Experienta bihoreana (2009-2014)
Lucrăm in reţele. Fiecare Bibliotecă Judeţeană este coordonatoarea unei reţele
de biblioteci publice . Statistic se cunosc
numărul de biblioteci publice dintr-un
judet, numărul de bibliotecari, se cunoaşte formarea profesională a bibliotecarilor, abilităţile lor şi programele de activitate. În
întâlnirile de specialitate prezentăm materiale teoretice şi încurajăm
bibliotecarii să facă activităţi pentru
diferitele grupruri ţintă din comunitate. Lipsa de rezultat şi faptul că în
rapoarte numărul de activităţi cu publicul rămânea redus, ne-a indemnat
să folosim existenţa unor
campanii naţionale, sau a unor evenimente care se pretează lucrului în reţea pentru experimentarea practică a noţiunilor teoretice prezentate în cursuri, care altfel ar fi rămas abstracte. Astfel am
ajuns să lucrăm în proiecte în reţea, în aceiaşi perioadă concomitent într-un
număr definit de locaţii, biblioteci publice orăşeneşti sau comunale.
Acest tip de abordare permite,
instituţional vorbind, multiplicarea cunoaşterii în condiţiile minimizării
efortului, transmiterea şi schimbul de
idei creative, adaptarea noilor
cunoştinţe teoretice la posibilităţile locale, conturarea de alternative care
să ducă la progres local, eficientizarea
acţiunilor, consolidarea imaginii instituţiei implicate şi a sistemului.
La nivel individual are loc, crearea sentimentului de identitate de apartenentă civică, socială şi profesională, creşterea
încrederii în forţele proprii, posibilitatea de a acţiona în limite mai largi
la nivel social, cu alt impact.
Pentru a ieşi din sfera
teoretică o să prezint experienţa Bibliotecii Judeţene “Gheorghe Şincai” din
Bihor, şi a celor 50 de biblioteci publice active în momentul de faţî în
regiune. Se lucrează în reţea prin
intermediul compartimentului metodic din anul 2009. Bibliotecarul metodist a
propus reţelei intrarea în anumite campanii naţionale sau internaţionale. În fiecare
campanie propusă Biblioteca Judeţeană
a avut propriul set de activităţi, în
care bibliotecarul metodist a fost implicat,
pentru a genera modele de
activitate şi soluţii pentru problemele şi nelămuririle care veneau de la
bibliotecile participante.
- In 2009, 2010, 2011 a fost lansată invitaţia de a se
înscrie în campaniile naţionale- Hai pe net, Săptămâna Naţională a
Bibliotecilor, în campania Letsdoit Romania şi în zilele de activism
împotriva violenţei în perioada 25
noiembrie-10 decembrie. În total au fost implicate 35 de biblioteci, unele în mai multe
proiecte alte doar in câte unul, fiecare a ales dacă vrea să participe sau
nu.
- In 2012 si 2013 au fost propuse ca noutate , campania internaţională -
Săptămâna Căsătoriei. Pe
parcursul anului 2012 s-a lucrat cel mai intens la proiectul Istoria
locală @biblioteca ta unde s-au implicat- 9 biblioteci publice şi au fost
publicate 90 de articole pe situl www.istorielocala.ro
- In 2014
am avut in reţea ca noutate proiectul Lecturi de vara care a adus carte
noua pentru premii sau pentru colecţii celor 13 biblioteci publice implicate
Nu facem nici o referire la proiectul Biblionet,
cu cei 5 ani de activitati în reţea (2009-2014), şi cu proiectele suplimentare
propuse de acesta, deoarece acest proiect a asigurat şi o finanţare
consistentă, pe când proiectele propuse
au apelat doar la resursele proprii ale bibliotecilor şi la iniţiativa şi
puterea de implicare a bibliotecarului.
Putem împărtăşi din exprerianta
acumulată :
La primele apeluri de
participare nu a răspuns nimeni. A trebuit contactat fiecare bibliotecar separat
şi explicat individual ce ar trebui să se întâmple: Care ar fi cea mai
bună abordare ? Cine ar trebui implicat ? Unde şi când s-ar putea organiza
ceva? şi in special De ce este
importantă o astfel de campanie pentru bibliotecă şi comunitate.
Foarte repede au ales să se
implice bibliotecile comunale, nu au fost reacţii
aşa de bune de la bibliotecile
municipale şi orăşeneşti. Acesta
este un semnal- în cazul judeţului meu, legăturile bibliotecilor comunale cu
principalii actori locali sunt mai bune decât cele ale bibliotecilor mai mari .
Pe de altă parte agendele bibliotecilor orăşeneşti erau suficient de aglomerate
ca să mai poată să introducă ceva.
Un alt punct sensibil a fost
cel al temei campaniei. Prima reacţie a fost – nu ştim nimic despre asta. Nu am
fost niciodată aproape de aşa ceva. Interesul manifestat la inceput pentru o temă , a scăzut în funcţie de reuşita primului eveniment.
Deci anul următor au trebuit căutate alte oferte care să se potriveasca mai bine
profilului comunităţii sau abilităţilor
bibliotecarilor.
Titlurile proiectelor sau ale
campaniilor arată gama problematicii abordate: probleme sociale, de integrare,
de educaţie şi de moralitate care privesc
în mod direct comunitatea. În
unele locuri s-a lucrat doar cu copii sau tineri , în altele au fost
mobilizaţi şi actori locali cum ar fi primăria, şcoala, părinţii, poliţia.
Fiecare bibliotecar implicat a
fost liber să îşi organizeze tipul de eveniment în funcţie de propria viziune
şi posibilitate, respectând desigur tematica propusă .
Dacă disctutăm despre impactul
acestor 5 ani de proiecte în reţea
putem trage următoarele
concluzii :
-Biblioteca Judeţeană prin biroul metodic a fost actorul principal în asigurarea menţinerii constante a
fluxului informaţional, a comunicării şi monitorizării reţelei şi generării de
iniţiative. Ca şi metode de
comunicare s-au folosit discuţiile între parteneri, comunicarea scrisă (electronică),
întâlnirile periodice şi atelierele de lucru. La cerere au fost trimise
materiale de-a gata care să poată fi doar prezentate, încărcate pe platforme
accesibile tuturor http://www.slideshare.net/bibliotecibihorene/edit_my_uploads
- A crescut numărul de biblioteci
care şi-au diversificat gama de activităţi pe care le desfăşoară pe teme de
interes în comunitate (Mădăras, Cefa, Săcueni,
Husasău de Criş, Sântandrei, Beiuş, Marghita, Chişlaz , Căpâlna,
Salonta, Tinca, Dobreşti ,Ştei, Aştileu, Borş)
- A crescut numărul de bibliotecari
care au curaj şi aplică cu succes pentru diferite proiecte de finanţare (Nucet,
Aleşd, Diosig, Bratca, Valea lui Mihai).
- Avem bibliotecari care au
preluat una din teme ca tema de suflet şi au dezvoltat-o în bibliotecă şi în comunitate
fără alte imbolduri (Budureasa, Rosia) .
Graficul reprezintă reţeaua bibliotecilor publice
bihorene care s-au implicat şi numărul
de proiecte in reţea din ultimii 5 ani.
-S-a creat obisnuinţa de a
scrie şi prezenta activităţile desfăşurate pe blogurile proprii, sau pe blogul
bibliotecilor bihorene, www.bibliotecibihorene.blogspot.ro
de unde pot fi accesate şi paginile celorlalte biblioteci.
Transformările nu au apărut
rapid, nu toate activităţile derulate au
fost un succes, nu toată lumea a fost mulţumită. Ideea este să răspândim
microbul , să creştem încrederea în puterile fiecăruia , şi să îl facem pe
fiecare biblitoecar să conştientizeze că biblioteca poate fi cu adevărat
centrul comunităţii.
Delia Pantea
Bibliotecar metodist, şef birou filiale
Biblioteca “Gheorghe Şincai” Bihor
