Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) 2021-2027, vorbește de biblioteci ca huburi de învățare și dezvoltare.
Biblionet- 2008- 2012 vorbea de biblioteci care oferă acces liber la calculatoare și Internet prin intermediul bibliotecilor publice.
Biblioteca este una din cele mai stabile instituții . Nu poate fi scoasă din ale ei, se adaptează foarte superficial la niște cereri si norme impuse social sau politic atât cât să supraviețuiască si să nu devină anacronica , dar pe fundal păstrează o stabilitate fizică, rafturile de cărți , tonele de hârtie scrisă dau un centru de greutate central , stabil imposibil de răsturnat.
Cei care lucrează in biblioteci vin și pleacă, politicile culturale se schimbă, publicul vine si pleacă și el- biblioteca rămâne.
Limbajul si tiparele verbale profesionale și procedurile meseriei rămân aproape neschimbate in timp.
Fără a fi nostalgică nu se poate să nu fac o incursiune în viața bibliotecilor din românia din anii 1960 încoace. Bibliografia de specialitate poartă amprenta regimului comunist dar daca din Călăuza Bibliotecarului din anul 1965 scoți paragrafele impuse de regim se ajunge la un text valabil la nivelul anilor 2000. Ca să exemplificăm , luăm colaborările interinstituționale, in vogă in anii 80, și activitățile de promovare a lecturii , de actualitate și acum.
Se vorbeste în epocă, despre vizionari de diafileme si filme documentare in cofetarie, atunci se faceau cu proiectoare de filme sau diafilme, acum au fost inlocuite cu ecrane LCD locatia s-a schimbat- le gasim in magazine si baruri si a pierit sensul cultural al proiectiei.
Si atunci ca si acum se vorbeste despre “iesire din cadrul restrans al bibliotecii” in intreprinderi , institutii si scoli doar ca atunci erau mai multe locuri de munca si intreprinderi obligate sa primeasca biblioteca si sa organizeze exercitiile culturale propuse.
Martorii isi amintesc cum faceau prezentari de carte in fata unor Sali pline - si fiecare din vechii colegi au facut-o, pănă la sfărșitul anilor 90.
Daca facem abstractie de faptul ca atunci erai obligat sa iei anumita carte, sa discuti o anumita tema , să facui efortul de pregatire intelectuala si fizica pentru a susține un discurs de 30 de minute in fata unei sali pline.
Acum nimeni nu mai e obligat sa faca nimic. Cati dintre noii nostri colegi au vorbit 30 de minute , coerent si continuu in fata unei sali pline? Si cati dintre bibliotecarii de acum sunt dispusi sa faca efortul acesta .
Lucrarile biblioteconomice parcurse nominalizeaza toate activitatile cu cartea realizate in colaborare- de la cele mai simple – expozitii de carte , recenzii, comemorari concursuri tematice, la unele foarte complexe- “luna cartii in intreprinderi” – acum nu mai avem intreprinderi , ”Decada cartii stiintifice”, simpozioane , sesiuni de comunicari , unde erau invitate toate persoanele importante din oras.
Pastrand proportiile aeleasi activitati se desfasurau si la tara in bibliotecile comunale , camine si din spusele martorilor unele intalniri erau chiar valoroase prin invitatii care veneau.- In zilele noastre se fac eforturi sa se reia aceste actictivitati.
Se mentioneaza afluxul mare de public adult atat in lucrare cat si in marturiile participantilor.
Sectia de copii avea propriul regim si program .
Planuri culturale , cunoasterea publicului, monitorizarea activitatii , scrierea unui raport a intregii activitati, devenisera plictisitoare si apasatoare deoarece trebuiau introduse acele fraze tip care sa multumeasca coordonatorii politici .
In 2007 la o intalnire metodica, eu tanara in profesie-11 ani- vorbeam despre raport lunar și monitorizarea zilnică a activității, in contextul în care nimeni nu mai retinea amanunte despre activitatile din anul precedent. Una din bibliotecarele vechi- Dunai Olimpia, acum pensionata. A sarit- “Pai cum :asta faceam si in anii 80, eram obligate, si spuneti ca trebuie sa o facem iar?”
Motivatia si forma in care se facea era alta. Acum trebuie sa o faci de bunavoie pentru supravietuire, si documentarea importantei bibliotecii in comunitatea proprie.
Atunci activitatile in colaborare aveau ca obiectiv declarat “ formarea omului nou” in spiritul ateismului stiintific.
Acum nu ne place pentru ca acel “om nou” este apropape analfabet, necivilizat si superegoist. Sistem de valori- de unde?; Viata traditionala?- de mult destramata!
Bibliotecile acum cauta sa se orienteze sa prinda fire de conexiune cu omul zilelor noastre. Greu efort pentru ca nu e gestionat de la un “ centru de comanda” si fiecare e pe cont propriu. Unii s-au avantat spre alfabetizarea informationala, se vorbește de analfabetism funcțional , dar ecosistemele locale functioneaza pe principii proprii departe de teorii .
Cum spuneam nimic nou sub soare. Acum doar suntem mai dotati tehnologic si material si ne simtim mai importanti…
Achizitia foarte multa cantitativ in acei ani era directionata si influentata politic , dar a dus la imbogatirea intregului fond de carte. Multa carte tehnica a intrat in anii 80 in biblioteca judeteana si chiar si acum este solicitata in lipsa unor apariții editoriale mai noi.
Totalitatea activitatilor de mai sus ale bibliotecii erau corelate cu activitatea statisitca aratand in cifre ceea ce regimul dorea
sa vada.
Lucrarea parcursa ofera cateva pagini statistice din care spicuiesc:
Imaginea colectiei bibliotecii judetene pe domeniile de interes pe vremea aceea, carte social politica si tehnica.
|
Ani |
Total colectii in bj |
Lit. politica |
Carte tehnica |
Agricultura |
Alte grupe |
|
|
1977 |
398619 |
73320 |
19566 |
6828 |
… |
|
|
1978 |
400673 |
75945 |
20077 |
5381 |
|
|
|
1979 |
404500 |
76103 |
20077 |
6782 |
|
|
Statistica sectiei pentru imprumut adulti si circulatia volumelor din domeniile discutate.
|
an |
Total colectii sectie |
frecventa |
Carte impr. Social politica |
Carte impr. tehnica |
Carte impr. Agricultura |
|
1977 |
240384 |
66777 |
21236 |
21232 |
7946 |
|
1978 |
247081 |
63112 |
25618 |
23837 |
9667 |
|
1979 |
257028 |
68632 |
25528 |
21916 |
10958 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Statisistca sălii de lectură si a publicațiilor consultate din
domeniile de interes
|
An |
Colectii sala de lectura |
Carte consultata social politica |
Carte consultata . tehnica |
Carte consultata agricultura |
|
1977 |
93346 |
28837 |
300 |
10851 |
|
1978 |
96327 |
30049 |
295 |
13005 |
|
1979 |
100076 |
32243 |
304 |
4157 |
|
|
|
|
|
|
Antetitlu: Asociaţia Bibliotecarilor din România
ISBN: 978-973-1975-41-2
Istoria unei biblioteci se poate scrie și prin prisma activității de coordonare metodică, făcută de reprezentanții bibliotecii județene de-a lungul anilor.
41. VIZITĂ LA BIBLIOTECILE DIN CURTUIŞENI
(26 NOV. 1987)
BiblBibliotecară este prof. Orban Elisabeta, numită din 1978. Am fost colegi la Cluj în facultate. Populaţie: 1800 1800 de etnie maghiară. Are multă carte pe jos, într-o sală mare, dar fară rafturi. Are numai 7 rafturi mici, pliabile, date de la Biblioteca Judeţeană Bihor din Oradea. Mucegai peste tot. Nu are încălzire.
Cu indemnizaţie bună, de 480 lei lunar.
Orar: marţi şi joi 17 -20, duminică 10-13.
Are R.M.F. vol.I, deschis din 4.10 1960, în cinci volume, merge între nr. inv. 1- 16.958 cărţi.
Alt R.M.F. mai nou, începe la 1.01.1977 de la 8501 cărţi (64.796 lei) şi merge până la 31.12.1986, înregistrând 10.810 cărţi (98.823 lei). Din scăderea 16.958 - 10.810 cărţi existente rezultă scoaterea de 6.148 cărţi înainte de 1981. După acest an nu mai sunt ieşiri.
După caietul de evidenţă zilnică rezultă statistica de comunicare, bună:
1984 381 cititori 5081 cărţi citite
1895 368 4191
Dintre cititorii adulţi: MatyasMargit; Sulak Istvan, profesori, Suszti Sandor (C.A.P.), Pali Atilla, muncitor sondor, KovacsiJoszef, ing. agronom, Nagy Andrei pensionar C.A.P. Sunt promisiuni de la Primărie de mutare a bibliotecii intr-un local nou şi curat, precum şi de confecţionare a rafturilor necesare. La Şcoala coordonatoare din Curtuişeni bibliotecar şcolar este prof. Danka Gyorgy, din 1985. Există R.l. în două volume, care începe în anul 1952 cu primul nr. de inv. şi merge până la 4222. Există R.M.F., cu 4848 cărţi înregistrate. Caietul de evidenţă a activităţii începe din 1985. Faţă de 400 elevi şi cadre didactice, în 1985 a înscris 261 cititori / 1260 cărţi împrumutate, iar în acest an are deja 257 cititori cu 1619 cărţi împrumutate.
Au facut rafturi la atelierul școlar prin Toth lmre Zoltan.
Orarul: marti-joi 13 -15. Sunt afișate lecturile suplimentare pe materii. Cititori fideli Bibliotecii: ...
____________________________________________________________________
31. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA INFORMARE
Buduslău
Subsemnatul Mălinaş Constantin, lucrător al Bibliotecii Judeţene Bihor, în data de 16 iulie 1985 am inteprins o acţiune de îndrumare şi control a activităţii cu cartea în comuna Buduslău, pe baza delegaţiei nr. 47/13 iulie 1985. Deoarece bibliotecara comunală, tov. prof. Balla Elisabeta era plecată la reciclare, nu am putut vedea şi verifica biblioteca comunală, care se află în satul Albiş.
Din discuţiile amănunţite purtate cu cu tov. prof. Torok Sara, secretar adjunct al Comitetului comunal de partid, a rezultat preocuparea foarte serioasă a factorilor locali de partid şi de stat pentru biblioteca comunală de la Albiş, cât şi pentru biblioteca şcolară de la Buduslău, în sensul îndrumării activităţii acestora, pe baza planului unic de activitate al Consiliului comunal pentru educaţia politică şi cultură socialistă. Faţă de cei 1040 de locuitori ai localităţii Buduslău, biblioteca şcolară dispune de 5700 de cărţi, organizate în sală separată la căminul cultural, bibliotecar fiind tov. prof. Torok Arpad, care are o mare dragoste faţă de carte şi cititori, precum şi preocupări nobile, de culegere şi cercetare a folclorului local, pe termenul cărora îşi redactează lucrarea pentru gradul didactic întâi.
Potrivit situaţiei statistice Cult 2, biblioteca de la Albiş, rămasă acolo încă din timpul vechii împărţiri administrative, când exista comuna Albiş, faţă de o populaţie de circa 1100 de locuitori, dispune la 31 dec. 1984 de 9374 cărţi, dintre care 146 primite în 1984. În acelaşi an au fost înscrişi 297 de cititori, care au împrumutat 3045 de cărţi, cifre bune. Parcurgând planul de muncă al bibliotecii comunale pe sem. I. 1985, am găsit că e bine întocmit, structurat pe componentele principale ale educaţiei şi culturii socialiste. Recomand să se introducă în plan şi cel puţin o acţiune de educaţie materialist - ştiinţifică pe trimestru, sub forma unei dezbateri, sau a unei recenzii de carte cu asemenea conţinut. Se vor lua măsuri, ca cel puţin lunar să se facă la bibliotecă o curăţenie generală, antrenând la aceasta personalul de îngrijire existent. În cursul iernii trecute combustibil s-a asigurat, dar nu s-a putut face foc, deoarece soba de teracotă este defectă. Am reţinut angajamentul tov. Torok că se va cumpăra o sobă de cărbuni pentru biblioteca de la Albiş. De comun acord am stabilit ca verificarea pe bază de inventar a bibliotecii să înceapă din data de 15 august 1985, pentru care se va emite decizia adecvată din partea Biroului Executiv al Consiliului Popular comunal. Deoarece nu s-a comunicat planul de cititori şi carte împrumutată pentru anul curent, l-am stabilit împreună, în funcţie de mărimea localităţii Albiş şi potrivit indicatorilor medii pe ţară, astfel: 220 de cititori şi 3300 de cărţi. Aceste cifre se vor defalca pe timestre şi luni şi se vor include în planul de muncă orarul bibliotecii.
Pe plan local se preconizează analiza activităţii cu cartea 1a cele două biblioteci, în şedinţa Consiliului comunal de educaţie, politică şi cultură socialistă. Am întocmit împreună cu tov. Torok un ghid al informării pe care să o pregătească cei doi bibliotecari.
Dacă vom fi anunţaţi cu câteva zile înainte, vom putea lua parte la această analiză, cu care prilej vom verifica amănunţit şi situaţia bibliotecii de la Albiş.
Constantin Mălinaş - bibliotecar principal -
32. Biblioteca comunală Buduslău Jud. Bihor Plan de muncă anual - 1984
Întreaga muncă de educaţie prin carte trebuie să fie axată pe formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor în scopul sporirii participării conştiente a tuturor membrilor colectivităţii la înfăptuirea politicii de dezvoltare economică a ţării, de ridicare a gradului de civilizaţie.
2. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA INFORMARE
Boianu Mare
Subsemnatul Constantin Mălinaş, lucrător al Bibliotecii judeţene Milior, pe baza delegaţiei nr.30 din data de 26 aprilie 1984 am înteprins în fluu de 30 aprilie 1984 o acţiune de îndrumare şi control la biblioteca din umiuna Boianul Mare, cu scopul de a constata şi îmbunătăţi activitatea cu iUrtea şi cititorii a bibliotecarului comunal.
în urma cunoaşterii nemijlocite a stării bibliotecii, care se află în Căminul cultural, cameră stânga, a analizei documentelor de evidenţă a m» hunii, de planificare şi desfăşurare a activităţii, pe baza discuţiilor amănunţite purtate cu tov. DRUŢĂ GAVRIL, cadru didactic,bibliotecar comunal, cu directorul coordonator, cu tov. MAGhlAR, secretar Comitetului comunal cde partid, care a luat parte 1^ control, am stabilit următoarele:
Registrul de mişcare a fondului începe la data de 26 martie* 1964, cu 1716 cărţi, nu se ştie cea fost înainte, cum a evoluat biblioteca în perioada 1953 - 1963. Registrul este completat până la data efe 29 decembrie 1980.
Registrul inventar nr. 1 începe la data de 22 septembrie 1961 conţine 3465 de cărţi, cea mai mare parte deja operate ca fiind scoase den lungul anilor. Acesta, ca şi R.I. nr.2, este foarte d istrus, amândouă trebuie rescrise într-un imprimat nou, care există la bibliotecă. Am stabilii cum se face rescrierea. Registr-ele vechi se vor păstra, însă , în continuare, pentru M se putea justifica şi do vedi scoaterile operate în el^. Aceste registre se voi împacheta şi păstra în bibliotecă la dispoziţia organelor de control.
R.I. nr.3 merge numerele de inventar ale carţilor până la 10.392. In continuare R.I. nr.4 est necorespunzător completat, va fi anulat şi complotul în întregime din nou, conform explicaţiilor şi exemplelor date la faţa locului, Ca urmare a faptului că nu s-a purtat evidenţa fondului şi a activilAjll cu cartea, şi situaţiile statistice anuale CULT 2 pe a.iii 1982 şi 1983 au fost completate formal, cum a rezultat din analiza făcută asupra lor la I.Ma locului. Iată falsul:
|
|
Total i o ii ci |
Total cărţi |
Cititori |
Volume |
|
|
de carte |
intrate |
înscrişi |
împrumutate |
|
Pt. 1982 |
11.240 |
600 |
526 |
735 |
|
Pt. 1983 |
11.240 |
600 |
516 |
864 |
DupăRMF vechi, existent la: 1 .1.1968 3405 - 18.866,5 lei; 1 .1. 1985
7960
Intrări: 1981 - 160 - 1542,45 lei; 1982 - 57 - «72,42 lei; 1983 - 123 -2319,25 lei;
1984 nimic, 1985 (iunie) nimic.
Suma totală, valoarea fondului este de 64.988,55 lei, dar mai trebuie verificată, din aducerea din RMF vechi, cum s-a ajuns la ea. R.I. voi. I ajunsese la 10.961 la 9 iulie 1985.
Am explicat cum completarea situaţiei statistice anuale CULT 2 trebuie să se bazeze pe datele aduse la zi din R.M.F. şi registrul de evidenţii a activităţii.
Plan anual de activitate a bibliotecii nu există, nici trimestrial, deoarece principalele acţiuni ale acesteia sunt cuprinse în planurile educaţionale ale factorilor comunali tutelari.
Ultimul colet cu cărţi a venit în luna ianuarie^ 984, cu specificaţia nr. IM, conţinând 122 de cărţi în valoare de 23125 lei. Coletul a fost liinfirmat la Biblioteca judeţeană de către tov. bibi.Druţă Gavril. Cartea era In curs de prelucrare.
în ceea ce priveşte baza materială, spaţiul este corespunzător, dar necesită mici amenajări, ordine, curăţenie şi spirit gospodăresc. Fondul era neorganizat la data controlului, deoarece, cum s-a explicat, era în curs de Inventariere, dar comisia de inventariere nu era pre^ntă la intrarea noastră I Iii gestiune.
Faţă de toate acestea se impun următoarele:
-Tov. bibliotecar Druţă Gavril nu a fost niciodată instruit frontal asupra modului de conducere a documentelor bibliotecii. Ceea ce am putut jfcce împreună timp de câteva ore consider că na suficient. Constatând ■lorinţa tov. Druţă Gavril de a se perfecţiona, propunea timp de o săptămână lt facă pregătire de biblioteconomie la Biblioteci *orăşănească Marghita, unde există personal de specialitate, pentru a-1 îndruma. Problema unor lucrări de bibliotecă, acum restante, se poate pufl^ numai după ce îşi va figura un minimum de cunoştinţe şi deprinderi de biblioteconomie, cu care se poată opera în biblioteca comunală.
- Cu ajutorul contabilului Consiliului poPrular comunal se va reconstitui fizic şi valoric situaţia pe baza de specificaţii a cărţii intrate în bibliotecă în anii 1981-1983, se va completa R.MÎ* cu aceşti ani, inclusiv
• Departajarea domenială şi după limbă, conform imprimatului şi seva aduce situaţia gestiunii la zi. Termen 30 iunie 1984
- Se va inventaria din nou toată cartea care c0r^spunde de la numărul «Ic inventar 10.393 în continuare până la zi.
- Cu data de 3 mai se va introduce Registrul evidenţă a activităţii conform orarului de împrumut, care va fi fixat de %rei ori pe săptămână, obligatoriu duminecă dimineaţă. Orarul se va afişa.
- Se va confecţiona firmă pentru bibliotecă şi va pune.
- Se va întocmi plan lunar, trimestrial şi ^nual de activitate a bibliotecii pe 1984, sub îndrumarea Consiliului c^^iunal pentru educaţie politică şi cultură socialistă.
- Fişele cititorilor noi înscrişi vor fi semnate dc%ceştia şi datate.
- Se va urmări recuperarea cărţilor de la cdtitori întârziaţi peste termenul de împrumut.
- Se va face ordine în bibliotecă şi se va irieflP^ie. întreg fondul va fi organizat sistematic şi alfabetic la raft liber.
- în bibliotecă se vor desfăşura lunar 1-2 acţi^i cu cartea şi cititorii, conform planului de muncă.
- Eliminarea lipsurilor constatate cere o mai intensă îndrumare şi un control eficace din partea factorilor locali şi a Bibliotecii judeţene, apariţia acestor lipsuri a fost posibilă prin aglomerarea cu multiple sarcini obşteşti a tov. Druţă Gavril, în pofida recomandărilor clare de a nu încărca bibliotecarul comunal cu alte sarcini, deoarece are de desfăşurat un mare volum de muncă în bibliotecă. In aceste condiţii munca de bibliotecar a fost minimalizată, în beneficiul celorlalte sarcini.
BIBLIOTECAR PRINCIPAL Constantin Mălinaş
_______________________________________________
23. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA PROCES VERBAL NR.7
Subsemnatul Mălinaş Constantin, lucrător al Bibliotecii Judeţene Bihor Oradea, pe baza delegaţiei nr. 63/6 iulie 1985, în data de 9 iulie 1985 am efectuat o deplasare de îndrumare şi control la biblioteca din comuna Boianul Mare. în urma discuţiilor purtate cu tov. învăţător Druţă Gavril, bibliotecar comunal, cu tov. director coordonator Tudoran Gheorghe, prin cunoaşterea stării de fapt a bibliotecii comunale, a fondului de carte şi a documentelor de evidenţă am constatat următoarele:
- Verificând punct cu punct prevederile procesului - verbal, întocmit de noi în data de 30 aprilie 1984, cu prilejul controlului precedent, se constată că a existat preocupare din partea tov. Druţă Gavril pentru lichidarea lipsurilor constate în activitatea cu cartea prin biblioteca comunală. Unele din lucrările restante au fost lichidate, total sau parţial, altele urmează să fie rezolvate în continuare. în linii mari se constată o îmbunătăţire a activităţii tov. Druţă Gavril, dar încă nu se poate aprecia că biblioteca pe care o conduce a ajuns să îndeplinească sarcinile educaţionale, pe care le are în concepţia şi sistemul cultural, din care face parte.
- în principiu este ca la nivelul factorilor comunali de partid şi de stat să existe preocuparea necesară şi pentru soarta bibliotecii comunale, pentru asigurarea bazei ei materiale şi a condiţiilor de funcţionare, atât şi pentru îndrumarea şi controlul activităţii bibliotecarului comunal. Notăm că în cursul iernii trecute biblioteca nu s-a putut folosi, deoarece nu s-a asigurat combustibil pentru încălzire, soba era inutilizabilă de mai mulţi ani, nu s-a confecţionat firmă, iar orarul nu a fost fixat şi, bineânţeles, nu a fost nici afişat, nici respectat. Plouă în bibliotecă, aceasta fiind una dintre puţinele noutăţi, faţă de situaţia găsită anul trecut, ceea ce denotă indiferenţă şi lipsă de răspundere.
_____________________________
Folosesc cuvinte mai aspre, dar justificate, pentru a încerca să sensibilizez în acest fel pe toţi cei, care au un rol în direcţia bibliotecii comunale, încât în scurt timp aceasta să se transforme dintr-o „cenuşăreasă” a comunei, într-o instituţie de educaţie socialistă a cititorilor.
- în cursul lunii iulie se va face o curăţenie generală în bibliotecă, se vor şterge păianjenii de la geamuri şi de pe rafturile cu cărţi, se vor spăla şi vopsi din nou geamurile, se va repara instalaţia de iluminat, se va şterge praful, şi altele, de amănunt, pe care Vă rog să le observaţi singuri, în mod operativ.
- ORARUL, stabilit de comun acord, este următorul: miercuri şi vineri, între orele 17 - 20, duminică între orele 9-12. Acest orar se va afişa de îndată în interiorul geamului de la bibliotecă, scris mare pe un carton şi se va respecta cu rigurozitate, obişnuind cititorii cu el. Directorul coordonator, tov. Tudoran Gheorghe, care răspunde de munca tuturor bibliotecarilor din comună, potrivit instrucţiunilor, precum şi secretarul adjunct al Comitetului comunal de partid vor verifica săptămânal respectarea orarului şi progresul împrumutului de carte şi al înscrierii cititorilor. Acordarea indemnizaţiei lunare se va face de către contabilitatea Consiliului Popular în funcţie de aceasta.
- PLANUL bibliotecii, calculat în funcţie de mărimea localităţii este următorul: înscrierea a 220 de cititori în anul 1985, care vor împrumuta 2500 de cărţi. Am făcut defalcarea pe trimestre şi luni, împreună cu tov. Druţă Gavril. în legătură cu aceasta se va conduce registrul lunar a activităţii (cititori noi înscrişi, carte împrumutată, frecvenţa cititorilor). Pentru luna iunie am făcut completarea registrului împreună cu bibliotecarul. Notez că acest registru ţine loc de condica de prezenţă a bibliotecarului la bibliotecă, el corespunde cu orarul şi pe baza completării lui se acordă indemnizaţia lunară. Se va completa din urmă pentru lunile anului curent, pe baza fişelor de cititori existente în bibliotecă.
- FIŞELE CITITORILOR se vor conduce cu mai multă atenţie, notînd pe ele toate datele, care să permită urmărirea cititorilor, în cazul că nu ar restitui cartea la timp. Prea multe fişe cu cărţi nerestituite din anii trecuţi. Se vor lua măsuri de restituire a lor.
- împreună cu bibliotecarul am introdus un nou Registru de mişcare a fondului pentru anii 1981 - 1985. Vechiul registru se va păstra împachetat în bibliotecă. La 1 ianuarie 1985 biblioteca are 7960 de cărţi. După vechiul şi noul R.M.F. se va calcula valoarea în bani a celor 7960 de cărţi şi se va nota, cum am explicat în noul R.M.F.
Registrul de inventar este acum bine condus, în comparaţie cu tfftsită anul trecut. Se va completa volumul 4 cu data (anul) şi locul •Im it|htiijic al cărţilor înregistrate.
- INVENTARUL bibliotecii, obligatoriu a se face în acest an, va Im epe la data de 1 septembrie, din discuţia purtată cu tov. Tudoran. în acest iumi*. Biroul Executiv al Consiliului Popular comunal va emite decizia rwpcctivă, din care să rezulte componenţa comisiei de inventariere (gestionarul bibliotecii nu face parte din comisie), data începerii Inventarului, procedura de inventariere, prin confruntarea între registrele de Inventar şi fizicul existent în bibliotecă. Se vor lua în consideraţie cărţile .1 linte la cititori şi notate pe fişele lor, numai dacă au fost împrumutate în anul curent.
- Până la data inventarului se vor recupera cărţile împrumutate în anii anteriori, sau se vor plăti de către cititori, potrivit prevederilor legii. La urma inventarului, comisia va încheia procesul - verbal respectiv, consemnând cele constatate. Rugăm a fi anunţaţi la Biblioteca Judeţeană, pentru a putea instrui comisia de la începutul acţiunii de inventariere, la faţa locului, cât şi în legătură cu modul de cosemnare a rezultatelor inventarierii în procesul - verbal final.
- în general apreciem activitatea de bibliotecar comunal a tov. învăţător Druţă Gavril ca fiind satisfăcătoare, cu posibilităţi reale de îmbunătăţire a ei prin efort personal, dar, mai cu seamă, prin sprijinul şi controlul factorilor comunali de partid şi de stat.
ORADEA, 14 iulie 1985, Constantin Mălinaş - bibliotecar principal -
________________________________________________________________________________
24. INFORMARE ASUPRA ACTIVITATII DESFASURATE IN PRIMUL TRIMESTRU DE BIBLIOTECA COMUNALA BOIANU MARE- 1986
Cu elevii şcolii s-au organizat seri de poezie patriotică, revoluţionare cu ocazia cărora s-au prezentat poeţi contemporani şi au fost analizate unele poezii care au avut obiective formarea de sentimente de dragoste şi respect faţă de istoria patriei, partid şi popor.
Pentru întimpinarea marelui eveniment de la 8 mai se va urmări intensificarea activităţii cu cartea prin dezbateri, expuneri, expoziţii şi se vor organiza întîlniri cu veterani de război şi activişti ai P.C.R. pentru a reliefa rolul pe care l-au avut poporul nostru, P.C.R. în lupta pentru eliberare naţională antiimperialistă şi antifascistă, jertfele, sacrificiile aduse.
în trimestrul I anul 1986 a fost intensificată acţiunea de creştere a numărului de cititori astfel pe acest trimestru au ridicat cărţi din bibliotecă un număr de 179 de cititori ridicând un număr de 702 cărţi, urmând ca acest număr să fie mereu în creştere.
Lista de probleme de bibliotecă
1. Masă birou, nu este.
2. Confecţionarea unei sobe pentru încălzire.
3. Materialele existente sunt în stare de funcţionare, s-au ridicat rafturi pentru cărţi şi este in curs de rezolvare aranjarea pe specimene a cărţilor.
4. Registru de inventar 1 buc. Necesar.
5. Fişe de înscriere - 100 buc. Necesare, în 1986 nu a intrat carte.
în 1987 intră 189 de cărţi, de fapt inclusiv cele neînregistrate în 1986.
Fac R.M.F. - ul la zi împreună cu bibliotecarul.
DRUŢĂ GAVRIL învăţător şi Bibliotecar com.
25. MĂRTURIE
Duca Nicolae, de 69 de ani. Boianu Mare, nr. 317, jud. Bihor Are 6 clase. Mărturisiri în 28 sept. 1988, la Biblioteca din Căminul cultural, la cererea mea: Despre acele vremuri ne povestea câteodată învăţătorul Boticaş Alexandru, de aici din sat, învăţător confesional şi cantor, că atunci am scăpat de sub imperiul unguresc şi am ajuns România Mare, adică au ajuns românii până la Crişuri şi s-a bucurat tătă lumea. Atunci ne-a spus bătrânu de unire şi cum au mers români până la Budapesta şi or pus opinca în parlamentul Ungariei.
neobositului învăţător Gavril Druţă, cu spectacole periodice pe scena căminului cultural, cu distincţii prestigioase în Festivalul Naţional „Cântarea României”, cu invitaţii şi participări la manifestări folclorice din ţară, precum recent la „ Festivalul codrului sătmărean”.
Dar cine sunt cei mai consecvenţi protagonişti ai muncii şi ai frumoaselor participări la programe serale la căminul cultural, sau în hore de duminica! Tinerii Ioan Bărcăuan, Ioan Pop, Ioan Parge apoi Petre, Viorel, Mirecea, Tiberiu, Florica şi Rodica, toţi din familiile Goman, apoi Doina Duca, Florica Tarcea, Florica Ghiulai şi Ileana Molnar, toţi muncittori la I.M.U. Marghita, la „ Bihoreana” şi Fabrica de confecţii. Lor li se alătură vârstnicii Vasile Suguian, poştaş, cu soţia Emilia, muncitoare la F.C. Marghita, Nicolae Puşcaş cu soţia Florica, muncitori, Gavril Druţă cu soţia Lidia, cadre didactice, Dimitrie Spătar şi Ioan Blaga cooperatori, apoi taraful condus de fraţii Mihai şi Adrian Bărcăuan, cu Teodor Mercheş, Constantin Spătar, Ioan Lucaci, solistele Rodica Chiş şi Doina Duca. Sunt numai o parte dintre cei care aduc în actualitate cântece ori dansuri tradiţionale româneşti şi se ocupă de menţinerea vechiului port popular local. Cu ei şi alţii ca ei, prin preocuparea consiliului popular se renovează acum clădirea centrului de cultură şi creaţie „Cântarea României” şi a bibliotecii, care are o zestre de peste 8000 de volume, ce se cere mai bine folosită. în mod cert, freamătul din zori mărturiseşte că Boianu Mare nu mai este o aşezare izolată ci una racordată din plin la binefacerile materiale şi spirituale ale satului românesc contemporan.
Prof. Constantin MĂLINAŞ
29. CONTROL LA BOIANU MARE, 28 NOV. 1987
Stau de vorbă cu viceprimarul Scurt Gheorghe şi bibliotecarul Druţă Gavril. Biblioteca e în Căminul cultural, în condiţii slabe.
Nu are sobă, cade tencuiala la uşi şi din tavan, nu este dulie şi bec, nu este ştampilă, nu este firmă afară, nici orar afişat. Observaţiile tăcute cu prilejul controalelor anterioare nu au fost luate în seamă.
1. Registrul de mişcare a fondului nu este completat cu intrările pe anii 1984 - 1986. îl completăm până la zi, ajungând la un total de 8170 cărţi existente.
2. R.I.G. voi. IV, ajunge la 11.167 înregistrări.
3. Există 100 de fişe de cititori, cu date incomplete.
4. Caietul de evidenţă zilnică nu este condus din martie 1985.
In concluzie, activitate slabă şi lipsă de interes, atât din partea Primăriei, cât şi a bibliotecarului, care nu justifică indemnizaţia lunară. Tovarăşul Druţă Gavril spune că indemnizaţi lui o ia pentru activitatea la Căminul cultural, nu pentru biblioteca.
Boianul Mare, 28.11.1987 BIBL.PR. Constantin Mălinaş
30. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA PROCES- VERBAL [Nr.? Data]
Privind activitatea de îndrumare şi control efectuată de către Mălinaş Constantin, la biblioteca comunală Boianul Mare în data de miercuri, (ziua) 28, (luna) 09, (anul) 1988.
Biblioteca comunală din Boianul Mare îşi desfăşoară activitatea în satul Boianul Mare şi este condusă de DRUŢĂ LIVIA cu o vechime în această muncă de 1 an, de profesie învăţător având locul de muncă la Şcoala Generală Corboaia. Programul de muncă se desfăşoară după următorul orar: miercuri - vineri 16 -19, duminică 9-12 care este (nu este) afişat. în ce priveşte condiţiile de desfăşurare a activităţii, cât şi estetica în general, a bibliotecii, se impun următoarele observaţii: Căminul cultural şi biblioteca fiind în reparaţie de la 15 iulie 1988, cărţile au fost mutate şi stivuite în sala de şedinţe a Consiliului Popular comunal.
La data de 28.09.88 biblioteca dispunea de un fond de publicaţii de 8403 volume. Ultimul colet a fost primit în cursul lunii iulie 88/25/477,50 (şi anul) şi a fost (-w a fost) confirmat (ne) fiind operat în registrele de evidenţă (R.M.I şi R.I.). La data de 1.09.1988 biblioteca a înregistrat 108 cititori cu 350 volume consultate. Având în vedere că localitatea unde fiinţează biblioteca are o populaţie de 280, gradul de atragere la lectură este de 30%. Procentul cititorilor din rândul populaţiei active este de 38%, iar indicele de lectură este de 3,5. procentul literaturii beletristice consultate
este de 80%. La finele anului trecut s-au înregistrat cititori cu
volume consultate. Ultimul inventar a fost făcut în anul 1981. Observaţii privind starea de conservare a fondului de carte: bună şi restituirea de la cititori: există 15 cititori restanţieri.
Observaţii privind modul de desfăşurare a activităţii de propagandă a cărţii (expoziţii, prezentări, medalioane etc.): se fac 1 - 2 acţiuni de popularizare a cărţii lunar.
Observaţii privind modul de întocmire a planurilor de nuncă anual şi trimestrial: nu sunt întocmite.
Observaţii privind conducerea activităţii bibliotecare (R.M.F, R.I., caiet de evidenţă zilnică, fişele cititorilor etc.): R.M.F. este condus la zi. R.I. voi. 4 ajunge la numărul 11.200 (11.197?) fiind la zi.
Observaţii privind colaborarea cu factorii locali (colectivul de sprijin): Se colaborează cu cadrele didactice pentru activităţile cu cartea. Se va fac verificarea prin inventar a fondului de carte prin comisie, numită de biroul executiv local.
Observaţiile finale: Consiliul popular coumnal va urgenta repararea bibliotecii după care se va trece la mutarea şi organizarea fondului de carte în spaţiul respectiv. Se va deschide biblioteca şi va funcţiona conform orarului, aceasta condiţionând acordarea indemnizaţiei lunare. Se va asigura combustibil pentru funcţionarea bibliotecii în perioada de iarnă. Se ocupă şi urmăreşte directorul coordonator, s-a verificat puritatea ideologică a fondului de carte, nu este posibilă.
Prezentul proces - verbal a fost întocmit în 3 exemplare din care unul a fost înregistrat la Consiliul popular comunal sub. nr. 949 din 28.09.1988.
Bibliotecar - metodist Am luat la cunoştinţă, bibliotecar comunal
Constantin Mălinaş
Cărţi plătite 84 lei - ? Tudoran Gh. - ? Indemnizarea pe câte luni s-a dat?
______________________________
17. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA INFORMARE
Biharea
Subsemnatul Mălinaş Constantin, în data de 5 mai 1983 am efectuat o actiune de îndrumare şi control la biblioteca comunală Biharea, pe baza delegaţiei nr. 49/ 5.05.1983, constatând următoarele:
1. Biblioteca a fost înfiinţată la 16 feb. 1957 cu un fond de 21 de cărţi, m valoare de 16,5 lei.
în prezent biblioteca are (la 31.12.82) 16.123 cărţi, conform R.M.F. în 1983 nu s-a primit carte. R.l. a ajuns la 20.523, fiind la zi.
2. Există plan lunar bine întocmit de bibliotecară.
3. Cu ocazia predării - primirii din 1982 au rămas nerezolvate 910 - 200 cărţi casate, respectiv plătite. S-a stabilit modul de operare a lor în K.M.F. şi R.l.
4. Orarul este: Luni 14 - 18 şi Vineri 8 - 13.
5. Spaţiul în care se află biblioteca la Căminul cultural, etaj stanga, e prea mic, cu totul insuficient, cărţile nu se pot organiza corespunzător. La faţa locului am identificat posibilitatea de extindere pe loc a bibliotecii.
6. Toate constatările şi măsurile stabilite au fost consemnate în registrul de procese - verbale ale bibliotecii, pe care l-am introdus cu acest prilej.
Oradea, 6 mai 1983 s. s. C. Mălinaş
____________________________________________________
18. BIBLIOTECA ŞCOLARA BIHAREA
Biblioteca şcolară în primul rând are menirea să sprijine procesul de învăţare din şcoală, să contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor elevilor şi profesional şi politico - educativ. Deserveşte elevii şi cadrele didactice cu cărţi - bibliografii pentru lecturi suplimentare, pentru pregătire la olimpiade; la reciclări şi pregătire pentru grade didactice, lucrări ştiinţifice pentru profesori. In acest sens lecturile suplimentare recomandate pentru elevi sunt afişate în bibliotecă, iar cărţile cele mai importante de specialitate sunt împrumutate din bibliotecă, pentru a le folosi în cabinete de specialitate.
întreţinerea cărţilor în condiţii foarte bune este importantă pentru a le folosi cât mai mult timp. La începutul fiecărui an şcolar elevii sunt antrenaţi în îngrijirea cărţilor; sunt mulţi elevi care dacă primesc o carte deteriorată, acasă le lipesc sau şterg înscrierile făcute de colegii lor. în trimestrul II al fiecărui an şcolar, învăţătorul clasei I vine cu toţi elevii la bibliotecă, pentru a face cunoscut cu cărţile cu poveşti sau de desene indicate pentru elevii cei mici. Atunci se înscriu, învaţă să aibă grijă de cărţi şi vor fi cititori ai bibliotecii până la clasa a X-a . Numărul cititorilor în general este în jurul elevilor înscrişi în şcoală, sau mai puţine, dar se completează cu cadrele didactice, deci numeric 474.
Cărţile împrumutate pe elevi se schimbă foarte mult, există elevi care scot 2-3 cărţi, dar sunt care citesc şi 35 - 40 de cărţi pe an şcolar. Ei sunt care se pregătesc în liceele din Oradea. în general 10-15 cărţi pe elev.
Baza materială: era an când nu am cheltuit niciun leu pentru cumpărarea cărţilor, în alt an 2000 lei, deci în general 1000 lei pe an. Biblioteca şcolară nu are numai menirea de a servi elevii cu cărţi, ci şi alte activităţi. în ultimul timp am avut preocupări interesante care atrag elevii spre carte, cel mai bun prieten.
Forme şi metode utilizate în desfăşurarea muncii cu cartea:
1. - Popularizarea noutăţilor editoriale în toate domeniile.
Vitrina noutăţilor editoriale este o expoziţie permanentă, ori din cărţile sosite în fondul bibliotecii, ori din bibliotecile personale ale elevilor pentru a se orienta din presa apărută.Se organizează trimestrial.
2. - Elaborarea bibliografiei se înfăptuieşte cu ajutorul profesorilor de specialitate.
3. - Dezbateri:
- Contribuţia cărţilor sociale în dezvoltarea gândirii politice a elevilor.
- Materialitatea lumii.
- Descoperiri ştiinţifice în sprijinul omenirii.
- Simpozioane:
- 6 oameni de ştiinţă români ridică prestigiul patriei noastre în lume.
- „Frumoasă eşti, patria mea” - cu ajutorul fotografiilor şi diapozitivelor făcute şi comentate cu ocazia expediţiilor.
- Recenzii:
- Portrete de scriitori, de Silvan 1.
- Cartea cu poveşti pentru clasele I - IV
- Bere Gyorgy: Talmâcsnelkiil (Fără ghid), interviuri cu 56 scriitori despre legăturile literare româno- maghiare
- Dâvid Gyula: Talalkozasok (întâlniri dintre scriitori români - maghiari).
- Prezentări de cărţi
- Omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu.
- Enciclopedia geografică a României
- Teodorescu: Mic atlas de anatomie.
- VooIstvân: Dicţionar de proverbe român - maghiar şi maghiar - român
- Dicţionare: - Dicţionar general al limbii române
- Dicţionar explicativ al limbii române
- Dicţionar ortografic, ortoepic al limbii române
- Dicţionar de neologisme.
- Masa rotundă: „Copiii lumii doresc pacea”, organizat de Inspectorat cu concurs de poezii.
- întâlnire cu Zoltân Bartha de la revista Jobarât, scriitor şi redactor al revistei.
- Expoziţii_cu diferite ocazii, aniversări
- Ecoul unirii în arta plastica şi literatură
- Din măreţele zile ale neamului (1918 - 88)
- Omagiu ctitorului României modeme (Mari realizări în epoca Ceauşescu)
- Ce ne revin din Documentele Conferinţei Naţionale al P.C.R.
- 1985 - anul internaţional al tineretului: „Participare, dezvoltare, pace”
- 1987 „ Republica măreaţă vatră”
- Zilele folclorului bihorean - Cultura populară din Bihor
- Gânduri închinate mamei
în lumina acestor idei şi a hotărîrilor adoptate de Congresul al XIII -lea al partidului, Consiliul de conducere a căminului cultural Biharia sub îndrumarea permanentă a comitetului comunal de partid a desfăşurat o amplă activitate de atragere a maselor la activitatea cultural -artistică. Astfel putem arăta că în cadrul; căminului cultural din comuna noastră sunt create o serie de formaţii cultural artistice cu care se prezintă programe la căminele culturale.
La faza pe CUASC a Festivalului Naţional „ Cântarea României” din luna decembrie 1988, comuna noastră s-a prezentat cu 7 formaţii cultural artistice şi un solist de muzică uşoară au fost promovate la faza judeţeană care se va ţine la Oradea în luna aprilie a anului curent.
Cu formaţiile existente au fost date spectacole in căminele culturale din comună urmate de bal cât şi de spectacole cu ocazia sărbătorilor naţionale.
Apreciem aportul adus pentru pregătirea formaţiilor cultural -artistice a tovarăşilor: Ţigani Ştefan, Farkas Pop Tunde, Pap Ştefan şi alţii care au acordat o atenţie permanentă ridicării nivelului interpretării artistice Spectacolele date s-au bucurat de succes din partea cetăţenilor.
Cu toate că în ultimii ani am obţinut rezultate bune în creşterea menţinerea şi calitatea interpretării artistice a formaţiilor trebuie sfl recunoaştem că nu ne putem bucura ca această mişcare artistică să fie de masă adică să participe un număr mai mare de oameni ai comunei din toate categoriile de vârstă. De-asemenea numărul formaţiilor cultural-artistice este mic în comparaţie cu numărul tinerilor în general şi a populaţiei în special, chiar dacă admitem ipoteza că sunt mulţi cetăţeni care nu ar avea chemate sau înclinaţie pentru mişcare artistică.
Este foarte neplăcut faptul că în satul Cauaceu unde sunt aproximativ 50-60 de tineri au numai o formaţie (o piesă de teatru) şi aceasta numai tlin fete, iar în satul Tămăşeu deşi sunt multe cadre didactice femei, majoritate# tinere nu avem practic pregătită nicio formaţie cultural-artistică. La CPADM Biharia a existat un montaj literar care s-a prezentat foarte anemic la faza pi CUASC a Festivalului Naţional „Cântarea României” iar după aceea nu s n mai putut reface această formaţie datorită slabei preocupări a organizaţiilor i de partid, UTC şi a conducerii unităţii. Trebuie să spunem deschis însă, cA datorită faptului că la căminul din Biharia sunt obţinute unele rezultate bun* în general, nu în suficientă măsură s-a acordat atenţie creşterii numărului de formaţii şi la celelalte cămine din satele aparţinătoare cât şi la unităţi ii* economice din comună.
Este necesar ca în continuare cadrele didactice în special cele de la şcoala generală Tămăşeu şi din satele aparţinătoare să acorde o atenţie mai litare la crearea şi instruirea de formaţii artistice-culturale noi.
De asemenea cu formaţiile cultural-artistice să se organizeze programe culturale mai dese şi celelalte sate din comună.
Membrii biroului comitetului comunal de partid, secretarii comitetelor ,.i organizaţiilor de partid va trebui să acorde în viitor un sprijin concret unităţiilor economice, instituţiilor şi cămine lor culturale în atragerea unui număr cât mai mare de oameni şi la activitatea cultural-artistică de amatori Iii creşterea numărului de formaţii cât şi a nivelului lor de interpretare irtistică.
Acum suntem în perioada când formaţiile noastre cultural-artistice se pregătesc pentru faza judeţeană a concursului. Vom participa cu 5 formaţii yi o silistă de muzică uşoară. După pregătirile pe care le-am făcut şi le facem iivem ferma convingere că vom obţine locuri fruntaşe pe judeţ.
Transpunerea în viaţă a orientărilor şi sarcinilor reieşite din I xpunerile şi Cuvântările secretarului general al partidului tovarăşul Nicolae <rauşescu cu privire la activitatea politico-ideologică şi cultural-artistcă ne obligă la permanentă evoluare critică şi autocritică a muncii, la acţiune hotărâtă pentru ridicarea activităţii cultural-artistică la cote cât mai uperioare şi realizarea unei puternice evoluţii a creaţiei şi interpretării artistice stimularea spiritului creator al oamenilor muncii, a talentelor din popor, astfel că întreaga cultură să devină şi mai mare în mare măsură o liirgă mişcare democratică, cu mijloc de afirmare plenară a posibilităţilor umane, a maselor şi un bun al acestora.
la 28 martie 1989 COLECTIVUL DE CONTROL
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR, ORADEA
INFORMARE-ASTILEU
Subsemnatul Mălinaş Constantin, bibliotecar principal, pe baza delegaţiei 65/24.12. 1986, eliberată de către Biblioteca Judeţeană Bihor am efectuat o acţiune de îndrumare şi control la biblioteca din comuna Aştileu, in data de 25 nov. 1986, unde am purtat discuţii cu tovarăşii:
- losif Crăciun, Secret. Adj. al Comit. Com. P.C.R.
- Soit Lucreţia, director coordonator
- Totoran Lucreţia, educatoare, bibliotecar comunal.
De asemenea am verificat amănunţit situaţia de fapt a bibliotecii, din punct de vedere al stării materiale, evidenţe, activitatea cu cartea si cititorii manifestări organizate, situaţia activităţii cu cartea în întreaga comună.
CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI:
l.Prin preocuparea Comitetului comunal de partid, biblioteca a fost mutată din clădirea complet igrasioasă a vechiului cămin cultural, total necorespunzător, în clădirea grădiniţei din satul Peştera. Măsura a fost bine luată, având de scop scoaterea cărţilor din mediul viciat, în care erau expuse Ia îmbolnăvire şi degradare rapidă. Dar noul spaţiu este, de asemenea, necorespunzător, nu permite organizarea fondului, fiind prea mic şi prea aglomerat, cu trecere prin sala grădiniţei, nu permite realizarea împrumutului de carte. Fondul se cere desinfectat, deoarece a prins mucegai, cu atât mai mult acum se află în imediata vecinătate a copiilor care frecventează grădini Desinfectarea se va face prin tamponarea cărţilor cu soluţie de fenosept 10% în apă, după care cărţile vor fi uscate. Operaţiunea se cere făcută cu maximum de atenţie, pentru a nu lăsa focare de infecţie, care ar putea redeveni active. Se procura fenosept, de la farmacie, circa 5 litri, halate albe, măşti de tifon, ti ii sau vată pentru tamponare şi se va cere un delegat de la Biblioteca Judeţeana pentru instruirea practică a echipei de lucru.
Se va desinfecta atât sala, cât şi fiecare carte în parte, precum şi rafturile,
în cazul că se găseşte un spaţiu de mutare şi organizare corespunzătoare bibliotecii, ceea ce ar fi de dorit, se va desinfecta, prin văruire şi noul spaţiu, cazul că biblioteca rămâne în actualul spaţiu, până la construirea noului căml cultural, se va face loc la intrare, în aşa fel, încât să se poată efectua împrumu de carte, respectându-se orarul de împrumut, care este următorul:
-marţi orele 16-19 pentru cititori
- j oi 16-19 pentru cititori
- vineri 16-19 pentru bibliotecar
- duminecă 14-17 pentru cititori
Orarul va fi afişat la loc vizibil.
2. Pentru analiza activităţii cu cartea în întreaga comună, în şedinţă a Consiliului comunal pentru educaţie politică şi cultură socialistă, pe trim I I 1986, am introdus tabloul tip, care se va completa cu datele aferente pe anul I şi se va analiza în comparaţie cu indicii medii pe judeţ şi pe ţară.
3. Verificând documentele biblioteciii comunale, am găsit, mai întâi ca acestea sunt rupte, neîngrijite, se cer neapărat legate prin comandă de la ( Consiliul Popular către o compactorie (există atelier la Aleşd).
- Din 1981 nu s-a mai condus R.M.F. îl aducem la zi împreună.
- R.I. este la zi. Dar, de circa 3-4 ani nu mai scrie editura, locul, anul,
si pune bifa de repetiţie la nesfârşit, de parcă toate cărţile s-ar fi tipărit Identic şi simultan.
- Achiziţia cărţii a scăzut foarte mult.
1985 - 234 cărţi primite -3680 lei
1986 - 66 cărţi primite -966, 10 lei
Ieşiri nu a mai avut din 1982, când a transferat 229 cărţi de la Şc. de ccntru de la Aştileu (bibi. Sişman Margareta)
- Ultimul inventar 1983/84.
- Ultimul bibliotecar salariat Vana Mariana, liceu.
- Ulterior, obşteşti: Jozsa Francisc
Mihuţ Viorica (acum Ştef, laborantă)
Perticaş Florica
- Multă carte intîrziată. Ioan Herlaş - miliţian - din 1981 - 7 cărţi nerestituite, acum e plecat din comună.
- Are circa 150-160 fişe de cititori. Raportările sunt duble şi la cititori şi la carte citită. Iată de ce nu conduce nici caietul evidenţă a activităţii conform orarului. Nu-1 conduce de trei ani. Normal, i s-ar putea imputa indemnizaţia pe 3 ani, circa 10.000 lei.
SITUATIA DOCUMENTELOR DE EVIDENTA ESTE URMATOAREA:
1. Nu se păstrează vechiul Registru de mişcare a fondului, ceea ce nu este corect, deoarece nu se mai poate vedea evoluţia bibliotecii de la infiinţare, prin 1956 -1957.
Actualul R.M.F. începe la data de 1.01.1971, cu 7255 de volume, în valoare de 42.451 lei.
La 1.01.1986 sunt înregistrate 12.997 volume, în valoare de 106.396,85, împărţite domenial, toate, în limba română. în 1986 au intrat 66 »le cărţi, în valo»are de 966,10 lei, care sunt prelucrate de către bibliotecar.
2. Există Registru inventar în cinci volume, rupte, se cere să fie legate. Primul volum începe la data de 16.09.1968, cu nr. 1, dar există şi un R.I. » are începe la 30.08.1966, tot cu nr. 1, însă este anulat în întregime. Se va pastra şi acesta.
Ultimul volum al R.I. se încheie cu cărţile înregistrarile ajungind pînă la nr. 15.317.
Diferenţa faţă de numărul de cărţi dat de R.M.F. ieşirile operate de-a lungul anilor, prin casare, transfer, sau plată.
3. Am luat măsuri pentru introducerea Registrului tip de evidenta a cititorilor şi cărţii împrumutate, care ţine de loc şi de condică dr prezenta. Completarea acestuia conform orarului justifică acordarea indemnizatiei lunare a bibliotecarului.
4. Există fişele de cititori, în general bine conduse. Dar sunt multi cititori întârziaţi, unii din anii precedenţi. Se vor completa forme de urmărire a cititorilor restanţieri.
5. Există plan anual de muncă şi plan trimestrial, bine intocmit a cărui realizare se urmăreşte de către bibliotecar.
6. Cititori raportaţi pe 1985 - 307, cu 7784 cărţi împrumutate. în 1986 s-au raportat 301 cititori, cu 7361 cărţi împrumutate. Cifrele sunt mult peste media pe ţară pentru bibliotecile comunale, îmi par exagerate Se va raporta numai ceea ce apare în fişele de cititori.
Am constatat că tov. Totoran Lucreţia este bine pregătită profesional ca bibliotecar comunal I, în care calitate lucrează din 1974, îşi cunoaste îndatoririle, are dragoste faţă de carte şi este preocupată de bunul mers al bibliotecii. Cu un plus de efort şi cu sprijin, poate ridica activitatea bibliotecii la nivelul calitativ cerut.
Prezentul proces - verbal se va analiza cu bibliotecarul şi cu directorul coordonator. Menţionez ca directorul coordonator răspunde direct do calitatea şi organizarea muncii cu cartea în comună, potrivit instrucţiunilor 6613 /1977 ale Min. înv. şi nr. 1675/1977 ale C.C.E.S.
BIBLIOTECAR PRINCIPAL Constantin Mălinaş
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA PROCES VERBAL
Abramut
Subsemnatul Mălinaş Constantin, bibliotecar principal, pe baza delegaţiei nr. 13 / 6.02.86, am întreprins o acţiune de îndrumare si control în biblioteca comunala din Abrămuţ. La faţa locului am avut discuţii cu tov. Ioan Ilea, primarul comunei, cu tov. Ana Ghila, bibliotecar comunal, de asemenea am verificat starea de fapt şi evidenţele bibliotecii, constatând şi stabilind urmatoarele:
1. BAZA MATERIALĂ. Cele două săli, în care este amplasată biblioteca comunală sunt total datorită igrasiei avansate, care îmbracă toată clădirea, generând un mediu umed, în care fondul de carte se degradează. Faţă de controlul efectuat în I 984, situaţia s-a înrăutăţit, mucegaiul de pe pereţi a trecut asupra cărţilor, periclitând conservarea lor. în urma discuţiilor purtate cu tov. primar, cu Iov. bibliotecar, s-a identificat posibilitatea de a se muta biblioteca în clădirea şcolii vechi, unde s-a eliberat o sala de clasă, datorită scăderii numărului de elevi din localitate. în această sală se poate în condiţii bune organiza atât biblioteca comunală, cât şi sala penru activităţile pioniereşti, a cflror defaşurare viitoare în cadrul creat de prezenţa cărţilor o socotim udecvată din punct de vedere educaţional.
Circa 2000 de cărţi sunt acum aşezate pe jos, în condiţii total necorespunzătoare. Se vor cere de urgenţă rafturi de la Biblioteca Judeţeană şi se va asigura transportul lor la Abrămuţ, cu concursul conducerii C.A.P. local.
2.EVIDENŢELE BIBLIOTECII. Tov. învăţătoare Ana Ghila a preluat biblioteca în 1977, cu un fond de carte de 7710 volume. La data de 31.12.1985, biblioteca avea înregistrate şi inventariate un număr de 11.007 volume, în valoare de 78.809 lei, dintre care 62 de volume, în valoare de 1034,40 lei intrate în 1985. în 1985 s-au realizat 209 cititori, care au împrumutat 4807 cărţi. Apreciem că aceste rezultate sunt foarte bune, în comparaţie cu mărimea localităţii Abrămuţ, realizându-se un indice de lectură şi un grad de atragere la lectură foarte buni. R.M.F. şi R.I. sunt completate la zi, în mod corect. Se introduce şi se va completa, conform orarului, registrul de evidenţă lunară a activităţii.
3. ORARUL BIBLIOTECII: marţi şi joi, între orele 17 -21. Acest orar se va afişa în două locuri în localitate, respectîndu-se întocmai. Există plan anual şi trimestrial de activitate, bine întocmit, cu două acţiuni lunare de popularizare a cărţii noi. Constantin Mălinaş
Cel mai vechi R.M.F. e din 1967.
-
7.12. 1967. Sunt 3853 cărţi /19. 161 lei
-
31.12.1973 4848 cărţi (523 intrate, 903 cititori / 4323 cărţi date.
-
31.12.1976 7.690 cărţi/43.783 lei
-
31.12.1984 10.945 cărţi / 138 intrate, 556 cititori, 6740 cărţi date.
Localitatea are acum circa 600 de locuitori, jumătate români, jumătate maghiari.
Plan pentru 1986: - 130 cititori- 2000 cărţi citite.
La vară se va face inventarul. Dir. Coord. Pituan Emeric.
Secretar adjunct Bamadi Julia: Clădirea în care e acum biblioteca este a parohiei reformate. Se plăteşte chirie. Biblioteca are în R.I. vechi cărţi din 1948 -1951. Deci este înfiinţată încă din perioada respectivă.
5. Biblioteca jud. Bihor ORADEA
INFORMARE ABRAM
Subsemnatul Mălinaş Constantin am efectuat în data de 13 ianuarie 1984 o deplasare de îndrumare şi control la Biblioteca ABRAM, pe baza delegaţiei nr. 2/12 ian. 1984.
în comună am purtat discuţii amănunţite cu primarul, tov. Fogaş şi cu bibliotecarul comunal, tov. Labău. La sediul Bibliotecii am verificat evidenţele, cititorii, starea fondului, modul de organizare. Fondul este organizat sistematic şi alfabetic, localul este curat, dar e neîncălzit si igrasios . Nu dispun în localitate de un local mai bun.
R.M.F. incepe la 1 iulie 1964, şi se încheie la 25 dec. 1983. Ultima factură e nr. 830/3 dec. 1983, 129 cărţi în val. de 2583, 95 lei. Total în R.M.F. fond existent
14239 volume în valoare de 119. 911,20 lei. în R.I. s-a ajuns lanr. 22.044/25 dec. 1983. Deci din 1956 s-au casat şi s-au plătit aproape 800011< cărţi. Notăm ca în 1967 s-au mutat la noua comună Abram fondul bibliotecilor de la fostele comune Suiug şi Margine. Există vechile R.M.F.
Bibliotecarul are 9 ani vechime, dovedeşte interes si responsabilitate în 1983 a difuzat 3033 de cărţi, la 107 familii. În 1984 are înscrişi 36 de cititori. Foloseşte un imprimat depăşit pentru evidenţa zilnică, s-a indicat procurarea unui registru model actual, de la Centrul de librării Oradea.
Are plan de muncă bine întocmit.
în februarie 1983 s-a analizat munca cu cartea pe comună în şedința Comitetului executiv a Consiliului popular. în 1984 se va face din nou.
Cartea bihoreană e inventariată şi expusă pe raft separat. Există expoziţie de carte social -politică.
ORARUL: marţi si joi 17-20, duminica 9-12
în urma discuţiilor cu primarul şi bibliotecarul, văzînd şi dubleteIe existente, am stabilit să se transfere circa 2000 de cărţi la Biblioteca judeţeană, din fondul pasiv. Am selectat împreună o parte a lor. Am stabili procedura de unnat pentru aceasta.
Oradea, 17 ian 1984 s. s C. Mălinaş
__________________________________
BIBLIOTECA COMUNALĂ ABRAM JUDEŢUL BIHOR
PLAN DE MUNCĂ pe anul 1984
în vederea desfăşurării în bune condiţiuni şi la cote superioare fl activităţii de educaţie şi culturalizare prin munca cu cartea, BIBLIOTECA COMUNALĂ ABRAM are următorul plan de muncă pe 1984.
1. Biblioteca va fi deschisă după următorul program săptămânal -marţi de la orele 17 până la orele 20.
-joi de la orele 17 până la orele 20.
- dumnică de la orele 9 până la orele 12.
2. Cititorii vor avea acces liber la cărţile expuse în rafturi în cele 3 săli de lectură. Cărţile vor fî in permanenţă sistematizate şi clasificate pentru o orientare rapidă şi alegerea lor cât mai uşoară de către cititori.
3. în vederea atragerii de noi cititori se vor organiza în permanenţa expoziţii cu cărţi în sălile de lectură precum şi organizarea a 4 recenzii de carte.
4. Pentru atragerea tineretului şi educarea lui moral cetăţeneasca, politico - ideologică şi estetică a aestuia, se vor populariza documentele do partid şi de stat, propaganda cu cartea socială, politică şi istorică, selecţionând cărţile căutate şi îndrăgite de acestă categorie de cititori.
5. Pentru atragerea colecţiilor de biblioteca se vor selecţiona cărţile v o Ic mai îndrăgite, recomandându-le cu prioritate cititorilor noi pentru a le deschide gustul pentru lectură .
6. Vor fi atraşi în rândul cititorilor un număr de 200 persoane.
7. Se va duce o acţiune susţinută de pouplarizare a celor mai activi cititori, .stlimulându-i pe aceştia prin împrumutatrea cu prioritate a cărţilor noi apărute.
8. Pentru cei mai mici cititori se vor ţine in permanenţă la îndemână i rtrţi colorate atractiv şi accesibile acestora pentru a fi citite.
9. Se va înfiinţa şi împrospăta de 2 ori pe an un punct de împrumut cu
* arte agrozootehnică la sediul central al C.A.P.
10. Pentru sprijinirea participanţilor la diferitele concursuri cu teme de cunoştinţe generale sau alt domeniu se vor alege şi recomanda tematica mJecvată acestui scop.
BIBLIOTECAR COMUNAL Labău Gavril
_______________________________________________
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA PROCES - VERBAL NR.16
Subsemnatul Mălinaş Constantin, lucrător al B J.B.O, în data de 11 aprilie 1985 am întreprins o acţiune de indrumare şi control la biblioteca din comuna Abrami, pe baza delegaţiei nr. 22/10.04.85. Verificând starea fizică a bibliotecii, evidenţele şi activitatea desfăşurată de tov. GAVRIL LABĂU, am constatat urmatoarele:
1. Tov. Labău Gavril este bibliotecar comunal din luna noiembrie 1974.
2. Evidenţele bibliotecii sunt conduse la zi, în mod corect. La 31 ilec.1984 fondul bibliotecii se ridică la 14.239 de cărţi, în valoare de 119.911.20 Ici. Apreciem ca deosebit de pozitiv faptul că se păstrează vechile evidenţe ale bibliotecii, începând din 1957, de la Suiug şi de la Margine.
3. Există R.I. în 7 vollume (1956 - 1985), bine condus, la zi.
4. Din evidente rezulta ca în perioada 1957 -1985 au ieşit din circulaţie circa 8000 de cărţi.
5. Activitatea cu cartea şi cititori ii este constantă, foarte bună prin efortul bibliotecarului,astfel:
1981 104 cititori 2834 cărţi citite
1982 122 cititori 2711 cărţi citite
1983 125 cititori 3033 cărţi citite
1984 203 cititori 5240 cărţi citite
1985 (I - III) 87 cititori 899 cărţi citite
6. Există plan de muncă, bine întocmit, cu 1-2 acţiuni de propagandă a cărţii in fiecare lună.
7. Potrivit instrucţiunilor, tov. Labău Gavril a început inventarul de verificare a fondurilor de carte. Rugăm să fie sprijinit de către Consiliul popular în acest sens.
8. Fondul de carte este bine organizat, sistematic şi alfabetic în cadrul domeniului.
9. Orarul se va afişa: Marţi 17 - 20
Joi 17-20
Duminică 9-12
10. Localul bibliotecii este vechi şi igrasios (fosta casă a ciurdarilor satului), se impun preocupări pentru un local sănătos, asigurând protejarea fondului de carte.
11. Apreciem activitatea tov. Labău Gavril ca fiind foarte bună, în calitate de bibliotecar comunal.
BIBL. PR. Constantin Mălinaş
9. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA INFORMARE
Subsemnatul Mălinaş Constantin, bibi. pr., pe baza delegaţiei nr. 40 eliberată de Biblioteca Judeţeană, Oradea în data de 25 aprilie 1986 am întreprins o acţiune de îndrumare şi control a activităţii cu cartea şi cititorul im comuna Abram. Negăsind pe nimeni din conducerea comunei, am fost nevoit să mă restrâng la controlul bibliotecii comunale, fară a vedea o bibliotecă şcolar - sătească.
Ca şi la controalele precedente, din 1984 şi 1985, am constatat că bibliotecarul comunal, tov. Gavril Labău, dă dovadă de un ridicat spirit de responsabilitate faţă de activitatea de bibliotecă, realizează împrumutul de viii ic şi acţiuni de popularizare a cărţii noi, îngrijeşte avutul obştesc, pe care–l are în primire, dând un model de bună gospodărire a fondului de carte, a Im/ci materiale şi a spaţiului din jurul bibliotecii. Clădirea, însă, prezintă un grad avansat de igrasie, care o face improprie pentru conservarea fondului carte, de aceea se impune găsirea unui spaţiu corespunzător pentru bibliotecă în cel mai scurt timp posibil. în caz contrar fondul de carte se va degrada accelerat, biologic şi fizic. Am înţeles că problema, semnalată şi la controalele anterioare stă in atentia conducerii comunei, dar se cer măsuri mai hotărâte şi mai operative, pentru rezolvarea ei optimă.
Evidenţele de bibliotecă sunt conduse la zi (R.M.F., R.I. şi C.E.A.Z.). Existaplan de muncă anual, precum şi trimestriale, bine întocmite, cu două acţiuni pe lună. Exista expoziţie de carte social-politică , actualizată mereu. Funcţionează două puncte de împrumut, la Consiliul Popular comunal şi la sediul C.A.P. Abram, (la C.A.P. preia cartea tov. contabil Viorica Hegeto).
Conform evidenţelor gestiunii, la 31 dec. 1985 biblioteca are 13.146 de
carti valoare de 111. 889, 95 lei. Recent s-a primit un colet cu 86 de carti im valoare de 1469 de lei, care este prelucrat şi introdus în circulaţie
Programul DE ÎMPRUMUT este acelaşi, neschimbat, ceea ce este bine biblioteca: marţi şi joi, între orele 17-20,
- SUIUG, cu 370 de locuitori, loo cititori, 1500 de cărţi.
- MARGINE, cu 580 locuitori, 180 cititori, 2700 de cărţi.
în total, la cei circa 3000 de locuitori ai comunei , care să împrumute în 1988 circa 13.200 cărţi din bibliotecile comunei, care cumuleaza un important fond de carto, in jur de 25.00o de volume.
De realizarea ritmică a cifrelor de plan în împrumutul do curţi comună, mobilizarea şi controlul bibliotecarilor în acest sens, coiuluof. evidenţelor de bibliotecă de către flecare dintre ei, desfăşurarea lunar ii »In acţiuni cu cartea şi cititorii ei în fiecare bibliotecă, în fiecare loo a lll.tli, conform planului de muncă al bibliotecarului, respectarea cu stricteţe g orarului de împrumut, ia măsuri şi răspunde în faţa secretarului adJuiiM^ directorul coordonator, tov. prof. Csepento Maria, potrivit instrucţiunii»!! comune ale celor două ministere de resort. Notăm că bibliotecile şcolui orăşeneşti au în sarcina să dea carte atât elevilor, cât şi populaţiei adult o dllţ satul respectiv. Din acest punct de vedere, Satul Barbă se poate aronda mm neapărat la biblioteca comunală din Abram, ci la cea şcolar - sătească «lin Margine, care este mai aproape.
în acest scop, până la sfârşitul anului şcolar, directorul coordonatul mi verifica şi stabili nivelul de realizare a planului de cititori şi carte citim m fiecare bibliotecă din comună, în raport cu planul anual, va pune accent |* uniformizarea imprimatelor tipărite de conducere a evidenţelor de biblioteci, conform cerinţelor Decretului nr.10 / dec. 1986, care face obligatoriu în fiecare unitate bibliotecară Registrul de mişcare a fondului, Registrul inventai ţi Caietul tip de evidenţă a cititorilor şi cărţii împrumutate, fişele tip de cititori. Se vor introduce peste tot aceste imprimate, care se pot procura de la Colectmn bibliotecilor a Centrului de librării din Oradea.
1.BIBLIOTECA COMUNALĂ. Ca şi pînă acum, dupa cum rezulia din acţiunea de verificare întreprinsă, tov. Gavril Labăudesfaşoară o bun A activitate cu cartea şi cititorii, dînd dovadă de interes, pricepere şi dragosir
carte agroUMitrhnica, pentru specialişti şi lucratorii agricoli. Cărţile sunt preluate şi puse P i in nlajie de către Adriana Mizgar, muncitoare la brutărie, în situ.
2. PROBLEME DE BAZĂ MATERIALĂ. Prin preocuparea comunal de partid şi a Consiliului popular comunal, s-au creat conditii pentru mutarea bibliotecii comunale din actualul local, invadat de ■mimc, care ducea la degradarea progresivă accelerată a cărţii din cauza fitd' ului masiv de mucegai, într-un local corespunzător, cladirea cofetăriei (care |ş mulul ei se muta la parterul unui bloc a cărei constructie s-a încheiat), ultima poate să înceapă în circa o lună. Cum am discutat, în prealabil se va ţin r igienizarea clădirii actualei cofetării, prin văruire simplă şi curăţenie ŞlMUTala, eventuale mici amenajări şi reparaţii la uşi, geamuri, etc. Fondul de carte sc va desprăfiui de mucegai, ca şi rafturile, care se vor dezinfecta , soba, întreg mobilierul ce se mută dincolo. Mutarea în condiţii optime de igienă şi securitate a fondului cere un volum mare de muncă în timp li uri, solicităm sprijinirea pentru aceasta a bibliotecarului comunal.
BIBLIOTECAR PRINCIPAL s.s. Constantin Mălinaş
11 BIBLIOTECA COMUNALA ABRAM PLAN DE MUNCĂ PE TRIM. II1984
I Atragerea şi realizarea unui număr de 30 cititori astfel:
- aprilie - 10 -mai -10 -iunie -10
2. Organizarea următoarelor acţiuni cu cartea:
a) - organizarea unei recenzii cu cartea de specialitate „ Cartea tehnică în sprijinul gospodarilor” Termen: luna aprilie 1984
b) - selecţionarea şi expunerea la îndemâna cititorilor a cărţilor cu conţinut de specialitate agrozootehnică accesibilă cetăţeanului de rând. Termen: Trim. II 1984
3. Organizarea unei mese rotunde şi dezbaterea temei „ Cetăţean - familie - societate”. Termen: Luna mai 1984
4. Organizarea unui concurs cu tinerii cetăţeni pe tema: „ Insurecţia naţională antifascistă şi antiimperialistă. Drumul parcurs de România în cei 40 de ani după acest act.’Termen: luna iunie 1984
BIBLIOTECAR COMUNAL, LABĂU GAVRIL
NOTĂ DOC. 29 ianuarie 1989:
Cum s-a sărbătorit la Abram, la şcoală, Ziua Eminescu, la 15 ianuarie 1989, cf. datelor primite la Biblioteca Judeţeană în 29 ianuarie.
Recitări
Lazăr Mariana - Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Vlaicu Laura - Criticilor mei Ponceac Elisabeta - Mai am un singur dor Săntăuan Ileana - Crăiasa din povesti
Revedere - cântat: Baba Rita Lazăr Rodica Fritea Laura Boanca Corina Mizgar Elena
Prof. Bota Etelca Petru Grama - vorbire Gavril Labău - expoziţie Eminescu
_______________________________
37. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA INFORMARE
Subsemnatul Mălinaş Constantin, bibliotecar principal cu studii superioare, pe baza delegaţiei nr.82/ 24 martie 1987, eliberată de Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Bihor, în data de 24 martie am întreprins o acţiune de îndrumare şi control a activităţii politico-educative din comuna Cetariu, în cadrul unui colectiv de control complex, format sub autoritatea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Bucureşti. în cadrul colectivului, mi-a revenit sarcina de a verifica biblioteca de la centrul de comună. în urma discuţiilor puratate cu tov. Ionel Raţ, secretar adjunct al Comitetului comunal de partid, cu tov. prof. Dallos, director coordonator, cu tov. învăţător Eles Bela, bibliotecar comunal, în urma verificării evidenţelor şi stării de fapt a bibliotecii, au rezultat următoarele:
1. BAZA MATERIALĂ: Biblioteca este amplasată în condiţii bune într-o încăpere adecvată ca mărime, în clădirea Căminului cultural. Există numărul necesar de rafturi pentru etalarea cărţii şi pentru creşterea fondului în următorii circa doi ani. Din păcate, în bibliotecă domneşte dezordinea, evidentă în mulţimea amănuntelor ce denotă absenţa spiritului gospodăresc, cu urmări negative inerente atât aspura educaţiei cititorilor, cât şi asupra conservării şi bunei păstrări a bunurilor şi valorilor din această instituţie comunală a cărţii, care ar trebui să fie curată şi sistematizată ca o farmacie a sufletului şi a minţii Diagnostivul: Neglijenţă, indiferenţă, lipsă de îndrumare şi control.
MĂSURI: Sub supravegherea bibliotecarului şi cu sprijinul directorului coordonator se va face în cel mai scurt timp posibil curăţenie generală şi ordine în bibliotecă, antrenând la aceasta şi câteva tovarăşe femei, pentru a da soluţii, pentru a vedea totul cu ochi de gospodine, care nu iartă nimic.
Pentru viitor, de zugrăvit din nou interiorul, de rezolvat igrasia de pe tavan, de aşternut pardoseală peste şapa de ciment din bibliotecă, au procurat ladă de combustibil lângă sobă, de asigurat combustibilul pentru perioada de iarnă.
2.EVIDENŢELE DE BIBLIOTECĂ: Nu se mai păstrează vechile documente de bibliotecă, de la înfiinţarea acesteia. Actualul Registru de mişcare a fondului începe la 31.12.1965, cu 3978 de cărţi, în valoare de 19.576 lei. în 1986 s-au primit puţine cărţi, numai 108, în valoare de 1685,50 lei. Acestea sunt prelucrate şi introduse în circuitul lecturii. Tot potrivit R.M.F., la 31 dec. 1986, biblioteca are în total 11.093 cărţi, în valoare de 101.754,55 lei. Deşi în R.M.F. se indică împărţirea lor după limbă în 8746 cărţi în limba română şi 2347 cărţi în limba maghiară, din examinarea atentă a fondului de carte de pe rafturi rezultă o altă situaţie, reală, anume cam jumătate din fond este în flecare din cele două limbi, deci circa 50% în limba română şi 50% în limba maghiară.
Menţionez că, începând din anul 1975, completarea R.M.F. s-a făcut în mod sumar şi superficial, fară a se răspunde la toate rubricile imprimatului oficial, mai ales fară a face împărţirea domenială a cărţii.
Există Registru inventar, în şase volume, începând cu data de 28 feb.
1964 şi până la zi. S-a ajuns la numărul de inventar 18.947, care, în relaţie cu cantitatea de carte existentă dată de R.M.F. (11.093 volume) arată că din 1965 au ieşit din evidenţă aproape 8.000 de cărţi.
începând din octombrie 1986 nu se mai conduce Caietul de evidenţă a activităţii zilnice, conform orarului de împrumut, deoarece imprimatul vechi s-a umplut şi nu s-a cerut altul de la Colectura bibliotecarilor din Oradea. în acest caz nu se poate verifica realizarea cifrelor de plan pe 1986, iar completarea situaţiei statistice anuale (Cult 1, fila 2) înseamnă că s-a făcut formal.
MĂSURI: Se vor lega şi păstra cu cea mai mare atenţie toate documentele de evidenţă ale bibliotecii, vechi şi noi, până la preluarea lor de i ătre Arhivele Statului, deci nu se aruncă nimic din bibliotecă.
Se va completa cu cea mai mare atenţie R.M.F., exact şi complet.
Se va procura în cel mai scurt timp Caiet de evidenţă a activităţii zilnice cu cartea şi cititorii, de la Colectura bibliotecarilor din Oradea (de unde vine şi cartea). Costă câţiva lei, şi se va completa pentru 1987, ştiut liind faptul că acest Caiet (de fapt un registru imprimat) ţine loc de condică de prezenţă a bibliotecarului la munca lui, conform orarului, şi justifică .icordarea indemnizaţiei lunare.
3.PLANIFICAREA MUNCII: Nu am putut verifica planul anual de muncă al bibliotecii, deoarece nu se afla nici în Bibliotecă, nici la dosarul Consiliului comunal pentru educaţie politică şi cultură socialistă. De i se menea, planul pe trimestru curent. Nu se cunoşteau indicatorii de plan ai bibliotecii pentru anul 1987.
MĂSURI: împreună cu factorii locali am stabilit, faţă de mărimea aşezării (1200 de locuitori) că în 1987 se vor înscrie 400 de cititori şi se vor împrumuta 5000 de cărţi. Aceste cifre se defalcă lunar şi se realizează ritmic. Verifică directorul coordonator.
Se va întocmi planul de muncă al bibliotecii cu cartea şi cititorii, acest plan va cuprinde cifrele de mai sus, defalcate trimestrial şi lunar, va cuprinde orarul de împrumut, care trebuie respectat cu stricteţe. De asemenea, va cuprinde două acţiuni educaţionale pe lună (o expoziţie de carte nouă, pe o masă în bibliotecă, respectiv o conferinţă despre un scriitor, sau o prezentare de carte, etc.). Acest plan se aprobă de Consiliul comunal de educaţie politică şi cultură socialistă şi se realizează de bibliotecar, în colaborare cu intelectualii din comună şi cu cititorii. Controlează directorul coordonator.
4.0RGANIZAREA FONDULUI DE CARTE: întreg fondul de carte este expus la raft liber, ceea ce este bine, dar organizarea la raft este defectuoasă din punct de vedere domenial. Noua organizarea a fondului de carte, după cerinţele principiului sistemático - alfabetic, vom face-o împreună, cu noul bibliotecar, după încheierea inventarului de predare - primire.
5.CITITORII ŞI CARTEA ÎMPRUMUTATĂ: Am arătat deja care este situaţia pentru anii 1986 (necunoscută) şi 1987 (planul de realizat). Din verificărea celor 200 de fişe de cititori, rezultă că aproape jumătate au cărţi nerestituite din anii 1981 - 1986. Aceasta este o situaţie gravă.
MĂSURI: Bibliotecarul va întocmi borderoul cititorilor întârziaţi, menţionând la fiecare cărţile cu care este dator. Acest borderou se va depune la Consiliul popular, miliţie şi şcoala generală, facându-se în luna aprilie o acţiune coordonată de lămurire, urmărie şi recuperare a cărţilor respective.
6.0RARUL AFIŞAT: Marţi şi Joi 17.30 - 19.30 Duminică 10-12
Notez că orarul se aprobă şi se modifică, dacă e cazul, numai de către organul care aprobă planul de muncă al bibliotecarului, la propunere;! directorului coordonator. De regulă, există orar de vară şi orar de iarnă.
7. PROBLEME ORGANIZATORICE: Tov. învăţător Eles Bela este bibliotecar comunal de circa zece ani. Va intra în pensie la încheierea acestui an şcolar. Pentru deceniile de activitate în slujba şcolii, a cărţii, ;i generaţiilor de elevi, i se cuvin mulţumiri şi recunoştinţă din partea localnicilor, mai ales că a fost şi un statornic activist cultural. Comitetul comunal de partid va stabili noul bibliotecar, un cadru didactic neapărat cu dragoste faţă de carte, în aşa fel că inventarul de primire - predare să poatfl începe imediat după 1 mai şi să se încheie în luna iunie. Mai concret, Biroul executiv al Consiliului popular comunal emite decizie de constituire ;i comisiei de inventariere, din trei persoane, între care intră şi noulbibliotecar, dar nu intră gestionarul. în decizie se arată şi data de începere a inventarului. Rugăm să fim anunţaţi din timp la Biblioteca Judeţeană, pentru a merge la Cetariu, să instruim comisia de inventariere în ziua când demarează. Pe durata inventarului, indemnizaţia se acordă vechiului bibliotecar. Noul bibliotecar capătă decizie de numire şi indemnizaţie cu data la care este încheiat procesul - verbal de predare - primire.
8. Prezenta informare va fi prelucrată şi nominalizată în şedinţă a Consiliului comunal Cetariu pentru educaţia politică şi cultură socialistă. Noul bibliotecar va fi instruit de către Biblioteca Judeţeană, după numirea lui.
BIBLIOTECAR PRINCIPAL Constantin Mălinaş.
_____________________________________________
NOTA DE PROBLEME
Subsemnatul Mălinaş Constantin, lucrător al Bibliotecii Judeţene Bihor, din însărcinarea Secţiei de propagandă a Comitetului Judeţean Bihor al P.C.R. am întreprins o acţiune de îndrumare şi control a activităţii politico-educative şi cultural-artistice în comuna Cetariu, în perioada 14-21 martie 1989, astfel:
- împreună cu conducerea comunei, cu tovarăşul SzikszaiViorel, secretar al Comitetului comunal de partid, primarul comunei, cu tovarăşul Kaţ Ionel, secretar adjunct al Comitetului comunal de partid şi preşedinte al (onsiliului educaţiei politice şi culturii socialiste al comunei Cetariu am revăzut întreaga activitate de planificare, organizare şi desfăşurare a muncii politico-educative şi cultural-artistice din comună, am avut discuţii cu .pecialiştii din comună, am luat parte la o şedinţă a organizaţiei de bază a cadrelor didactice de la Şcoala generală Cetariu, am văzut şi îndrumat activitatea educaţională din şcoală, modul de planificare şi desfăşurare a ei, biblioteca comunală, căminele culturale din Cetariu şi Paleu.
- Din toate rezultă că pe viitor se cere să se acţioneze cu mai multă lermitate pentru înfăptuirea propriilor planuri de muncă în domeniul îndrumat. în perioada controlului s-a refăcut şi actualizat componenţa ( onsiliului educaţiei politice şi culturii socialiste la nivel de comună, pentru a II efectiv un organ de lucru, s-a refăcut planul de muncă al acestui organ, eompletându-se la nivelul cerinţilor.
- în cel mai scurt timp se va găsi posibilitatea de a se comunica acest nou plan de muncă într-o şedinţă a Consiliului educaţiei politice şi culturii socialiste comunal, pentru ca fiecare membru să-şi cunoască sarcinile şi să tic|ioneze organizat pentru îndeplinirea lor.
- Se vor finaliza măsurile în curs, pentru realizarea unei agitaţii vizuale concrete şi mobilizatoare în satele comunei, la sediul unităţilor economice existente, la căminele culturale.
- Se va lua legătura cu întreprinderea cinematografică Bihor, pentru a încerca introducerea filmului de două ori pe săptămână, măcar la Căminul cultural din Cetariu. In momentul de faţă filmul artistic, sau documentar, nu este folosit în activitatea educaţională din comună.
- Dacă se poate aprecia că Centrul de cultură şi creaţie socialistă din Cetariu este bine gospodărit, îngrijit şi folosit pentru activităţi educaţionale, în schimb căminele culturale din satele aparţinătoare sunt neglijate, neîngrijite, lăsate în paragină, fară firmă şi fară garduri, fără activitate. în cel mai scurt timp se vor constitui colective de sprijin şi acţiune, pentru buna gospodărire a lor, pentru pregătirea şi organizarea acţiunilor educaţionale prevăzute în planurile de muncă.
- Cu sprijinul Consiliului popular comunal, al cetăţenilor, se vor întreprinde acţiuni de curăţenie, amenajări şi reparaţii curente, obligatorii la clădirile respective.
- Comuna a fost prezentă până la faza pe C.U.A.S.C. a Festivalului Naţional „Cântarea României” cu câteva formaţii cultural-artistice, caic trebuie menţinute, dar în general activitatea în acest domeniu lasă de dorii, nefiind satisfăcătoare numai cu următoarele:
-
- Faptul că numai prima formaţie a fost promovată la faza judeţeană aram că celelalte formaţii au nevoie de mai calitativă îndrumare şi pregătire. Se va cere sprijinul tuturor cadrelor didactice din comună şi al Centrului Judeţean Bihor de îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă.
- Se vor depista, instrui şi promova mai mult interpreţii individuali, recitatori şi solişti vocali.
- Deoarece Şcoala generală Cetariu are clase de gimnaziu şi seral, sa va acţiona unitar pentru a crea noi formaţii artistice, cu un repertoriu actual, revoluţionar-patriotic militant.
- Prin analiza efectuată la Şcoala generală Cetariu a rezultat că cele 25 tl< cadre didactice ale comunei, din care 18 sunt navetiste de la Oradea, se implici prea puţin în asumarea unor activităţi educaţionale în afara orelor de clasă.
- Activităţile de perfecţionare metodică lunare sau trimestriale nu se ţin, deşi sunt planificate, interasistenţele (3 pe semestru) nu se fac, legătura şcolii cu părinţii elevilor este foarte slabă, nu se acţionează unitar cu familia pentru educarea elevilor, deoarece nu se fac vizite la domiciliu, este puţin folosit cadrul organizaţiilor de pioneri şi U.T.C. pentru întărirea disciplinei.
- Serviciul pe şcoală al cadrelor didactice şi al elevilor este organizat defectuos, fară continuitate, fără unitate de cerinţe între toate cadrele didactice, fară efectul educaţional scontat.
- Faţă de cei 298 de elevi ai şcolii, pătrunderea şi folosirea presei pentru tineret este ca şi inexistentă, redusă la câteva abonamente (2), la Scînteia tineretului. De altfel, în toată comuna pătrunderea presei pentru tineret este foarte slabă.
- Biroul executiv, ca organ de conducere operativă colectivă a Şcolii nu se întruneşte, nu are plan tematic de analize a problemelor şcolii, nu ia hotărâri, nu urmăreşte organizat îndeplinirea sarcinilor colectivului.
- Există o încărcare cu sarcini anuale a fiecărui cadru didactic, dar di rectorul nu urmăreşte concretizarea şi îndeplinirea lor pe parcursul anului şcolar.
- Măsuri stabilite de comun acord la şcoală: Se vor face abonamente începând chiar cu luna aprilie la presa pentru tineret, se va schimba radical stilul de muncă actual al condcerii şi al cadrelor didactice navetiste, se va institui stilul colectiv de muncă, de elaborare a hotărârilor, de control şi îndeplinire a sarcinilor colective şi individuale.
- în fiecare duminică dimineaţa se va organiza câte o activitate educaţională, condusă de câte un cadru didactic, prin rotaţie şi potrivit sarcinilor ce le au.
- De la comitetul de părinţi se va afecta 1000 lei pentru procurare de carte de la biblioteca şcolară de centru, unde de trei ani nu s-a mai cumpărat carte. De pildă, din Ion Creangă, Opere, există un singur exemplar, din opera lui M. Eminescu există doar trei exemplare etc.
- Se vor întreprinde măsurile de întocmire a documentaţiei pentru mlroducerea apei în şcoală, chestiune presantă, dar neglijată de conducerea şcolii de câţiva ani. Cu cei 29.000 lei de la Comitetul de părinţi şi cu sprijinul Consiliului popular comunal se va executa lucrarea, folosind cadrul I egii 1 în ceea ce priveşte forţa de muncă.
- Activitatea Bibliotecii şcolare de centru este bună, realizată cu conştiinciozitate de către tov. Prof. Starek Elisabeta, evidenţele tipizate sunt bine conduse, cele 4120 cărţi ale bibliotecii se împrumută, circulă între rlcvi. Se va urmări ca toţi elevii să devină cititori, inclusiv cei de la secţia comunală. Bibliotecarul are o indemnizaţie de 490 lei pe lună.
- în urma instalării noului bibliotecar comunal, din 22.01.1988, în persoana înv. Olah luliana, biblioteca comunală şi-a găsit ritmul bun de activitate. Biblioteca dispune de 10.969 volume (indemnizaţie 280 lei lunar), evidenţele de gestiune şi activitate a bibliotecii sunt conduse la zi. în 1988, s-au înscris 218 cititori, care au împrumutat 1744 de cărţi. în 1989 se vor înscrie 280 cititori, care vor împrumuta 2800 cărţi. Se va urmări insistent recuperarea cărţii de la cititorii întârziaţi la amândouă bibliotecile, comunală şi şcolară.
Cetariu, la 21 martie 1989. Delegat, Constantin Mălinaş
Subsemnatul Mălinaş Constantin, bibliotecar principal, pe baza delegaţiei nr.60/19.06.1986 am întreprins o acţiune de îndrumare şi control a bibliotecii comunale din Chişlaz, la data de 23.06.1986. în bibliotecă am verificat starea de fapt, evidenţele, am purtat discuţii cu tov. educatoare Viorica Roşea, bibliotecar comunal, şi cu directorul coordonator, tov. Pop, constatând următoarele:
1. Biblioteca se află amplasată într-o sală spaţioasă şi luminoasă, la etajul clădirii destinate pentru grădiniţă. Puţine biblioteci comunale dispun de un spaţiu atât de bun. Delăsarea şi indiferenţa care domnesc în aceastfi bibliotecă este, de asemenea, rară, atât din partea bibliotecarului, cât şi a factorilor locali, în primul rând a directorului coordonator, care răspunde direct de activitatea cu cartea în comunăm cf. INDICAŢIILOR COMUNE ale M.E.I. nr.6613/1977. în bibliotecă domneşte o dezordine deplină, cărţile dispuse pe jos, câteva sute, alternează cu flori de muşeţel întinse la uscat, nu există mese şi scaune, se folosesc câteva din mobilierul pentru grădiniţa, total neadecvate. Datorită neglijenţei locale, nu s-au dus cele şase rafturi noi, repartizate de Biblioteca Judeţeană, care, astfel au fost pierdute, deşi se cunoştea despre ele, iar Consiliul popular are închiriat un autocamion, caro face des drumuri la Oradea.
2. Orarul, din relatarea tov. Roşea, este următorul: marţi (15-18), vineri (17-20) şi duminică (10-13). Nu am putut verifica realitatea lui, deoarece nu este afişat, iar caietul de evidenţă a activităţii nu se conduce.
3. Biblioteca nu are firmă.
4. Ştampila bibliotecii este cu totul tocită, amprenta ei se prezintă ca o pată ilizibilă, murdărind cărţile. Tov. Roşea arată că a cerut o ştampilă nouă l i Consiliul popular, dar nu s-a comandat la Oradea, după cum afirmă şi tov. secretar Tiriteu.
5. Evidenţele de bază ale bibliotecii:
- Registrul de mişcare a fondului nu există.
- Registrul inventar există, în două volume, început la 20 februarie lc)82, înregistrând 4872 cărţi.
- Caietul de evidenţă a activităţii, conform orarului, nu se conduce, deşi, printre alte funcţii ale lui, ţine loc de pontaj, pentru acordarea indemnizaţiei lunare.
- Fişele de cititori există, circa 200, cu foarte multe cărţi restante, între 1-4 .mi, deci, cel puţin unele nerecuperabile. Vina pentru perpetuarea acestei situaţii revine bibliotecarului, care nu s-a preocupat de urmărirea cititorilor restanţieri.
6. Cea mai gravă neregularitate s-a produs în 1982, cu ocazia mutării bibliotecii comunale de la Mişca la Chişlaz, care, cum a rezultat din control, s a făcut cu încălcarea celor mai elementare norme de gestiune, păgubindu- se statul (gestiunea Consiliului popular comunal) de carte în valoare de eAteva zeci de mii de lei. Astfel, din cele circa 13.000 de cărţi existente la Mişca (12.316 în 1978, de exemplu), au ajuns la Chi^az numai circa 4.000 ile volume (4.093, la 13.09.1984).
Cu această ocazie, probabil pentru a se şterge urmele vechii biblioteci, s au distrus şi documentele de evidenţă a gestiunii, Registrul de mişcare a londului şi Registrele inventar. Tov. Roşea nu a putut prezenta documente şi mi a putut arăta un proces-verbal de predare-primire a fondului de carte, in ll)82, de când e bibliotecară. Declară că nu a preluat de la nimeni cartea, că a început să scrie noul registru inventar (cel actual) pe baza a cea a găsit (carte) în bibliotecă.
Totuşi, de verificat, dacă şi în ce măsură, cu ce forme (fizic şi valoric)
• lin fondul comunal de la Mişca s-a transferat carte la bibliotecile şcolare săteşti din comună.
7. Biblioteca are plan de muncă anual şi lunar, bine întocmit, dar prea general şi neavizat de Consiliul comunal pentru educaţie politică şi cultură Noeialistă.
8. Din control şi discuţii a rezultat că tov. Roşea Viorica este instruită,
i nnoaşte ceea ce are de făcut în bibliotecă, are capacitate şi condiţii de desfăşurare a activităţii
9. De asemenea a rezultat absenţa controlului îndrumării bibliotecii din partea factorilor comunali, cât şi a Bibliotecii Judeţene Bihor.
Menţionez că toate deficienţele constatate în activitatea bibliotecii comunale de la Chişlaz stau în puterea de rezolvare a factorilor locali, atât cea de bază materială, cât şi cele organizatorice, sau stil de muncă. Pentru remedierea lor este necesară asimiliarea documentelor de partid şi de stat în domeniul educaţiei politico-ideologice, a propagandei şi culturii de masă, a muncii cu cartea, încetăţenirea spiritului revoluţionar în acest sector, în locul lipsei de răspundere şi a delăsării demobilizatoare, pe care am găsit-o.
Pentru aceasta, ca specialist, supun atenţiei Comitetului comunal de partid şi Biroului executiv al Consiliului popular comunal luarea măsurilor pe care le consideră cele mai edecvate, operative şi eficiente, de clarificare a pagubelor produse în gestiune, apoi de creşterea responsabilităţilor, de dotare şi organizare a bibliotecii, de schimbare radicală a stilului de muncă (în activitatea cu cartea) a directorului coordonator şi a bibliotecarului. Nu mai repet punctele din informare, evident se cere o situaţie inversă, faţă de cea constatată, aproape la fiecare poziţie şi problemă.
BIBLIOTECAR PRINCIPAL CONSTANTIN MĂLINAŞ
_____________________________
37. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA INFORMARE
Subsemnatul Mălinaş Constantin, bibliotecar principal cu studii superioare, pe baza delegaţiei nr.82/ 24 martie 1987, eliberată de Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Bihor, în data de 24 martie am întreprins o acţiune de îndrumare şi control a activităţii politico-educative din comuna Cetariu, în cadrul unui colectiv de control complex, format sub autoritatea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Bucureşti. în cadrul colectivului, mi-a revenit sarcina de a verifica biblioteca de la centrul de comună. în urma discuţiilor puratate cu tov. Ionel Raţ, secretar adjunct al Comitetului comunal de partid, cu tov. prof. Dallos, director coordonator, cu tov. învăţător Eles Bela, bibliotecar comunal, în urma verificării evidenţelor şi stării de fapt a bibliotecii, au rezultat următoarele:
1. BAZA MATERIALĂ: Biblioteca este amplasată în condiţii bune într-o încăpere adecvată ca mărime, în clădirea Căminului cultural. Există numărul necesar de rafturi pentru etalarea cărţii şi pentru creşterea fondului în următorii circa doi ani. Din păcate, în bibliotecă domneşte dezordinea, evidentă în mulţimea amănuntelor ce denotă absenţa spiritului gospodăresc, cu urmări negative inerente atât aspura educaţiei cititorilor, cât şi asupra conservării şi bunei păstrări a bunurilor şi valorilor din această instituţie comunală a cărţii, care ar trebui să fie curată şi sistematizată ca o farmacie a sufletului şi a minţii Diagnostivul: Neglijenţă, indiferenţă, lipsă de îndrumare şi control.
MĂSURI: Sub supravegherea bibliotecarului şi cu sprijinul directorului coordonator se va face în cel mai scurt timp posibil curăţenie generală şi ordine în bibliotecă, antrenând la aceasta şi câteva tovarăşe femei, pentru a da soluţii, pentru a vedea totul cu ochi de gospodine, care nu iartă nimic.
Pentru viitor, de zugrăvit din nou interiorul, de rezolvat igrasia de pe tavan, de aşternut pardoseală peste şapa de ciment din bibliotecă, au procurat ladă de combustibil lângă sobă, de asigurat combustibilul pentru perioada de iarnă.
2.EVIDENŢELE DE BIBLIOTECĂ: Nu se mai păstrează vechile documente de bibliotecă, de la înfiinţarea acesteia. Actualul Registru de mişcare a fondului începe la 31.12.1965, cu 3978 de cărţi, în valoare de 19.576 lei. în 1986 s-au primit puţine cărţi, numai 108, în valoare de 1685,50 lei. Acestea sunt prelucrate şi introduse în circuitul lecturii. Tot potrivit R.M.F., la 31 dec. 1986, biblioteca are în total 11.093 cărţi, în valoare de 101.754,55 lei. Deşi în R.M.F. se indică împărţirea lor după limbă în 8746 cărţi în limba română şi 2347 cărţi în limba maghiară, din examinarea atentă a fondului de carte de pe rafturi rezultă o altă situaţie, reală, anume cam jumătate din fond este în flecare din cele două limbi, deci circa 50% în limba română şi 50% în limba maghiară.
Menţionez că, începând din anul 1975, completarea R.M.F. s-a făcut în mod sumar şi superficial, fară a se răspunde la toate rubricile imprimatului oficial, mai ales fară a face împărţirea domenială a cărţii.
Există Registru inventar, în şase volume, începând cu data de 28 feb.
1964 şi până la zi. S-a ajuns la numărul de inventar 18.947, care, în relaţie cu cantitatea de carte existentă dată de R.M.F. (11.093 volume) arată că din 1965 au ieşit din evidenţă aproape 8.000 de cărţi.
începând din octombrie 1986 nu se mai conduce Caietul de evidenţă a activităţii zilnice, conform orarului de împrumut, deoarece imprimatul vechi s-a umplut şi nu s-a cerut altul de la Colectura bibliotecarilor din Oradea. în acest caz nu se poate verifica realizarea cifrelor de plan pe 1986, iar completarea >ituaţiei statistice anuale (Cult 1, fila 2) înseamnă că s-a făcut formal.
MĂSURI: Se vor lega şi păstra cu cea mai mare atenţie toate documentele de evidenţă ale bibliotecii, vechi şi noi, până la preluarea lor de i ătre Arhivele Statului, deci nu se aruncă nimic din bibliotecă.
Se va completa cu cea mai mare atenţie R.M.F., exact şi complet.
Se va procura în cel mai scurt timp Caiet de evidenţă a activităţii zilnice cu cartea şi cititorii, de la Colectura bibliotecarilor din Oradea (de unde vine şi cartea). Costă câţiva lei, şi se va completa pentru 1987, ştiut liind faptul că acest Caiet (de fapt un registru imprimat) ţine loc de condică de prezenţă a bibliotecarului la munca lui, conform orarului, şi justifică .icordarea indemnizaţiei lunare.
3.PLANIFICAREA MUNCII: Nu am putut verifica planul anual de muncă al bibliotecii, deoarece nu se afla nici în Bibliotecă, nici la dosarul Consiliului comunal pentru educaţie politică şi cultură socialistă. De i se menea, planul pe trimestru curent. Nu se cunoşteau indicatorii de plan ai bibliotecii pentru anul 1987.
MĂSURI: împreună cu factorii locali am stabilit, faţă de mărimea aşezării (1200 de locuitori) că în 1987 se vor înscrie 400 de cititori şi se vor împrumuta 5000 de cărţi. Aceste cifre se defalcă lunar şi se realizează ritmic. Verifică directorul coordonator.
Se va întocmi planul de muncă al bibliotecii cu cartea şi cititorii, acest plan va cuprinde cifrele de mai sus, defalcate trimestrial şi lunar, va cuprinde orarul de împrumut, care trebuie respectat cu stricteţe. De asemenea, va cuprinde două acţiuni educaţionale pe lună (o expoziţie de carte nouă, pe o masă în bibliotecă, respectiv o conferinţă despre un scriitor, sau o prezentare de carte, etc.). Acest plan se aprobă de Consiliul comunal de educaţie politică şi cultură socialistă şi se realizează de bibliotecar, în colaborare cu intelectualii din comună şi cu cititorii. Controlează directorul coordonator.
4.0RGANIZAREA FONDULUI DE CARTE: întreg fondul de carte este expus la raft liber, ceea ce este bine, dar organizarea la raft este defectuoasă din punct de vedere domenial. Noua organizarea a fondului de carte, după cerinţele principiului sistemático - alfabetic, vom face-o împreună, cu noul bibliotecar, după încheierea inventarului de predare - primire.
5.CITITORII ŞI CARTEA ÎMPRUMUTATĂ: Am arătat deja care este situaţia pentru anii 1986 (necunoscută) şi 1987 (planul de realizat). Din verificărea celor 200 de fişe de cititori, rezultă că aproape jumătate au cărţi nerestituite din anii 1981 - 1986. Aceasta este o situaţie gravă.
MĂSURI: Bibliotecarul va întocmi borderoul cititorilor întârziaţi, menţionând la fiecare cărţile cu care este dator. Acest borderou se va depune la Consiliul popular, miliţie şi şcoala generală, facându-se în luna aprilie o acţiune coordonată de lămurire, urmărie şi recuperare a cărţilor respective.
6.0RARUL AFIŞAT: Marţi şi Joi 17.30 - 19.30 Duminică 10-12
Notez că orarul se aprobă şi se modifică, dacă e cazul, numai de către organul care aprobă planul de muncă al bibliotecarului, la propunere;! directorului coordonator. De regulă, există orar de vară şi orar de iarnă.
7. PROBLEME ORGANIZATORICE: Tov. învăţător Eles Bela este bibliotecar comunal de circa zece ani. Va intra în pensie la încheierea acestui an şcolar. Pentru deceniile de activitate în slujba şcolii, a cărţii, ;i generaţiilor de elevi, i se cuvin mulţumiri şi recunoştinţă din partea localnicilor, mai ales că a fost şi un statornic activist cultural. Comitetul comunal de partid va stabili noul bibliotecar, un cadru didactic neapărat cu dragoste faţă de carte, în aşa fel că inventarul de primire - predare să poatfl începe imediat după 1 mai şi să se încheie în luna iunie. Mai concret, Biroul executiv al Consiliului popular comunal emite decizie de constituire ;i comisiei de inventariere, din trei persoane, între care intră şi noulbibliotecar, dar nu intră gestionarul. în decizie se arată şi data de începere a inventarului. Rugăm să fim anunţaţi din timp la Biblioteca Judeţeană, pentru a merge la Cetariu, să instruim comisia de inventariere în ziua când demarează. Pe durata inventarului, indemnizaţia se acordă vechiului bibliotecar. Noul bibliotecar capătă decizie de numire şi indemnizaţie cu data la care este încheiat procesul - verbal de predare - primire.
8. Prezenta informare va fi prelucrată şi nominalizată în şedinţă a Consiliului comunal Cetariu pentru educaţia politică şi cultură socialistă. Noul bibliotecar va fi instruit de către Biblioteca Judeţeană, după numirea lui.
BIBLIOTECAR PRINCIPAL Constantin Mălinaş.
NOTA DE PROBLEME
Subsemnatul Mălinaş Constantin, lucrător al Bibliotecii Judeţene Bihor, din însărcinarea Secţiei de propagandă a Comitetului Judeţean Bihor al P.C.R. am întreprins o acţiune de îndrumare şi control a activităţii politico-educative şi cultural-artistice în comuna Cetariu, în perioada 14-21 martie 1989, astfel:
- împreună cu conducerea comunei, cu tovarăşul SzikszaiViorel, secretar al Comitetului comunal de partid, primarul comunei, cu tovarăşul Kaţ Ionel, secretar adjunct al Comitetului comunal de partid şi preşedinte al (onsiliului educaţiei politice şi culturii socialiste al comunei Cetariu am revăzut întreaga activitate de planificare, organizare şi desfăşurare a muncii politico-educative şi cultural-artistice din comună, am avut discuţii cu .pecialiştii din comună, am luat parte la o şedinţă a organizaţiei de bază a cadrelor didactice de la Şcoala generală Cetariu, am văzut şi îndrumat activitatea educaţională din şcoală, modul de planificare şi desfăşurare a ei, biblioteca comunală, căminele culturale din Cetariu şi Paleu.
- Din toate rezultă că pe viitor se cere să se acţioneze cu mai multă lermitate pentru înfăptuirea propriilor planuri de muncă în domeniul îndrumat. în perioada controlului s-a refăcut şi actualizat componenţa ( onsiliului educaţiei politice şi culturii socialiste la nivel de comună, pentru a II efectiv un organ de lucru, s-a refăcut planul de muncă al acestui organ, eompletându-se la nivelul cerinţilor.
- în cel mai scurt timp se va găsi posibilitatea de a se comunica acest nou plan de muncă într-o şedinţă a Consiliului educaţiei politice şi culturii socialiste comunal, pentru ca fiecare membru să-şi cunoască sarcinile şi să tic|ioneze organizat pentru îndeplinirea lor.
- Se vor finaliza măsurile în curs, pentru realizarea unei agitaţii vizuale concrete şi mobilizatoare în satele comunei, la sediul unităţilor economice existente, la căminele culturale.
- Se va lua legătura cu întreprinderea cinematografică Bihor, pentru a încerca introducerea filmului de două ori pe săptămână, măcar la Căminul cultural din Cetariu. In momentul de faţă filmul artistic, sau documentar, nu este folosit în activitatea educaţională din comună.
- Dacă se poate aprecia că Centrul de cultură şi creaţie socialistă din Cetariu este bine gospodărit, îngrijit şi folosit pentru activităţi educaţionale, în schimb căminele culturale din satele aparţinătoare sunt neglijate, neîngrijite, lăsate în paragină, fară firmă şi fară garduri, fără activitate. în cel mai scurt timp se vor constitui colective de sprijin şi acţiune, pentru buna gospodărire a lor, pentru pregătirea şi organizarea acţiunilor educaţionale prevăzute în planurile de muncă.
- Cu sprijinul Consiliului popular comunal, al cetăţenilor, se vor întreprinde acţiuni de curăţenie, amenajări şi reparaţii curente, obligatorii la clădirile respective.
- Comuna a fost prezentă până la faza pe C.U.A.S.C. a Festivalului Naţional „Cântarea României” cu câteva formaţii cultural-artistice, caic trebuie menţinute, dar în general activitatea în acest domeniu lasă de dorii, nefiind satisfăcătoare numai cu următoarele:
- Faptul că numai prima formaţie a fost promovată la faza judeţeană aram că celelalte formaţii au nevoie de mai calitativă îndrumare şi pregătire. Se va cere sprijinul tuturor cadrelor didactice din comună şi al Centrului Judeţean Bihor de îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă.
- Se vor depista, instrui şi promova mai mult interpreţii individuali, recitatori şi solişti vocali.
- Deoarece Şcoala generală Cetariu are clase de gimnaziu şi seral, sa va acţiona unitar pentru a crea noi formaţii artistice, cu un repertoriu actual, revoluţionar-patriotic militant.
- Prin analiza efectuată la Şcoala generală Cetariu a rezultat că cele 25 tl< cadre didactice ale comunei, din care 18 sunt navetiste de la Oradea, se implici prea puţin în asumarea unor activităţi educaţionale în afara orelor de clasă.
- Activităţile de perfecţionare metodică lunare sau trimestriale nu se ţin, deşi sunt planificate, interasistenţele (3 pe semestru) nu se fac, legătura şcolii cu părinţii elevilor este foarte slabă, nu se acţionează unitar cu familia pentru educarea elevilor, deoarece nu se fac vizite la domiciliu, este puţin folosit cadrul organizaţiilor de pioneri şi U.T.C. pentru întărirea disciplinei.
- Serviciul pe şcoală al cadrelor didactice şi al elevilor este organizat defectuos, fară continuitate, fără unitate de cerinţe între toate cadrele didactice, fară efectul educaţional scontat.
- Faţă de cei 298 de elevi ai şcolii, pătrunderea şi folosirea presei pentru tineret este ca şi inexistentă, redusă la câteva abonamente (2), la Scînteia tineretului. De altfel, în toată comuna pătrunderea presei pentru tineret este foarte slabă.
- Biroul executiv, ca organ de conducere operativă colectivă a Şcolii nu se întruneşte, nu are plan tematic de analize a problemelor şcolii, nu ia hotărâri, nu urmăreşte organizat îndeplinirea sarcinilor colectivului.
- Există o încărcare cu sarcini anuale a fiecărui cadru didactic, dar di rectorul nu urmăreşte concretizarea şi îndeplinirea lor pe parcursul anului şcolar.
- Măsuri stabilite de comun acord la şcoală: Se vor face abonamente începând chiar cu luna aprilie la presa pentru tineret, se va schimba radical stilul de muncă actual al condcerii şi al cadrelor didactice navetiste, se va institui stilul colectiv de muncă, de elaborare a hotărârilor, de control şi îndeplinire a sarcinilor colective şi individuale.
- în fiecare duminică dimineaţa se va organiza câte o activitate educaţională, condusă de câte un cadru didactic, prin rotaţie şi potrivit sarcinilor ce le au.
- De la comitetul de părinţi se va afecta 1000 lei pentru procurare de carte de la biblioteca şcolară de centru, unde de trei ani nu s-a mai cumpărat carte. De pildă, din Ion Creangă, Opere, există un singur exemplar, din opera lui M. Eminescu există doar trei exemplare etc.
- Se vor întreprinde măsurile de întocmire a documentaţiei pentru mlroducerea apei în şcoală, chestiune presantă, dar neglijată de conducerea şcolii de câţiva ani. Cu cei 29.000 lei de la Comitetul de părinţi şi cu sprijinul Consiliului popular comunal se va executa lucrarea, folosind cadrul I egii 1 în ceea ce priveşte forţa de muncă.
- Activitatea Bibliotecii şcolare de centru este bună, realizată cu conştiinciozitate de către tov. Prof. Starek Elisabeta, evidenţele tipizate sunt bine conduse, cele 4120 cărţi ale bibliotecii se împrumută, circulă între rlcvi. Se va urmări ca toţi elevii să devină cititori, inclusiv cei de la secţia comunală. Bibliotecarul are o indemnizaţie de 490 lei pe lună.
- în urma instalării noului bibliotecar comunal, din 22.01.1988, în persoana înv. Olah luliana, biblioteca comunală şi-a găsit ritmul bun de activitate. Biblioteca dispune de 10.969 volume (indemnizaţie 280 lei lunar), evidenţele de gestiune şi activitate a bibliotecii sunt conduse la zi. în 1988, s-au înscris 218 cititori, care au împrumutat 1744 de cărţi. în 1989 se vor înscrie 280 cititori, care vor împrumuta 2800 cărţi. Se va urmări insistent recuperarea cărţii de la cititorii întârziaţi la amândouă bibliotecile, comunală şi şcolară.
Cetariu, la 21 martie 1989. Delegat, Constantin Mălinaş
FIŞA COMUNEI CEFA (9 august 1986)
Situată la câmpie, cu peste 7000 de locuitori şi 160 de milioane lei producţie industrială şi agricolă. La 2500 de familii, au 4800 persoane populaţie activă. Cu navetiştii din jur, au zilnic ceva 9000 de oameni în minună. Suprafaţa agricolă circa 20.000 ha, din care 14.800 ha. Arabil:
-3500 ha. Grâu
- 3640 ha. Porumb
- 1400 ha. Sfeclă de zahăr
- 900 ha cânepă.
Navetiştii vin la fermele zootehnice şi pomicole. Ordine, curăţenie se vede cromatica deschisă la case, la şcoli Iile din comună. Se repară frecvent faţadele.
Au monumente ridicate la Sânicolaul R (Nicolae Jiga) reparat 1986, la ■nil 1985, la Gepiu, în cimitir.
Unităţi economice: C.U.A.S.C. Cefa, întreprinderea Piscicolă, trei 1 C A P.-uri la Cefa, Gepiu şi Sânicolaul Român, I.A.S. Inand, S.M.A. Cefa, Mu/.ii de recepţie la Cefa, Ferma de creştere a raţelor, Secţia întreprinderii „ Hvlcola” din Oradea de creştere a puilor.
Oameni de conducere:
Porumb Ioan, Preşedinte C.A.P. Sânicolaul Român, Moţ Augustin,
.Preocupări de investiţii:
| - se finalizează un bloc cu 12 apartamente şi magazine la parter, în »M« proprie C.P.C., cu secţia proprie de prestări (23.08.86).
K - Cămin cultural în Bicaciu, în aceeaşi regie. Se termină în acest an.
- Reparaţii capitale la şcolile Berechiu, Gepiu, la magazinele pMniinale din Berechiu, Roit, cămin cultural Ia Roit. Toate în regie proprie.
- Se lucrează la o brutărie în Sânicolaul Român, de către C.A.P. Sânicolaul Român.
- Introducerea apei potabile în satele Cefa, Roit, Ateaş.
_________________________________
34. ACTIVITATEA CULTURALĂ LA CEFA
Secretar adjunct de partid: Gheorghe Ardelean, asistent medical, iubitor de cultură şi istorie, autor de teatru. Din Gepiu, a iniţiat monumentul funerar din cimitir şi le-a adus la final, în pofida opoziţiei de la Comitetul Judeţean de cultură şi de partid.
Director de cămin cultural: Viorel Jurcan.
Bibliotecar comunal: Cicortaş Traian, de la 1 aprilie 1986, anterior a fost BotăuNeli, circa trei ani.
Biblioteca se află în Căminul Cultural din Cefa, o cameră şi o boxă. De pus firma, de cerut masă şi scaune, de pus orarul. Nu a fost deschisă de mult timp. De făcut şi încheiat inventarul de predare - primire cu vechiul bibliotecar.
Sunt necesare rafturi, de ridicat şi de pus cărţile pe rafturi. Am găsit că se rescrie R.I. după cărţile existente, s-a ajuns la 4081 de înregistrări. Nu este corect, căci astfel se marchează lipsurile la predare- primire. Se va folosi vechiul R.I. şi vechiul R.M.F. Biblioteca s-a format din trei surse, prin cumularea bibliotecilor deschise la Cefa, Sânicolaul Român şi Ateaş, astfel:
R.M.F. Sânicolaul Român. Deschis la 1 ian. 1963, cu 6372 cărţi în valoare de 26.804 lei. Merge până la 30 iunie 1968, cu 5471 cărţi (32.014 lei). Merge până la 30 iunie 1968, cu 5471 cărţi (32.014 lei).R.M.F. Ateaş. Deschis la 18 feb. 1963 cu 1342 cărţi în valoare de 5650 lei. Merge până la 31 martie 1968, la 3323 cărţi (17.567 lei).
R.M.F Cefa._Deschis la 31 dec. 1977, cu 17.526 cărţi (113. 564 lei, merge până la 31 dec. 1978, cu 14. 938 cărţi (98.3151ei).
Nu am găsit R.M.F. şi R.I. pentru perioada 1978 - 1986, decât intrări de cărţi, astfel:
Intrări 1979 511 cărţi5422 lei -II- 1980 516 -11-5705 lei -II- 1981 468 -II-5222 lei -II- 1982 553 -11-8161 lei
Ieşiri: 1981 286 cărţi 1322 lei
Din 1982 nu mai există evidenţă, deci sub administraţia bibliotecarei NeliBotău. însumând toate sursele de informare, găsite, rezultă că Biblioteca de la comuna Cefa ar avea cumulativ 21.646 cărţi şi nicidecum 4081, câte sunt înregistrate în noul R.I. improvizat de cel care preda. De făcut analiză locală.
Din tradiţiile, găsite şi relatate de inimosul Gheorghe Ardelean:
Prima bibliotecă la Cefa se atestă în anul 1926, când învăţătorul loan Costa înfiinţează biblioteca populară, cu 180 de volume, în localul scolii.
în anul 1934 biblioteca trece la Căminul Cultural. Avea circa 400 de volume şi abonamente la Lumina satelor, Albina, Femeia satelor, Calendarul gospodarilor. în anul 1935 are 500 de volume şi peste 200 de cititori. Ajunge la o mie de volume în anul 1938. Din iniţiativa Astrei se organizează cursuri pentru ţărani de creştere intensivă a crapului, la Răduani. în Oradea se ţine un curs de piscicultură, iar partea aplicativă se ţine la Cefa.
Formaţii artistice în comuna Cefa, acum: au patru echipe de teatru, însumate de Gheorghe Ardelean:
La Cefa. Au pus ..Magdalena. Magdalena” de Radu Alexandru. Instructior prof. Florica Feier, interpret pr. Prof. .... Magdalena.
La Sânicolaul Român . Au pus ..Bălcescu - sol de pace” de St. Vasilescu. Instructor Andronesei Alexandru. Personajul Moţu a fost jucat de prof. Miron Verche.
La Gepiu . Au pus ..Adolescentul” de Horia Lovinescu . Instructor Maria Faur.
La Inand . Au pus ..Comoara din curtea casei”, de Horia Lovinescu. Instructori Galiş Floare şi Viorica Chiş. Au grup vocal de cântece patriotice la Sânicolaul Român, dirijor Gheorghe Vlass. Din repertoriu: ..Plaiuri părinteşti”, de L. Profeta, ..Mândru sunt de tara mea”, de Gh. Cazaban, prelucrări populare.
Au grup folk, cu Dana Fărcuţ voce şi loanSolyom la chitară.
Au brigăzi de agitaţie la Inand („ Noi aducem flori în dar”, text şi instruire Maria Zaban, director de cămin cultural / la Cefa (..Tragem tare! ”, text de Crăciun Pavona, instructor BotăuNeli), la Gepiu („Hai Savetă la navetă!”, text loan Iacob, instructor Maria Iacob) la Sânicolaul Român (..Din satul meu ”, text Irina Munge, instructor Maria Verche).
întocmit, Cefa, 9 august 1986 Constantin Mălinaş
35. OGLINZILE DE LA CEFA 9 august 1986
Complementaritatea de la Cefa: Cele dintâi eleşteie artificiale au apărut în aria comunei Cefa imediat după 1900, dar adevărata dezvoltare a acestei industrii se petrece aici de prin 1960, când se inaugurează un program.
....„Aspecte din satul meu” (Sânicolaul Român, text şi instr. Irina Munge şi Maria Verche). O menţiune specială pentru duetul folk Dana Fărcuţ şi loan Solyom, clasat pe locul patru în finala marelui festival „Cântarea României”. Toate acestea precum şi altele cele 12 cursuri ale universităţii cultural - ştiinţifice, cu aproape 500 de cursanţi la Cefa şi Sânicolaul Român), dau imaginea vieţii culturale a acestei comune, dau alternative vieţii şi muncii productive, dau imaginea unui cămin activ, cu un mare potenţial creator. Respectului trecutului se aşează firesc într-un asemenea loc, care nu a fost deloc firesc într-un asemenea loc, care nu a fost deloc ferit de frământările istoriei. Materializarea recenta a acestui sentiment întregitor al oamenilor de aici il dau obeliscurile ridicate la gropile comune de la Roit, Sânicolaul Român şi Gepiu .
__________________________________
36. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA Nr. 273 / 22 iunie 1987 PROCES - VERBAL NR. 17
Subsemnatul Mălinaş Constantin, lucrător al Bibliotecii Judeţene Bihor, pe baza adresei nr. 96/8 iunie 1987 a C.C.E.S. Bihor şi a delegaţiei nr. 41/19 iunie 1987 a Bibliotecii judeţene Bihor, am întreprins în zilele de 20 şi 22 iunie 1987 verificarea bibliotecii comunale Cefa şi instruirea noului bibliotecar, prof. Cicortaş Traian. în comună am avut discuţii cu bibliotecarul, cu prof. Jurcan Viorel, director coordonator şi am primii sprijinul tovarăşului primar loan Podilă, secretar al Comitetului comunal de partid, stabilind următoarele:
1. În urma acţiunii de îndrumare şi control din data de 9 august 1986, s-a format comisa de predare - primire a bibliotecii comunale, între vechiul bibliotecar, prof. Botău Cornelia, găsită ca necorespunzătoare, şi noul bibliotecar. Din motive subiective, comisia nu a început lucrul până în momentul de faţă, în condiţiile lipsei de control din partea directorului coordonator. Acesta s-a angajat ca din data de 29 iunie 1987 comisia să-şi înceapă activitatea operând predarea - primirea gestiunii bibliotecii pe baza celor şase volume ale registrului inventar, existente în Bibliotecă. Comisia este formată din Chioreanu Maria, preşedinte, Cicortaş Traian, Buha Gabriela, iar ca rezervă Maria Constantinescu şi Elena Guiu.
2. Atrag atenţia asupra obligativităţii tov. Botău Cornelia de a lua parte la inventarul de predare - primire, având răspunderea materială şi morală asupra acestei gestiuni, pe care pur şi simplu a abandonat-o la jumătatea anului trecut, sub privirile îngăduitoare ale factorilor locali.
3. Comisia de inventariere va lucra pe baza registrelor originale de inventar şi va stabili, poziţie cu poziţie, următoarele:
- Carte existentă în bibliotecă, fizic şi valoric.
- Carte aflată pe fişele cititorilor. Cărţile împrumutate mai demult de 1 ianuarie 1986 se vor recupera de la cititori de către fostul bibliotecar, sau se vor considera lipsuri şi se vor plăti de către acesta.
- Carte aflată în plus în bibliotecă şi care se va inventaria, sau reînventaria, după caz.
- Cartea propusă pentru casare, în condiţiile legii.
- Cartea lipsă (poziţiile rămase nebifate în registrul inventar) şi care se va plăti de fostul bibliotecar.
4. Ca procedură practică, bifarea în registrele inventar se face numai de către noul gestionar, pe baza numerelor de inventar dictate de la raftul cu cărţi de către membrii comisiei, împreună cu vechiul gestionar.
5. în prima parte a lunii iulie ne vom deplasa din nou la Cefa, pentru a constata şi ajuta lucrările comisiei, de asemenea după circa două luni de zile, cât poate dura normal acest inventar, voi lua parte la încheierea finală a procesului - verbal de predare - primire.
6. în perioada inventarului, biblioteca poate fi închisă pentru cititori.
7. în perioada inventarului, în fiecare zi comisia intră împreună cu gestionarii în gestiune, şi iese împreună cu ei, sigilând uşa.
8. Recomand a se lucra maximum 4-5 ore pe zi, pentru a se evita greşelile, care pot să apară din cauza oboselii ochilor.
9. Am făcut instruirea teoretică şi practică a tov. Cicortaş Traian cu problemele muncii bibliotecare, aşa cum au fost enumerate în adresa C.C.E.S. Bihor, amintită.
10. Rog Consiliul popular Cefa să comande o ştampilă nouă pentru bibliotecă, după modelul şi textul celei vechi, care este uzată, încât nu se mai poate folosi
11. De asemenea, în perioada inventarului, se va confecţiona firmă nouă pentru bibliotecă.
12. Am constat cu bucurie hotărârea cu care tovarăşul primar Podilă, ca nou venit în comună, se ocupă şi de rezolvarea problemei bibliotecii. Este necesar ca aceaşi hotărâre să o manifeste şi directorul coordonator, tov. prof.Jurcan Viorel, care răspunde direct de munca cu cartea în comună, potrivit reglementărilor în vigoare.
13. Recomand tragerea la răspundere a tov. Botău Cornelia pentru neglijenţa de care a dat dovadă în administrarea bibliotecii, unde, cum arată documentele de bibliotecă, a avut o foarte slabă activitate, care nu justifica acordarea indemnizaţiei lunare timp de trei ani de zile, în sumă de circa zece mii de lei.
__________________________________________________________________
40. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ BIHOR ORADEA Nr.353/1 septembrie 1987 PROCES VERBAL NR.17
Subsemnatul Mălinaş Constantin, bibliotecar principal, pe baza delegaţiei nr. 192, emisă de C.C.E.S. Bihor, am îndrumat şi controlai activitatea bibliotecii comunale din Cociuba Mare, în perioada campaniei agricole de vară, rezultând următoarele:
l.BAZA MATERIALĂ. Biblioteca este amplasată în Căminul cultural din localitatea Petid, într-o singură încăpere, unde a fost mutată (Io la Cociuba Mare în anul 1975.împreună cu Secretarul adjunct Mircea Dan, nu găsim cheia de la intrare, insist sa văd, până la urmă intrăm pe sus, adiefl pe un geam, care era deschis. Mobilierul constă din 13 rafturi tip, bune, 2 mese, 1 scaun, fişier pentru catalog, sobă nu este, nici perdea la geam. vopseaua este degradată atât la fereastră cât şi la uşe. Fiind defectă, fereasli .i a permis infiltrarea îndelungată a apei de ploaie, ceea ce a degradat peretele şi a întreţinut culturi de mucegai în interior. Atacul masiv al igrasiei este prezent pe peretele frontal şi pe cel din stânga intrării, sursa de apă fiind alai de la fundaţie, cât şi de la acoperişul defect. Atacul de mucegai este masiv >1 a dus la compromiterea unei bune părţi a fondului de carte, inclusiv albumede artă şi atlase de geografie, scumpe şi rare, care sunt practic distruse. în bibliotecă este o dezordine deplină.
Fondul de carte nu este organizat domenial şi alfabetic pe rafturi, fiind dispus la întâmplare, de asemenea sunt aruncate în dezordine pe masă documentele vechi şi noi de evidenţă ale bibliotecii. Toate acestea probează neglijenţa bibliotecarului comunal, Matei Carol, învăţător, lipsa de îndrumare şi control din partea factorilor locali şi a Bibliotecii Judeţene.
2.DOCUMENTELE BIBLIOTECII. Nu sunt conduse la zi. Registrul de mişcare a fondului nu a mai fost completat din anul 1983, la Ieşiri din anul 1978, iar capitolul de recapitulare nu există deloc.
Matei Carol - e bibliotecar din anul 1978. Băutor de elită!
R.M.F. începe la 15.09.1960 cu 2322 cărţi/13.780 iei
în Petid - circa 900 locuitori.
De procurat 2 rafturi. S-au pierdut cele date de Biblioteca Judeţeană
Are de toate circa 80-100 fişe. Nu sunt scoşi cei 37 scriitori.
De îndepărtat raftul de la perete, din cauza igrasiei..
Carte bibliofilă: I.D.Snagov C.L.P. Cartea Românească, 1979, M.Sad
( antetul amintirii, I.Creangă, 1975, Louis de Gongora y Argote,
Polifem şi (Galateea, Univers, 1982, Pictura românească în
imagini, Meridiane 1976, M.Deac, Ciucurencu, Meridiane 1978, etc.
Distruse de apă sub geamul lăsat deschis.
În schimb, acasă la profesorul Matei, unde ajung până la urmă împreună cu Mircea Dan, Secretar adjunct de partid pe comună, Biblioteca personală este frumoasă şi bine îngrijită. Acasă la Matei biblioteca e frumoasă, litiu o formă de tembelism cultural!
În această situaţie nu se poate stabili cu exactitate mărimea fondului de carte, nici fizic, nici valoric, fiind de mirare cum se completează situaţia Malistică anuală şi cum ţine contabilitatea Consiliului popular evidenţa de «inteză a acestei gesttiuni. Evident, formal.
Există 6 volume ale Registrului inventar, începând din 1968, care merg până la numărul 17.142. în 1978 s-au transferat la satul Cheşa 2097 de Volume, la satul Cociuba Mare 1899 volume şi la satul Cărăsău 1547 volume, pentru care există borderouri, dar care nu au fost operate de scoase in R.M.F. şi R.I. Se vor opera de bibliotecar până la data de 31 dec. 1987, poirivit explicaţiilor date de noi.
Registrul de cititori şi carte împrumutată lunar, conform orarului nu este condus. Se introduce cu data controlului şi se va ţine la zi. Fişele de iiiitori sunt puţine, mult sub nivelului planului şi nu sunt completate cu •lulele cititorului şi ale cărţilor respective. Bibliotecarul va acţiona în acest lins, prin munca de la cititor la cititor, recuperând până la 1 oct. 1987 carteaîntârziată. Pentru cititorii neînţelegători, va întocmi prin Consiliul populm tabel, pentru sprijin, apoi, dacă vor mai fi cazuri, forme legale de imputare.
3. SITUAŢIA CITITORILOR ŞI A CĂRŢII ÎMPRUMUTAU Planul de cititori şi carte citită nu este realizat. Biblioteca nu a mai fost deschisa de câteva luni de zile, bibliotecarul motivând prin faptul că i s-a luat cheia de l i intrarea în clădire, care a fost dată responsabilului de discotecă. în acest fel nu a desfăşurat activitatea sa, cum arată şi documentele de evidenţă, iar indemnizaţi i lunară a fost încasată în mod nejustificat. Pe baza prezentului, care ţine loc do referat de specialitate, Biroul executiv al Consiliului popular comunal va proceda la recuperarea de la cei în culpă, în proporţional, a cuantumului indemnizaţiei pe două luni. în continuare, bibliotecarul va depune efort pentru a realiza planul lunar de cititori şi carte citită.
4. ORARUL BIBLIOTECII: marţi, orele 14-17, vineri, orele 12-15, duminică, orele 10-12. Se va afişa şi se va respecta cu cea mai mare stricteţe. Controlează directorul coordonator. în continuare, plata indemnizaţiei lunare st* va face pe baza referatului directorului coordonator, care răspunde de munca cu cartea în întreaga comună, din care să rezulte îndeplinirea sarcinilor lunare ale bibliotecarului comunal. Acest referat se va aproba de către secretarul adjunct al Comitetului comunal de partid, că este real, după care se va putea face şi plata indemnizaţiei. Până la 31 dec. 1987 trebuiesc înscrişi 200 de cititori .si împrumutate 2000 de cărţi, potrivit mărimii satului Petid şi a indicilor medii pe ţară de eficienţă a bibliotecilor comunale. Bibliotecarul mai are datoria ca srt organizeze lunar minimum două acţiuni cu cartea şi cititorii, potrivit planului său de muncă, aprobat de către Consiliul comunal de educaţiei politică şl cultură socialistă. Acest plan nu era întocmit la data controlului.
5. MUTAREA BIBLIOTECII. Normele departamentale, comune, ale Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi ale Ministerului învăţământului cer ca biblioteca comunală să funcţioneze în localiatatea reşedinţă de comună, deci în acest caz în satul Cociuba Mare. Aceasta va duce, implicit la schimbarea radicală a stilului de muncă în bibliotecă şi la scoaterea cărţii din mediul viciat de mucegai, în care se află acum. împreuna cu tov. Bălaş Maria, primar, şi cu tov. Dan Mircea, secretar adjunct, care se preocupau de mai mult timp de mutarea bibliotecii, s-a identificat spaţiul necesar şi adecvat, într-o sală a Căminului Cultural din Cociuba Mare, ocupată acum de o magazie a Cooperaţiei, dar practic nefolosită. Am găsi! înăuntru numai saci şi lăzi goale, aruncate în neorânduială. Această sal A trebuie reparată şi zugrăvită în mod prioritar în perioada următoare, dupfl care se va organiza mutarea bibliotecii, în condiţii de securitate a fondului de carte. E de dorit ca această acţiune să se încheie până la sfârşitul anului După cum se observă, toate neajunsurile constatate stau în puterea derezolvare a factorilor locali de partid şi de stat, atât cele de bază materială, cât şi cele de stil de muncă şi eficienţă a organizării energice şi responsabile a muncii cu cartea în comună, parte importantă a activităţii de educaţie socialistă multilaterală a locuitorilor tineri şi adulţi.
ALEXANDRESCU, Ştefania
II 41029
