Șezătoare in decembrie

Se apropie finalul anului.

La șezătoare continuăm proiectele de mult începute. Dorina a adunat bucățile de material rămase de la alte ii și a croit o nouă ie. Mirela adaptează costumul bunicii la mărimea și silueta ei . Pe vremuri bunicile noastre erau mignone. Noi suntem cu 20 centimetri mai înalte decât ele, așa că costumele găsite în lăzile de zestre trebuie atent adaptate.

 

Poveste de iarnă!

 Sezonul de colinde a început la Biblitoeca Județeană cu Recital de poezie și muzică folk susținut de Adrian Păduraru și Ducu Bertzi

Astăzi, 7 decembrie 2023, de la ora 19.00 Centrul Cultural Româno-Maghiar, Calea Clujului nr. 85 (https://maps.app.goo.gl/x3BPgEhi5f1miopC8)

„Bibliovibes” | #educultcentre vă invită la conferința „Poveste de iarnă”,

o conferință organizată sub forma unui recital de poezie și muzică folk, în care protagoniști vor fi Adrian Păduraru și Ducu Bertzi, 

alături de Irina Furdui, vioară, și Constantin Neculae, chitară.

Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, din subordinea Consiliului Județean Bihor, reabilitează o clădire din Municipiul Oradea care

 va fi transformată în Centru Cultural Româno-Maghiar.

Imobilul este situat pe Calea Clujului, nr. 85. Suprafața totală amenajată este de aproximativ 970 mp, nivel parter + mansardă. 

Stadiul lucrărilor a ajuns la 90% în exterior și la 70% în interior.

 Conform contractului, termenul de finalizare a reabilitării este 31 decembrie 2022.

Această investiție face parte din proiectul „Centru Educational Transfrontalier romano-maghiar

 pentru conservarea patrimoniului natural si cultural” (EduCultCentre), RO – HU 446, finanțat din fonduri europene.

În acest proiect sunt implicați patru parteneri din România și Ungaria, liderul de parteneriat fiind 

Primăria Municipiului Debrecen din țara vecină. Celelalte instituții implicate sunt Teatrul Csokonai din Debrecen, Muzeul Țării Crișurilor

 și Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”.

,,How the Universe works?"

Elevii clasei a X-a D, însoțiți de prof. Cotrău Mirela de la Colegiul Național ,,Emanuil Gojdu", au vizitat biblioteca în data de 5 dec. 2023.

Momentul cheie al vizitei l-a reprezentat vizionarea filmului-documentar ,,How the Universe works?"

Scoala altfel nu este doar o săptămână oarecum diferită, este vremea când elevii „evadează” din rutină şi îşi îndreaptă atenţia spre altceva. Interesaţi, serioşi, dar şi curioşi în aceeaşi măsură, au răsfoit cu răbdare cărţi care le vor marca viitorul.

Sfârșitul vizitei a fost marcat de o prezentare a costumului popular de Bihor , însoțită de o invitație de a participa la Șezătoarea de la bibliotecă, șezătoare care a avut timp d eun an parteneriat cu Colegiul ”Emanuil Gojdu ”

Costumele populare au fost puse la dispoziție de de Asociația Bresle de Odinioară, Katalin Kovacs, pe facebook :Juliatex; și de Viorica Știube, meșter popular.

În acest periplu elevii au fost însoțiți de bibliotecar Lilia Blaga.

Ziua Națională a României la Filiala Decebal

Vineri, 1 decembrie 2023, am expus în vitrina Filialei Decebal, o expoziție formată din 12 desene, dedicată Zilei Naționale a României – 1 Decembrie. Aceste 12 desene, ce compun expoziția au fost realizate de copiii de la Grădinița cu program normal nr. 12 din Oradea, coordonați în efortul lor creator de doamnele educatoare Anca Cheregi, Delia Herman, Orsolya Erdei și Mirela Pater.

Dedesubt, în pozele atașate puteți viziona operele acestor mici "artiști".

Bucuria cărtilor noi la Nucet

 Copii care răsfoiesc cărțile nou inteate in biblioteca publică din Nucet!

Bibliotecar, Bitea Talida

Invitație

Vă invităm la ultimele două șezători din luna decembrie  în data de 7 și în data de 14 decembrie.

În 7 decembrie avem invitați de la Colegiul Național „Iosif vulcan”   pe doamna profesor Rodica Panti împreună cu clasa dânsei, într-o sesiune de colinde  și prezentare a portului tradițional bihorean de la ora 16 .Copiii vor face un reportaje pe această temă.

În data de 14 decembrie ultima sezătoare ne va aduna împreună în sunet de colinde.

 

Bibliovibes- proiect cultural

 

Lecturi la ferestre

„Ferestre din București si poveștile lor” de Cătălin D. Constantin este o carte-album apărută la Editura Peter Pan Art în anul 2019.

La bibliotecă puteți găsi albumul la mediatecă și la sala de lectură.

Albumul este tipărit în condiții grafice excepționale, fiecare imagine este o experiență în sine. Dincolo de ferestre vedem cărți, draperii și perdele cu modele diferite,  iar textele care însoțesc imaginile sporesc emoția și bucuria lecturii.

Găsim texte de: Adrian Majuru, Adrian Stoicescu, Adriana Mocca, Alexandra Rusu, Alexandru Bogdan Georgescu, Alexandru Calcatinge, Alfred Dumitrescu, Alyssa Grossman, Ana Maria Moldovan, Anca Nistor, Andreea Răsuceanu, Andreea Roșeț, Andrei Tudor, Angela Martin, Augustin Ioan, Carmen Dobre, Călin Andrei Mihăilescu, Călin Torsan, Cătălin D. Constantin, Cătălina Popescu, Cezar Petre Buiumaci, Ciprian Voicilă, Constanța Vintilă-Ghițulescu, Cosmin Manolache, Cristiana Oprea, Cristina Bogdan, Cristina Cioran, Cristina Rusiecki, Dan Lăcătuș, Daniel Sur, Doina Ruști, Dorin Liviu Bîtfoi, Dragoș Dodu, Șerban Anghelescu, Florentina Hojbotă, Florin Bican, Florina Pârjol, Ioana Fruntelată, Ioana Pârvulescu, Ioana Popescu, Ioana Tudora, Iris Spiridon, Iuliana Alexa, Laura Dumitrescu, Laurențiu Ene, Lelia Zamani, Lila Passima, Lucia Terzea-Ofrim, Lucia Toader, Margareta Șipoș, Maria Ellis, Maria Grecu, Marina Tatarâm, Marius Chivu, Marius Marcu-Lapadat, Marius Vasileanu, Mircea Deaca, Nadia Tunsu, Neagu Djuvara, Nicolae Constantinescu, Oana Fotache, Ovidiu Olar, Paul Cernat, Radu Comșa, Radu Herjeu, Radu Paraschivescu, Rodica Mandache, Ruxandra Beldiman, Sanda Nițescu, Sergiu Singer.

Dumnezeu ce vede toate

Seara, la șase jumătate

Privind ferestrele lui Cătălin

S-a bucurat deodat` din plin.

                                       Neagu Djuvara

Invitație pentru cititor de a compune propria poveste pe ultima pagină, goală, a albumului.

Oradea, și ea ar merita un album al ferestrelor.

Sfântul Apostol Andrei

 

Atelier de mediere culturală

Medierea culturală este o formă particulară de mediere , care include toate acțiunile care vizează conectarea oamenilor - o vârstă a participanților - cu o lucrare artistic

Medierea culturală se exercită în muzee de artă, locuri de artă contemporană, instituții care prezintă artele spectacolului, locuri de patrimoniu, biblioteci și orice loc care oferă descoperirea de obiecte culturale sau artistice. Crearea de legături cu partenerii sociali și educaționali etc., mediatorii culturali tind să dezvolte acțiuni în medii școlare sau extracurriculare, organizații comunitare, structuri populare de educație și servicii publice de tot felul în jurul proiectelor comune. Manifestările sale variază în funcție de obiective, contexte și mijloace, dar este în principal acolo:

• facilitează accesul la forme culturale pentru persoanele care sunt îndepărtate de ele.
• să promoveze însușirea unui loc cultural, a unei opere sau a unui proiect artistic de către publicul existent sau potențial,
• dezvolta curiozitatea, sensibilitatea și gândirea critică în fața evenimentelor culturale,
• încurajează participarea cetățenilor prin cultură.

Adesea gândită și finanțată ca strategie în contexte de revitalizare a teritoriilor aflate în dificultate, medierea culturală se bazează pe oricine dorește să întreprindă un proiect, inclusiv participarea cetățenilor și emanciparea prin sau dintr-o abordare culturală. Din 2004, orașul Lyon a înființat o Cartă a cooperării culturale care contractualizează angajamentul instituțiilor culturale municipale în politica orașului și acordă un loc primordial medierii culturale ca pârghie și instrument. În 2005, politica de dezvoltare culturală a orașului Montreal a adoptat medierea culturală ca acțiune prioritară pentru a promova accesul la cultură pentru toți cetățenii săi.

Mediatorul cultural , servește ca o punte între vizitator și opera de artă, promovând astfel schimburile dintre arte și indivizi. Prin urmare, este o educație informală, aproape de petrecerea timpului liber. Actorilor desemnați, care sunt mediatori profesioniști - toți facilitatorii și ghizii, potrivitorii, traducătorii, interpreții, facilitatorii culturii, între cei care intră, poartă etc. - trebuie să adăugăm actorii uneori mai puțin vizibili, chiar anonimi, care participă la transmiterea sensului, la dezvoltarea practicilor culturale.

in dictionar mai este de finita și 

Mediere culturală în bibliotecă

Așa cum a fost proclamat de Manifestul UNESCO privind biblioteca publică , misiunea medierii culturale este de a dezvolta un simț al patrimoniului cultural și un gust pentru arte, asigurând accesul tuturor cetățenilor fără discriminare la operele artistice și culturale. Medierea culturală facilitează întâlnirea dintre lucrări, documente, expresii culturale și cetățeni prin conferințe, evenimente, ateliere, întâlniri și alte activități serioase sau ludice. Această politică proactivă urmărită în așa-numitele țări occidentale timp de aproximativ treizeci de ani față de populații este susținută de observația că locurile culturale, deși deschise tuturor și în ciuda politicilor de prețuri atractive, se luptă să atragă o mare parte a populației. Prin urmare, este vorba de implementarea unor acțiuni pentru a oferi fiecărui cetățean aceleași șanse de acces la resurse culturale, forme simbolice și o imaginație îmbogățită, contribuind astfel la reducerea inegalităților culturale și sociale. Aceasta implică acordarea unei atenții speciale publicului îndepărtat, inhibat, cititorilor slabi și non-cititorilor. Serviciul de recomandare se bazează mai ales pe relațiile umane și adaptarea continuă a serviciilor. Activitățile „în afara amplasamentului” sunt un exemplu de strategie de mediere menită să aducă populația în contact cu conținut cultural de calitate. Ieșirea în afara zidurilor bibliotecii permite, de asemenea, o analiză mai eficientă a comunității și generează relații mai bune între comunitate și bibliotecă.

Web 2.0 a schimbat abordarea umană a informațiilor . În acest context, profesioniștii în informare oferă mediere în biblioteci , deoarece alfabetizarea digitală a devenit necesară pentru funcționarea cetățenilor. Medierea apare ca o relație între bibliotecar , utilizator și hârtie , dar se extinde și la cultura digitală . Într-adevăr, profesioniștii din domeniul informației lucrează pentru a facilita această învățare și prezintă instrumentele utile pentru adaptarea la fluxul constant de informații de pe web și locul în care oamenii se ocupă de aceasta. 

Persoanele și bibliotecile au acum o identitate digitală , care permite și chiar necesită medierea digitală . Bibliotecarii au fost nevoiți să își reînnoiască modalitățile de a face lucrurile, ținând cont de principiile fundamentale ale profesiei, în special făcând oamenii să descopere resursele culturale, indiferent de mediul lor. Este vorba de integrarea instrumentelor digitale pentru a dezvolta o interacțiune cu utilizatorul și nu de a le folosi ca simpli actori de transmitere a informațiilor. Rolul bibliotecarilor în era informațională este de a-i adăuga valoare, lucrând pentru a face mai ușor de găsit, utilizat  . Cu alte cuvinte, medierea constă în facilitarea întâlnirii dintre informații și utilizatori.

Dezvoltarea web a făcut posibilă accesarea unui număr de documente datorită conținutului disponibil acum online, permițând utilizatorilor să consulte resursele disponibile de la distanță. Web-ul este, de asemenea, integrat ca instrument de mediere pentru biblioteci, deoarece permite diversificarea serviciilor oferite acolo. Interacțiunea cu utilizatorii este menită să fie îmbunătățită prin instruire sau chiar expoziții care sunt acum accesibile virtual. Bibliotecarii acoperă decalajul dintre informațiile abundente de pe web și utilizator, ajutându-l pe acesta din urmă nu numai să găsească ceea ce caută, ci și să filtreze și să organizeze fructele cercetărilor sale. 

De acum înainte, serviciul de recomandare poate fi realizat prin intermediul unui chat sau întrebări frecvente pe un site web. În plus, rețelele sociale creează posibilitatea de a afișa instituții documentare și de a implica comunitatea lor. Acestea constituie un loc virtual de întâlnire în care utilizatorii pot interacționa. Munca colaborativă este, de asemenea, propusă cu wiki-uri care au ca scop facilitarea accesului la informații. În acest scop, mulți profesioniști în informare participă la acest tip de inițiativă într-un spirit de acces deschis .