Biblioterapie

 https://www.goodtherapy.org/learn-about-therapy/types/bibliotherapyhttps://carturesti.ro/blog/biblioterapie-cu-alexandra-rusu/

Bibliotherapy

Biblioterapia – o abordare terapeutică ce utilizează literatura pentru a susține o stare bună de sănătate mintală – este o opțiune de tratament versatilă și eficientă din punctul de vedere al costurilor, fiind adesea adaptată sau folosită pentru a completa alte tipuri de terapie. Susținătorii acestei metode afirmă că simptomele ușoare până la moderate ale diverselor tulburări afective pot fi tratate cu succes prin activități de lectură.
Această metodă poate fi aplicată atât în ​​cadrul terapiei individuale, cât și al celei de grup, fiind considerată adecvată pentru copii, adolescenți și adulți. Specialiștii în sănătate mintală pot încuraja persoanele aflate în terapie, precum și pe cele care așteaptă să înceapă terapia, să citească pentru a obține îndrumare sau sprijin în dezvoltarea personală, pentru a se informa cu privire la problemele de sănătate mintală și pentru a beneficia de efectele terapeutice ale literaturii imaginative.

Istoricul și dezvoltarea Biblioterapiei

Arta povestirii, scrierea creativă și lectura sunt recunoscute de multă vreme pentru potențialul lor terapeutic. Utilizarea literaturii ca metodă de vindecare datează din Grecia antică, perioadă în care bibliotecile grecești erau considerate locuri sacre, dotate cu puteri tămăduitoare. La începutul secolului al XIX-lea, medici precum Benjamin Rush și Minson Galt II au început să utilizeze biblioterapia ca tehnică de intervenție în procesele de recuperare și în tratarea problemelor de sănătate mintală. În timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, biblioterapia a fost folosită pentru a-i ajuta pe soldații care se întorceau de pe front să facă față atât problemelor de ordin fizic, cât și celor de natură emoțională.

Într-un articol din 1916 publicat în *The Atlantic Monthly*, Samuel Carothers a definit biblioterapia drept procesul de utilizare a cărților pentru a-i informa pe pacienți cu privire la afecțiunile lor, iar *Dorland’s Illustrated Medical Dictionary*, publicat în 1941, a recunoscut oficial această metodă ca formă de tratament pentru sănătatea mintală. Utilizarea biblioterapiei s-a extins ulterior în anii '50, când Carolyn Shrodes a dezvoltat un model teoretic bazat pe premisa că oamenii sunt puternic influențați de personajele cu care se identifică în povești. Asociația Americană a Bibliotecilor (American Library Association) a formulat o definiție oficială în 1966, iar în 1969 a fost înființată Asociația de Terapie prin Poezie (The Association of Poetry Therapy), consacrând terapia prin poezie – o formă de biblioterapie – drept metodă de tratament. În anii '70, bibliotecara Rhea Rubin a clasificat biblioterapia în două categorii: de dezvoltare (pentru mediul educațional) și terapeutică (pentru domeniul sănătății mintale). Lucrarea sa din 1978, *Using Bibliotherapy: A Guide to Theory and Practice*, a contribuit semnificativ la evoluția acestui domeniu. În 1983, a fost înființată Federația Internațională pentru Terapie prin Biblio/Poezie (The International Federation for Biblio/Poetry Therapy). 

Cum este folosita biblioterapia

Biblioterapia , utilizată în principal în mediul educațional, abordează preocupări specifice copilăriei și adolescenței, precum pubertatea, funcțiile fiziologice sau etapele dezvoltării. Cadrele didactice sau specialiștii din domeniul medical îi încurajează adesea pe părinți să adopte această abordare în relația cu copiii lor. Biblioterapia terapeutică îmbracă diverse forme și poate fi utilizată complementar cu numeroase metode terapeutice. S-a demonstrat că lectura poate ajuta persoanele să înțeleagă problemele cu care se confruntă, să amplifice efectele altor tratamente, să normalizeze experiențele legate de sănătatea mintală și de îngrijirea acesteia, precum și să ofere speranța unei schimbări pozitive. De asemenea, biblioterapia poate accelera și intensifica procesul terapeutic.  Această abordare poate fi integrată în unul sau mai multe dintre următoarele moduri:

Biblioterapia prescriptivă – cunoscută și sub denumirea de „autoajutorare” (self-help) – presupune utilizarea unor materiale de lectură și a unor caiete de lucru specifice pentru a aborda diverse probleme de sănătate mintală. Procesul de autoajutorare se poate desfășura cu sau fără îndrumarea unui terapeut. De exemplu, un terapeut cognitiv-comportamental care învață o persoană tehnici de respirație profundă și de reglare emoțională îi poate oferi acesteia un caiet de lucru pentru exersarea acasă.

 „Books on Prescription” (Cărți pe Rețetă) este un program în cadrul căruia materiale de lectură care vizează nevoi specifice de sănătate mintală sunt „prescrise” de specialiști în domeniu; aceștia pot utiliza resurse precum *Bibliotherapy Education Project* pentru a identifica volumele adecvate. Majoritatea bibliotecilor din Statele Unite dețin o colecție de cărți incluse în lista aprobată pentru acest program, punând adesea la dispoziție lista respectivă pe site-ul propriu. Biblioteca Carnegie din Pittsburgh este un astfel de exemplu; site-ul său include și o listă de cărți pentru copii, care abordează subiecte precum adopția, stima de sine, doliul, divorțul și altele.

 Biblioterapia creativă utilizează literatura de ficțiune — romane, povestiri, poezie, piese de teatru și biografii — pentru a îmbunătăți starea de bine psihologică. Prin includerea unor opere literare atent selecționate, terapeuții pot ghida adesea persoanele aflate în terapie într-o călătorie de autodescoperire. Această metodă este extrem de benefică atunci când persoanele reușesc să se identifice cu un personaj, să trăiască o catharsis emoțional în urma acestei identificări și, ulterior, să dobândească o înțelegere mai profundă a propriilor experiențe de viață. Un terapeut ar putea folosi lucrarea *Our Gracie Aunt* de Jacqueline Woodson — o poveste despre un frate și o soră care locuiesc cu mătușa lor din cauza neglijenței mamei — în lucrul cu un copil care a trecut prin experiența abuzului, pentru a iniția discuții interactive și activități centrate pe modul în care copilul percepe povestea.

ISSUES TREATED WITH BIBLIOTHERAPY

Deși această metodă nu este, de regulă, recomandată ca alternativă la o formă de terapie convențională, ea este utilizată frecvent atât de persoanele aflate deja în terapie, cât și de cele care așteaptă să înceapă tratamentul. În Marea Britanie, unde persoanele care solicită tratament de specialitate pentru sănătatea mintală pot aștepta până la șase luni, biblioterapia este considerată o primă etapă a tratamentului pentru cei care nu au nevoie de ajutor imediat. Biblioterapia poate folosi în cazuri de - probleme ale stimei d esine, depresie, probleme de alimentație, probleme de familie, stres posttraumatic.

 

Cine poate oferi biblioterapie?

 Există o federație internațională de Biblio/TErapie prin poezie (The International Federation for Biblio/Poetry Therapy (IFBPT)) care a stabilit standarde de practicaCEi care doresc pot obține credențiale.  

• Certified Applied Poetry Facilitator (CAPF): De regulă, aceste persoane dețin o diplomă de licență și au o oarecare experiență în domeniul psihologiei. Ele lucrează în principal cu persoane care nu se confruntă cu probleme de sănătate mintală, însă sunt instruite să recunoască momentele în care o persoană trece printr-o stare de suferință și ar putea beneficia de pe urma trimiterii către un specialist în sănătate mintală. Adesea, își desfășoară activitatea în școli sau biblioteci, dar pot lucra și în cadrul unor servicii de sănătate mintală, sub supravegherea unui specialist calificat.
• Certified Poetry Therapist (CPT), Registered Poetry Therapist (PTR): Persoanele care doresc să îndeplinească cerințele pentru oricare dintre aceste certificări trebuie să dețină o formare postuniversitară în domeniul sănătății mintale. De regulă, acestea sunt autorizate să lucreze independent cu persoane care se confruntă cu probleme de sănătate mintală. De asemenea, acestea pot fi medici. Un terapeut prin poezie înregistrat (Registered Poetry Therapist) parcurge cursuri și studii avansate pentru a obține această acreditare oficială.
• Formarea include ateliere și cursuri, schimb de experiență cu colegi de breaslă și activitate practică, desfășurată sub îndrumarea unui mentor sau supervizor. Nu este necesar ca un terapeut prin poezie să aibă competențe avansate în scrierea creativă. Informații suplimentare pot fi găsite pe site-ul IFBPT.

Este biblioterapia eficientă?

Majoritatea specialiștilor sunt de acord că lectura este o activitate productivă, capabilă să favorizeze o stare de sănătate mintală bună, întrucât s-a demonstrat că aceasta sporește empatia, ascute spiritul și influențează comportamentul. Un studiu a relevat faptul că acei copii care au citit seria „Harry Potter” au manifestat o mai mare deschidere față de anumite grupuri minoritare, iar psihologi din cadrul New School for Social Research au stabilit că literatura de ficțiune îmbunătățește capacitatea generală a cititorului de a discerne și interpreta emoțiile celorlalți. Datele empirice sugerează că biblioterapia poate oferi beneficii semnificative în tratarea problemelor de sănătate mintală, iar popularitatea sa în rândul specialiștilor din domeniu indică, de asemenea, rezultate pozitive. Mulți terapeuți consideră că includerea cărților în tratament sporește implicarea pacienților și poate reduce durata recuperării, oferind mai multe oportunități pentru conștientizare și schimbare comportamentală, permițând totodată persoanelor să își asume o responsabilitate mai mare în cadrul procesului terapeutic. Cercetările privind eficacitatea acestei metode au demonstrat că ea reprezintă o componentă utilă a tratamentului pentru persoanele care se confruntă cu depresia, anxietatea și dependența de substanțe.

 

Bibliografie:

1. Afolayan, J. A. (1992). Documentary perspective of bibliotherapy in education. Reading Horizons, 33(2). Retrieved from http://scholarworks.wmich.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1498&context=reading_horizons 
2. Anderson, H. (2015, January 6). Bibliotherapy: can you read yourself happy? Retrieved from http://www.bbc.com/culture/story/20150106-can-you-read-yourself-happy
3. Bibliotherapy. (n.d.). Retrieved from http://www.ala.org/tools/bibliotherapy
4. Hasty, P. (n.d.). Dynamic duo: combining bibliotherapy with play therapy techniques. Retrieved from http://www.lianalowenstein.com/article_bibliotherapy_edited.pdf
5. Helliker, K. (2007, July 31). Bibliotherapy: reading your way to mental health. Wall Street Journal. Retrieved from http://www.wsj.com/articles/SB118583572352482728 
6. History. (n.d.). Retrieved from http://www.poetrytherapy.org/history.html#the association for poetry therapy
7. Iaquinta, A., & Hipsky, S. (2006, July). Bibliotherapy for the inclusive classroom. Retrieved from http://education.jhu.edu/PD/newhorizons/Exceptional%20Learners/Inclusion/Teaching%20and%20Learning/hipsky_iaquinta.htm 
8. Pehrsson, D. E. (2006, June). Benefits of utilizing bibliotherapy with play therapy. Play Therapy. Retrieved from http://bibliotherapy.ehs.cmich.edu/documents/APT%20bib%20Cover%20article.pdf 
9. Shechtman, Z. (2009, June). Treating child and adolescent aggression through bibliotherapy. The Springer Series on Human Exceptionality, 21-37. doi:10.1007/978-0-387-09745-9_2 
10. Summary of Training Requirements. (n.d.). Retrieved from http://ifbpt.org/obtaining-a-credential/getting-trained
11. McLaine, S. (n.d.). What is bibliotherapy? Retrieved from http://wordsthatheal.com.au/about