Joi, 18 decembrie 2025, am pus în "vitrină" o nouă expoziție, formată din douăsprezece desene realizate de copiii de la Grădinița cu Program Normal nr. 17 din Oradea, desene ce au ca temă Iarna veselă. La realizarea acestor desene, copiii au fost îndrumați de doamna profesoară Florentina Adriana Boboia.
Dedesubt, în pozele
atașate, puteți viziona capodoperele acestor mici desenatori.
Joi, 20 noiembrie 2025, am expus în "vitrina" filialei o nouă expoziție, formată din cincisprezece desene realizate de copiii de la Grădinița cu Program Normal nr. 17 din Oradea, expoziție intitulată sugestiv "Toamna, la grădiniță". La realizarea acestor desene, micii artiști au fost îndrumați de doamna profesoară Florentina Adriana Boboia.
Dedesubt, în pozele atașate, puteți viziona capodoperele acestor foarte tineri desenatori.
Autoarea, originară din localitatea Paicu, raionul Cahul, Republica Moldova, a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, făcînd parte din prima serie de studenți basarabeni veniți la studii în România după 1991.
Natalia Onofrei nu a profesat niciodată. Nu că n-ar fi putut sau n-ar fi avut ocazia! Pur și simplu, în a doua jumătate a anilor 90, în România, sărăcia atinsese cote teribile, iar Natalia Onofrei și soțul ei au preferat să devină mici întreprinzători, o activitate în care puteai avea, cît de cît, o corelație corectă între munca depusă și veniturile obținute.Cititorul parcurge cele aproape 700 de pagini cu sufletul la gură, fără să aibă nici o clipă impresia de greoi, prolix sau neinteresant. Vasile Andreica a remarcat deja că „Natalia Onofrei a scris un scenariu cinematografic”. Aș adăuga că este un scenariu pentru un serial cu cel puțin zece episoade. Dar este greu de spus dacă, în România, un producător s-ar încumeta să facă un astfel de film.
Nu știu în ce măsură rîndurile de mai sus sunt convingătoare, dar credința mea este că „Bejenii” intră în marea literatură română ca un roman unic, care descrie o lume surprinsă de două momente istorice majore, suprapuse: implozia comunităților tradiționale și răspîndirea sau, și mai bine spus, generalizarea dezrădăcinării în lumea globală.
După căderea regimurilor comuniste, în satele din Basarabia și din Moldova românească, sărăcia începe să își arate chipul. Statul, ca reglementator principal al destinelor indivizilor și ordonator al ascensiunii sociale, începe să dispară. Într-o oarecare măsură, cutumele „tradiționale” și gura lumii păstrează o ordine, dar această ordine este, fundamental, restrictivă: „Să NU faci, să NU dregi, să stai neclintit în matricea arhaică, oricît de rău ar fi pe moment!”Compensarea acestor restricții vine dintr-un „Zeitgeist” optimist și plin de speranță: promisiunea Occidentului! „Da, este sărăcie, lumea veche s-a prăbușit, dar, uite, în Occident este nevoie de oameni muncitori, care sînt plătiți bine! Noi sîntem tineri, vom pleca, vom munci, vom aduna bani și ne vom întoarce în țară să ne începem propriile afaceri, să ne ridicăm case frumoase, să ne creștem copiii în belșug!” (Ghilimelele nu înseamnă, mai sus, citate, ci premise ale acțiunii cărții.)
Serile de joi sunt dedicate lucrului manual și întâlnirilor în șezătoare.
Multe cămăși bărbătești au fost croite în ultima vreme așa ca vă oferim un link de la Măiestria despre cum se încheie o cămașa bărbătească.
Colega noastră Lucia după un an de muncă a terminat un suman, cel pe care îl vedeți în poza de mai jos.
Joi, 18 decembrie 2025, am pus în "vitrină" o nouă expoziție, formată din douăsprezece desene realizate de copiii de la Grădinița ...
