Poze de familie- comuna Budureasa.
Casatoria si nunta
Viitorii miri se cunosteau la șezatoare ,targ,claca,higheghe,la locul de munca.
In trecutul indepartat,in localitate au fost realizate unele casatorii fara ca tinerii sa se cunoasca inainte de nunta.Asemenea cazuri au fost rare si erau aranjate de parintii viitorilor soti.
Petitul
Atat petitul,cat si nuntile au loc numai in chișlegi(nu in posturi).De obicei in petit se merge in zilele de luni,joi ori duminica.Inainte de petit,parintii viitorului mire trimit un om de icredere la parintii fetei sa-i intrebe daca îi primesc.Acasta mergea de obicei dimineata devreme ori seara tarziu,sa nu-l stie lumea,pentru a putea pastra secretul in caz de refuz.
Chemarea la nunta
La nuntile fara cinste(daruri)chemarea se face in ziua evenimentului,fara”țovuri”.La nuntile cu cinste,la fiecare nunta sunt doi chematori-faciori ,neamuri ori prieteni cu mirii.Pentru fiecare chemator se pregateste cate un țov(un bat de 1m lungime si 3 cm diametru),impodobit cu „carpe”(baticuri)albe,rosii,negre,batiste toate inflorate,tricolor,busuioc.Chematorii,imbracau portul popular local,potrivit anotimpului.
Pregatirea pentru nunta
Familiile chemate la nunta,care sunt neamuri ori vecini cu mirii,in saptamana pregatirii mancarii pentru nunta,duc ajutoare:o gaina,oua,faina,ulei ,zahar,orez,varza e.t.c.,la parintii mirilor(acest ajutor este un fel de imprumut).
Cortul este impodobit sambata dimineata cu țoluri,cuverturi,felegute,icoane,verdeata,panglici din hartie,o adevarata expozitie de arta populara.
Sambata seara(la nuntile care se desfasurau duminica)la casa mirelui,se pregateste zăslăul:un bat lung de 2 1/2m cu diamatrul de de 5-7 cm,impodobit cu o carpa rosie ori neagara inflorata,de dupa cap,un jolj,mai multe baticuri colorate(carpe),batiste si in varf cu un țangalau si busuioc.Zăslăus este ales un fecior caruia îi traiesc parintii,care stie sa joace bine,sa horeasca si sa poarte(sa joace) zăslăul.
Nunta propriu- zisa
Se organizeaza alaiul:primii sunt chematorii,zaslausii si apoi muzicantii.Sunt urmati de mire,insotit de nasi si nuntasi.Alaiul mirelui condus de graitor porneste spre casa miresei,cu sticle de bautura,jucand
si descantand,unde a avut loc” gatitul”(imbracatul) acesteia in costum popular ,iar pe cap cununa cu“cotatori”(oglinzi) .
Mirii impreuna cu alaiul merg la biserica pentru cununia religioasa .In timpul cununiei ,daca mireasa reuseste sa-l calce pe mire pe picior se spune ca ea va conduce in casa si va fi ascultata in toate.
Dupa iesirea de la cununie,muzicantii,nasii,chematorii si nuntasii se indreapta la casa mirelui .Se continua cu joc ,voie buna si servitul mesei.Dupa ce se incheie cu servitul mesei,graitorul invita nuntasii la cinstirea miresei.Primul care o cinsteste si o ia la joc este mirele,urmat de nasi ,parinti,rude apropiate,apoi ceilalti nuntasi.
Graitorul anunta numele celui care o cinsteste si striga darul oferit:bani,perne,toluri s.a.
Dupa cinste are loc”invelitul miresei”,in prezenta mirelui si a celor doua femei “impletitoare”.Mireasa , stand pe scaun,tine in poala un pup(colacel de paine)ca simbol al fertilitatii si rodniciei pantecelui.Mirele confectiona indreaua pentru conci(coc)din ramura de prun.Impletitoarele (invelitoarele)luau cununa de pe capul miresei,ii desfaceau cozile si legau parul cu o panglica.Mai sus, in spate,aproape de crestetul capului,ii faceau doua codite pe care le petrecea pe sub indrea,facandu-I conci.Pe urma o inveleau la cap cu un batic mare alb ori bordo inflorat,peste care aseza din nou cununa.Mireasa ii dadea mirelui sa muste din pupul tinut in poala.
Mirii ,impletitoarele si 2-3 reprezentanti din partea mirelui sunt asteptati la casa miresei,unde are loc cinstirea mirilor de catre nuntasii miresei.
Sursa:
Budureasa:file de monografie/Maria Goina-Beius,Buna Vestire,2010
Din folclorul obiceiurilor bihorene /Ion Brad
