În palatul Vulturul Negru în anul 1922, unul dintre cei doi acţionari principali ai Palatului , Adorján Emil, a deschis un cinematograf . El a renovat un sălile de spectacole ale unui cinematograf mai vechi, care data de la 1911 aici, numit iniţial Vigadó.
Noul cinematograf a fost redenumit Dorian (1922-1927), apoi Film-Palace (1928-1937), din nou Dorian (1937-1940).
Dl. Adorján a înfiinţat în anul 1920 „Casa de Închiriat Filme Dorian” care avea dreptul exclusiv de a difuza filmele studiourilor americane Paramount în România.
Cu trecerea anilor, cinematograful şi-a schimbat adesea numele: Korona 1940- 1944, apoi succesiv Aro, Lumina şi Puşkin 1945-1963, Oradea 1963-1989, Libertatea 1989-2000.
Adorján Emil de etnie evreiască, s-a născut în anul 1873 la Oradea şi şi-a făcut studiile superioare la Budapesta. A fost scriitor şi ziarist, avocat de prestigiu, bancher şi important om de afaceri. A fost vicepreședinte al Baroului Oradea şi președintele Asociației Avocaților din Oradea. A ridicat vestitele Case Adorján de la intersecţia străzilor Moscovei cu Patrioţilor, precum şi, împreună cu dr. Ede Kurländer, minunatul Palat Vulturul Negru. În anul 1944, la vârsta de 71 de ani a fost deportat în lagărul de la Mauthausen, unde a murit.
poze facute in 2026
Elementele sale decorative au semnificații simbolice specifice acestui curent artistic de la începutul secolului :
• Forma de con de pin / bulb: În partea superioară, piesa centrală este modelată sub forma unui con de pin stilizat sau a unui bulb vegetal închis. În simbolistica arhitecturală, conul de pin este un simbol ancestral al fertilității, regenerării, imortalității și al energiei vitale (frecvent asociat și cu glanda pineală sau iluminarea spirituală).
• Motivele geometrice folclorice (Triunghiurile și Rozeta): Structura principală îmbină liniile curbe organice cu o geometrizare riguroasă caracteristică ramurii Secession. Triunghiurile inversate și rozeta florală (roata cu spițe/floarea vieții) de la bază sunt împrumutate din arta populară și artizanatul tradițional. Curentul Secession din Transilvania, promovat aici de arhitecții Marcell Komor și Dezső Jakab, urmărea redescoperirea identității locale prin stilizarea motivelor folclorice și integrarea lor în clădiri monumentale moderne.
