pătrat şi cea uraniană, simbolizată prin cer”.

 Cristina Pănculescu ne lămureşte şi mai clar în privinţa simbolismului octogonului : „ Octogonul este simbolul geometric plan al Centrului; simbolul numeric este 8.

Un alt simbol geometric plan ataşat Centrului este octogonul stelat. Acest simbol se raportează la aspectul activ, „ funcţional”, al Centrului. Prin Centru, după cum afirmă toate tradiţiile , se face legătura între Cer şi Pământ. Simbolul geometric plan al Cerului este cercul.

Simbolul geometric plan al Pământului este pătratul. Simbolul geometric plan al Centrului este octogonul care face trecerea de la pătrat ( Pământ) la cerc (Cer) şi reciproc”.

Crucea
În simbolismul tradiţional crucea este asimilată arborelui cosmic căci „ prin cruce = centru se operează comunicarea cu cerul”. În creştinismul popular nu se schimbă cu nimic situaţia „ Crucea , făcută din lemnul Arborelui Cunoştinţei Binelui şi Răului, este identificată sau se substituie arborelui cosmic; ea este descrisă ca un arbore care urcă de la pământ la cer, copac veşnic care stă în mijlocul cerului şi al pământului sprijinind cu tărie universul sau arborele vieţii plantat pe Golgotha. Pe de altă parte numeroase texte patristice compară crucea cu o scară, cu o coloană sau cu un munte” toate simboluri ale lui Axis Mundi sau Osia Lumii.
 Are semnificatia de viata . Uneori reprezinta cele patru puncte cardinale ( crucea cu cele patru brate egale ) .


Rombul
Rombul, un alt motiv des întâlnit, simboliza pământul roditor. Într-o societate agrară, unde viața depindea de roadele pământului, era esențial să se aducă un omagiu acestuia prin motive cusute care să invoce belșugul.  

In antichitate rombul reprezenta Zeul Cerului , zeul soarelui si este extrem de des reprezentat in broderia romaneasca . O forta a naturii ( cel mai probabil cerul , universul ) 

Cercul
Cercuri inscrise in romb reprezinta soarele pe cer pentru ca rombul reprezinta cerul sau universul .
Cercul sau cercul cu o cruce in mijloc reprezinta soarele .  regenerare, samanta, oul

Cercul in combinatie cu o stea reprezinta roata sau miscarea  sau soarele .

Linia frântă reprezinta din cele mai vechi timpuri fulgerul .
 
 Calea rătăcită
Un motiv romanesc traditional la fel de stravechi precum zigzagul ( linia frântă )

hasura - apa abundenta , spor,

Cusăturile cu valuri de apă nu erau doar decorative, ci vorbeau despre curgerea vieții, despre continuitate și regenerare. Aceste valuri erau adesea întâlnite pe iile purtate la sărbători, unde oamenii își exprimau recunoștința pentru viața binecuvântată.

Crucea gammata ( svastika ) Este considerata un talisman , se crede ca are o influenta asupra destinului celui ce o poarta . 

In vremuri indepartate la celti , germani si greci , crucea gammata reprezenta Zeul Soarelui , izvorul vietii si al bucuriei , prosperitatea , fecunditatea si a devenit un semn purtator de noroc . 

Crucea gammata  reprezinta soarele in mersul lui circular .
O varianta a crucii gammate este trifoiul cu 4 foi care aceeasi semnificatie , de purtator de noroc , de talisman cu putere magica .

 

Spirala — simbol al ciclurilor vieții și al energiei universale, frecvent găsită în podoabe și în pictură. Este o reprezentare a fluxului perpetuu al naturii și sufletului. spirala, serpentina, energia de regenerare si transformare

Exemplu: Meșterii populari din Maramureș o folosesc în podoabele lemnului pentru a alunga spiritele rele și a proteja gospodăria.

Melcul sau spirala sunt simboluri ale fertilitatii si ale evolutiei. De aceea, astfel de simboluri erau purtate de femei proaspat maritate. Spirala din cochilia melcului reprezinta ciclul vietii, renasterea si rotatia Pamantului in jurul Soarelui. 

Frunza de stejar — putere și viață lungă. putere, rezistență și longevitate. Este un simbol al tăriei și rădăcinilor adânci.

Pasărea — libertate și sufletul renăscut, simbol adesea redat pe ii și obiecte ceramice.

Păunul – simbol al nemuririi și frumuseții. Motivele cu păuni se regăsesc pe costumele populare din Muntenia și simbolizează curajul și grația.

Focul — protecție împotriva răului și purificare, des întâlnit pe vasele ceramice și în broderii.

Albința — hărnicie și organizare socială, simbol al hărniciei și al ordinii sociale.

Floarea vieții — fertilitate și ciclicitate a naturii, renașterea naturii. uzitată în covoare și costume populare.

Picătura de apă – simbol al vieții și purității.

Brâul – simbol al legăturii sigure între generații și al continuității familiei.

Motivele florale simbolizeaza vitalitatea si tineretea.

Soarele — viața, lumina și sănătatea, și luminii neîncetate. În tradițiile românești, soarele aduce speranță, renaștere și protecție împotriva întunericului.  
Exemplu detaliat: În zona Bucovinei, țesătorii de covoare folosesc soarele central ca element esențial al compoziției, semnificând rolul vital al luminii în agricultură și familie.

 Focul – simbol al purificării și protecției împotriva răului, dar și al căldurii familiale.
Exemplu: În sacra tradiție a Mărțișorului, focul ritualic are un rol marcant, arzând simbolic vechiul pentru a da viață noului.

Trifoiul cu patru foi, asa cum este bine stiut deja, este un simbol al norocului si acesta era si motivul pentru care oamenii purtau haine care aveau cusute pe ele trifoi cu patru foi.

 

Spicul de grau cusut pe ie se spunea ca aduce prosperitate si pace. Graul era si un simbol al ciclicitatii, deoarece era prezent pe tot parcursul vietii taranului, fiind sunt foarte multe obiceiuri asociate cu el. De exemplu, femeia gravida purta grau in san ca sa nasca un copil puternic, iar acesta era folosit si in timpul nasterii de catre ursitoare si era prezent chiar si in momentul mortii. Graul era aruncat in sicriele cu barbati ca sa nu le fie dor de ce au avut cat au fost in viata.

Stelutele erau legate de ascensiune si apropiau purtatorul de divinitate. Iile care aveau model cu stelute aduceau ganduri intelepte purtatorului si il ajutau sa gaseasca calea cea buna. 

Strugurii reprezinta vitalitate, iar vita-de-vie simbolizeaza viata eterna.

Clopoteii sunt vestitori, prin sunetul lor fiind anuntata venirea unui eveniment important. Prin urmare, motivul de clopotei pe ie aducea noroc sau putea fi purtat in speranta ca ceva bun se va intampla in curand.

Coarnele de berbec sunt un simbol al puterii, al fertilitatii si al regenerarii. Odata cusute pe haine, ele protejeaza purtatotrul si gospodaria lui de pericole si ii aduce bogatie. Cocosul se considera ca alunga spiritele rele. Simbolurile care implicau cocosul pe haine il proteja pe purtator de ghinion si alte lucruri negative.

Ochiul era reprezentat in combinatie cu alte modele, de exemplu, era inconjurat  de linii. Se considera ca priveste in permanenta in jur si alunga energiile negative. 

Ce roluri importante îndeplinesc aceste simboluri în viața culturală?

•  Protecție spirituală – multe simboluri tradiționale și semnificația lor derivă din credința că ele apără purtătorul și familia de rele.
•   Legătura cu natura – simbolurile transmit respectul față de mediul înconjurător, ciclurile vieții și renașterea.
•  Transmisia de valori și identitate – prin ele păstrăm memoria comună a comunităților și a obiceiurilor strămoșești.
•  Estetică și expresie artistică – ele îmbogățesc creațiile populare și conferă unicitate lucrărilor.
•  Coagularea comunității – simbolurile unesc oamenii prin tradiție și ritualuri festive.
•  Punte între generații – păstrarea acestor simboluri în obiecte populare creează legături spirituale între generații.

 

 

Sezătoare în martie

E primăvară deja. Șezătoarea de la biblioteca este la a șasea întâlnire în acest an.

Suntem în postul paștelui și acum este momentul să încondeiem ouă pentru paști, deci avem o activitate diversificată.

Cele două ore pe care le petreceam în șezătoare s-au transformat în peste 4 ore. Începem mai devreme , croim , coasem, alegem modele pentru mai noile sau vechile noastre participante la șezătoare.

Biblioteca Marghita- centru cultural recreativ

Biblioteca Municipală „Ioan Munteanu” a fost reabilitată prin proiectul „Reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor Bibliotecii Municipale „Ioan Munteanu” pentru a crea un centru cultural-recreativ,proiect finanțat prin Prioritatea 7 – O regiune atractivă din cadrul Programului Regional Nord-Vest 2021-2027 și corespunde obiectivului – O Europă mai aproape de cetățeni.”


Cărțile își regăsesc locul în clădirea bibliotecii devenită acum Centru cultural recreativ. Spațiul acordat cărții s-a micșorat seminificativ , obligând la o selecție riguroasă a titlurilor care se întorc în bibliotecă.

Avem în schimb foarte multe mese pentru lectură , after school sau joc.
Avem o sala de calculatoare de ultimă generație si o terasă excepțională care te invită să petreci timp  citind sau jucându-te. Prin proiect s-au cumparat și o multime de jocuri de societate .

Urmărim cu interes modul în care biblioteca va funcționa în viitorul apropiat.

Primăvara cea frumoasă

Miercuri, 4 martie 2026, am afișat în "vitrina" filialei, o nouă expoziție, denumită "Primăvara cea frumoasă", în cadrul proiectului educativ "Poveștile și poeziile copilăriei". Această expoziție, compusă din paisprezece desene, a fost realizată de copiii de la Grădinița cu Program Prelungit nr. 56 din Oradea, coordonați în efortul lor creator de doamna profesoară Ioana-Grațiana Potra. Doamna profesoară completează expoziția cu o poezie scrisă de ea însăși.

Dedesubt, în pozele atașate puteți viziona expoziția descrisă, pe scurt, în rândurile anterioare.

Expozitie- vernisaj

MARȚI, orele 18 , la galeria Tibor Erno situată pe strada Șirul Canonicilor nr 11, vă așteptăm  la vernisajul expoziției   de pictură  

PRIN FEREASTRA CERULUI , 

autor  Jeni Drăgoi.

Exponate care au prins viață!

 

Jeni Dragoi expozitie : la portile cerului

Manuale școlare românești vechi

 

Încă de la apariția ei, cartea a fost un mijloc de transmitere a informației de la un expeditor (autor) la un destinatar (cititor). Și acest „drum” al împărtășirii informației, adică al cunoștiințelor, s-a evidențiat mai ales în procesul didactic, adică, mai popular cunoscut, în școală. Cartea, ca manual școlar, avea ceva aparte pentru că era concepută pentru un public străin de concepte și idei, anume cel din categoria începătorilor sau neinițiaților. Pentru a avea acces la cunoștiințele din ea, începătorii trebuiau călăuziți și îndrumați, asemenea mersului pe o potecă necunoscută, proces reluat de mai multe ori, până când aceștia își asumau mental cunoștiințele, pe care ulterior le foloseau în diferite sectoare ale vieții cotidiene. Etapa asumării cunoștiințelor îi transforma pe începători în cunoscători și după acest proces manualul școlar era lăsat în urmă, pentru a iniția alte generații de începători. Astfel, rolul manualului școlar era unul „static”, asemenea clădirii școli dintr-o localitate, prin care toți „treceau”. Și această „trecere” „statică” era cea mai frumoasă aventură a devenirii omului.

Despre acest proces didactic transformator au „vorbit” și câteva cărți vechi din „Colecțiile Speciale” ale Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor, organizate în cadrul expoziției tematice intitulate „Manuale școlare românești de-a lungul vremii”, parte a evenimentului „Ziua Culturii Naționale” din 15 ianuarie 2026 organizat de către Consiliul Județean Bihor, Muzeul Țării Crișurilor, Biblioteca Județeană „Gheoghe Șincai” Bihor, Teatrul „Regina Maria” și Centrul de Cultură al Județului Bihor.

Publicul care a venit la spectacol a avut ocazia să întâlnească, în foaierul de la etaj al teatrului, volume de referință ale „Școlii Ardelene” precum „Gramatica lui Micu-Șincai” (Viena, 1780), „Povățuire cătră aritmetică” (Buda, 1816), „Ortografia lui Petru Maior” (Buda, 1819), și „Gramatica lui Ioan Alexi” (Viena, 1826). Totodată, depășind limita cronologică a intervalului cărții vechi românești (1830), publicul a vizionat și alte manuale, mai cunoscute sau mai puțin cunoscute, din vechile provincii locuite de români. Expoziția a fost organizată în două secțiunii mari, anume „Carte veche românească” și „Carte modernă românească”. Pentru că spațiul evenimentului a fost generos și de înaltă ținută arhitecturală, întâlnirea publicului cu manualele școlare s-a făcut, aproape ca la școală, volumele fiind organizate pe discipline de studiu. Amintim doar câteva din prețioasele exemplare ale bibliotecii: Timotei Cipariu, Gramatica limbei române. Partea I și II, București, 1869 și 1877 (limba română); Teodor Ceontea, Aritmetica generală și specială, Arad, 1884 (matematică); Ioan Rus, Icoana Pământului sau carte de geografie, Blaj, 1842 (geografie); S. Nestor, N. Popescu, Gramatică germană pentru gimnasii, școle reale, preparandii și particulari, Blaj, 1896 (limba germană); A.T. Laurian, Istoria românilor. Partea II, București, 1861 (istorie); Catehismul cel mare sau învățătura creștinească cu întrebări și răspunsuri..., Blaj, 1844, Ilarion Pușcariu, Manual de istorie bisericească pentru tinerimea de confesiunea greco-orientală din școalele medii și comerciale, Sibiu, 1907 (religie).

Această întâlnire specială cu manualele școlare din vremuri trecute a avut rolul de a reaminti valoarea limbii române așa cum a fost scrisă din secolul al XVIII-lea până în prima parte a secolului XX, în variate discipline didactice, fie că era scrisă în alfabet chirilic sau în cel latin, și indiferent de locul unde a fost editată (Austria, Ungaria, Transilvania, Moldova sau Țara Românească). Cât privește procesul didactic, cel care îl transformă pe începător în cunoscător, reținem ideea lui Teodor Ceontea în prefața manualului său de Aritimetică (Arad, 1884): „Exemplele de repetațiune formează în sine o școală, căci dacă se năzuiește omul să le dezlege pe toate, atunci are la mână dexteritatea, după care umblăm atât în computul (calculul) mental cât și în cel scrisual”.

Dr. Silviu Sana – cercetător științific II, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor

Manuale Școlare Românești de-a lungul vremii

Descrieri ale tipăriturilor expuse la expoziția de carte veche dedicată „Zilei Culturii Naționale” din 15 ianuarie 2026, desfășurată la Teatru de stat „Regina Maria” din Oradea.

Custode: dr. Silviu Sana

1. Carte veche românească

II 37151; 295646

POVĂȚUIRE CĂTRE ARITMETICĂ (1816)

Autor: -

Titlu: Povațuire cătră Aritmetica sau Învățătura Numerilor spre Folosul Școalelor Româneșci

Ediţie: -

Loc tipărire: Buda, Tipărită cu cheltuiala Crăeștei Tipografii a Universității Ungurești

Data: 1816

Descriere fizică (paginaţie, format, ilustraţii):

in 8ᵒ (18 x 12 cm), 102 p.

Note:

Însemnări: „Kovacs Gyula... 1849” (C.2); „Această aritmetică ieste a lui Simion Răchițan cumpărată de la Lipova cu bani gata 36 creițari... în luna lui iulie 1833” (p. 7-33).

II 36920; 295200

ORTOGRAFIA LUI PETRU MAIOR (BUDA, 1819)

Autor: Maior, Petru

Titlu: Orthographia Romana Sive Latino-Valachica...

Ediţie: 1.

Loc tipărire: Budae, Typis Regiae Universitatis Hungaricae

Data: 1819

Descriere fizică (paginaţie, format, ilustraţii):

in 8ᵒ (22 x 15 cm), VIII, 103 p.

Note:

Însemnări: „Ex libris Petri Ra(țiu)” (f.g.); „Cumparată dein Biblioteca repausatului canonicu diecesan Petru Rațiu în 1877” (f.g.).

II 67602; 373619

GRAMATICA LUI MICU - ȘINCAI (VIENA, 1780)

Autor: Micu, Samuil; Șincai, Gheorghe

Titlu: Elementa Linguae Daco-Romanae sive Valachicae

Ediţie: 1

Loc tipărire: Viena; Tip. Josephi Nob. de Kurszböck

Data: 1780

Descriere fizică (paginaţie, format, ilustraţii):

in 8ᵒ (18 x 12 cm), [10 f.], 100 p.

Note:

-